Decizia nr. 37/2023 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, în Dosarul nr. 28.297/302/2021, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este în vigoare de la 19 iulie 2023.
Decizia nr. 20/2023 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 4.838/99/2020, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este în vigoare de la 27 iunie 2023.
Decizia nr. 88/2023 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei "nu este cercetat disciplinar" din cuprinsul dispoziţiilor art. 2745 lit. b)din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistuluiesteîn vigoare de la 25 aprilie 2023.
Decizia nr. 21/2022 privind admiterea recursului în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi este în vigoare de la 11 noiembrie 2022.
Decizia nr. 15/2022 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi ce formează obiectul Dosarului nr. 1.134/1/2022 este în vigoare de la 03 noiembrie 2022.
Decizia nr. 54/2022 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.316/103/2019, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este în vigoare de la 31 octombrie 2022.
Decizia nr. 291/2022 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995 este în vigoare de la 21 octombrie 2022.
Decizia nr. 37/2022 examinarea sesizării formulate de către Curtea de Apel Braşov - Secţia penală, prin care, în temeiul art. 476 alin. (1) raportat la art. 475 din Codul de procedură penală, s-a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept este în vigoare de la 24 octombrie 2022.
Decizia nr. 29/2022 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Timişoara - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 18 ianuarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.046/115/2021 este în vigoare de la 19 septembrie 2022.
Prin Decizia nr. 13/2022 a fost admis recursul în interesul legii privind termenul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită a unui contract de ipotecă imobiliară, încheiat sub regimul Codului civil din 1864 şi al O.U.G. nr. 99/2006, pentru garantarea...
Decizia nr. 14/2022 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Iaşi ce formează obiectul Dosarului nr. 893/1/2022 este în vigoare de la 13 septembrie 2022.
Decizia nr. 335/2022 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii este în vigoare de la 12 august 2022.
Decizia nr. 15/2022 privind examinarea sesizării formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 391/39/2021 este în vigoare de la 20 mai 2022.
Decizia nr. 176/2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal şi ale art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României este în vigoare de la 05 mai 2022.
Decizia nr. 50/2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, în ansamblu, şi a dispoziţiilor art. 5 alin. (2) lit. d) din această lege, în special, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 192/2020
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului cu privire la "interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 684 şi art. 687 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii...
Decizia nr. 25/2021 a fost publicată în Monitorul Oficial. Potrivit Deciziei, Înalta Curte admite recursul în interesul legii privind competenţa instanţei civile de a soluţiona litigii având ca obiect...
Decizia nr. 760/2021 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. o), cu referire la sintagma "în care nu se includ", precum şi a dispoziţiilor art. 59, cu referire la sintagma "Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează,
Decizia nr. 708/2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 136 alin. (2) şi ale art. 137 alin. (3) teza a doua, cu referire la sintagma "cifra de afaceri" din Codul penal a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1160 din 07 decembrie 2021.
Decizia nr. 18/2021 privind Dosarul nr. 1.838/1/2021 având ca obiect recursul în interesul legii formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vizând problema de drept a modalităţii de...
Decizia nr. 389/2021 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 85 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost publicată în Monitorul Oficial.
Decizia nr. 234/2021 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, doar în ceea ce privește dispozițiile de abrogare ale art. 205, art. 206 și art. 207 din Codul penal din 1969...
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textele de lege criticate aduc atingere prevederilor constituționale invocate în măsura în care chiriașii care au încheiat și au înregistrat contractele de închiriere la organele fiscale nu beneficiază de drepturile prevăzute de textele criticate pentru proprietari.
O persoană fizică, supusă unei investigații administrative pentru utilizarea abuzivă a informațiilor confidențiale, are dreptul de a păstra tăcerea atunci când din răspunsurile sale ar putea reieși răspunderea sa pentru o faptă ilicită pasibilă de sancțiuni administrative care prezintă un caracter penal sau răspunderea sa penală.
Decizia nr. 233/2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 400 alin. (1), ale art. 405 alin. (2) și (3) și ale art. 406 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală a fost publicată în Monitorul Oficial şi este în vigoare de la 17 mai 2021.
Hotărârea din 17 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omulu în Cauza Konya și alții împotriva României a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 481 din 10 mai 2021. Formă aplicabilă la 13 mai 2021.
Potrivit unei decizii recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) încheierea unui contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto este obligatorie atunci când vehiculul în cauză este înmatriculat într-un stat membru și nu a fost retras în mod legal din circulație.
În cazul în care un lucrător a încheiat mai multe contracte de muncă cu același angajator, perioada minimă de repaus zilnic se aplică contractelor considerate în ansamblul lor, iar nu fiecăruia dintre contracte luate în considerare în mod separat a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o cauză ce vizează situația unor angajați români.
Decizia nr. 7/2021 privind examinarea sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile formulată de Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 175/89/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial.
Decizia nr. 826/2020 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 458 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial şi este în vigoare de la 08 martie 2021.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 75/07.12.2020 a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 1.879/89/2019, prin care s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept și, în consecință, a stabilit că:
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul A a solicitat în contradictoriu cu pârâta B să se stabilească locuința minorului la tată, exercitarea autorității părintești față de minor să se realizeze exclusiv de către tată, să fie obligată pârâta la plata pensiei de întreținere.
Prin cererea introductivă de instanță formulată reclamanta A în contradictoriu cu pârâta U.A.T. B solicitat instanței să oblige pârâta să vândă reclamantei terenul situat în B, str. x, județul B, în suprafață de 18,22 mp, ce face obiectul contractului de închiriere nr. abc/03.02.2017 încheiat de reclamantă cu Serviciul de Utilitate Publică de Administrare a Fondului Locativ și a Cimitirelor B.
Decizia nr. 4/2021 privind pronunțarea asupra sesizării formulate de Curtea de Apel Brașov - Secția penală în Dosarul nr. 9.010/197/2019 privind dezlegarea unei chestiuni de drept a fost publicată în Monitorul Oficial.
Prin cererea introductivă de instanță reclamantul A a chemat-o în judecată pe pârâta B, pentru a se constata că a cumpărat de la aceasta imobilul situat în municipiul Roșiorii de Vede, str. x, județul Teleorman, compus din: casă de locuit din BCA, acoperită cu tablă, compusă din două dormitoare si o bucătărie; teren intravilan aferent construcției, în suprafață de 360 mp, din act
În Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 45/15.01.2021 a fost publicată Decizia CCR nr. 702/06.10.2020 și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 15.01.2021) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.
În cursul concediului său anual minim garantat prin dreptul Uniunii, un lucrător are dreptul la remuneraţia sa normală, în pofida unor perioade anterioare de şomaj parţial. Totuşi, durata acestui concediu anual minim depinde de munca efectivă depusă...
Stabilirea salariului de bază pentru personalul didactic din sistemul național de învățământ încadrat anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 se face, pe durata aplicării tranzitorii a acestui act normativ, prin utilizarea gradației de vechime de 4 ani prevăzute în anexa la H.G. nr. 38/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (3) din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016.
În motivarea unei excepții de neconstituționalitate, autorii acesteia arată că inspectorii antifraudă sunt detașați de la MFP la Ministerul Public, la parchetele de pe lângă instanțele judecătorești, în baza unui ordin comun.
CJUE pregăteşte răspunsul la întrebarea preliminară din partea instanţei române, anume dacă persoana care comite activitatea materială care se circumscrie infracțiunii de spălare a banilor este întotdeauna o altă persoană decât cea care comite infracțiunea infracțiunea premisă din care provin banii supuși acțiunii de spălare.
În Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1304/29.12.2020 a fost publicată Decizia CCR nr. 335/11.06.2020 și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 29.12.2020) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.
Potrivit prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, "În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022." Textul de lege a făcut, recent, obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.
De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 4/04.01.2021 a fost publicată Decizia CCR nr. 343/11.06.2020 și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 04.01.2021) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.
Drepturile salariale aferente activității prestate de medici în linia de gardă, în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază, în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, pot fi considerate ca făcând parte din categoria celorlalte «elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar»
După ce în România a avut loc, recent, o pană de curent majoră, vă prezentăm răspunsul dat de Curtea de Justiţie a UE la o întrebare preliminară referitoare la implicaţiile generate de o astfel de situaţie.
În Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1299/28.12.2020 a fost publicată Decizia CCR nr. 795/04.11.2020și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 28.12.2020) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 63/26.10.2020 a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.817/62/2018 , și în consecință a stabilit că...
Examinând excepția de neconstituționalitate, CCR a reținut că prevederile art. 3 și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 621 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României
De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1234/15.12.2020 a fost publicată Decizia CCR nr. 669/29.09.2020 și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 15.12.2020) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.
De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1265/21.12.2020 a fost publicată Decizia CCR nr. 698/06.10.2020 și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 21.12.2020) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.
Potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul oficial al Curţii Constituţionale-CCR (www.ccr.ro) în data de 16.12.2020, “Curtea Constituţională…..cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională sintagma „sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei” cuprinsă în dispozițiile art.87 alin.(3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 13 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art. 31...
CCR a fost sesizată pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale. Sesizarea a fost făcută prin trei dosare...
Nu beneficiază de pensie de serviciu ori de pensie de invaliditate, în condițiile prevăzute de prezenta lege, pensionarii care au fost condamnați definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condițiile legii.
Moștenitorii unui lucrător decedat pot solicita fostului angajator al acestuia o indemnizație financiară pentru concediul anual plătit neefectuat de acest lucrător. Astfel, dreptul lucrătorului decedat la o indemnizație financiară pentru concediul neefectuat este transmisibil pe cale succesorală moștenitorilor săi.
Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul instanței supreme (www.scj.ro), de dată relativ recentă, adică la data de 26.10.2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a luat o decizie privind dezlegarea unei chestiuni de drept în materie civilă, decizie pe care o considerăm de interes pentru cititorii noștri.
Prin sesizarea trimisă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel Alba a solicitat Completului pentru soluționarea unor chestiuni de drept să aprecieze dacă, "în interpretarea art. 14 din Regulamentul de sporuri aprobat prin Ordinul nr. 547/2010, se poate preciza...
În spatele acestui enunţ general se află o chestiune practică importantă, pentru a cărei clarificare a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție cu un recurs în interesul legii.
Instanța supremă a stabilit, printr-un recurs în interesul legii, și anume prin Decizia nr. 15/20.07.2020, că: Acţiunea promovată de angajator în contradictoriu cu salariatul pentru restituirea sumelor achitate de primul celui de-al doilea, de bunăvoie, înainte de începerea executării silite
Cazul pe care îl prezentăm este mai complicat, în sensul de a şti dacă Directiva europeană trebuie interpretată în sensul că un permis de conducere, inclusiv drepturile de conducere consemnate în acesta, trebuie recunoscut în mod strict de statele membre și atunci când eliberarea acestuia se întemeiază pe schimbarea unui permis de conducere.
Prin cerere de decizie preliminară, înaintată la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, instanţa de trimitere urmăreşte să clarifice aplicarea reglementărilor comune europene cu privire la un contract de muncă
În seria noastră de sinteze legislative, vă prezentăm mai jos reglementările privind acordarea acestor drepturi şi unele precizări referitoare la condiţiiile de acordare.
O excepție de neconstituționalitate recent publicată se referă la prevederile art. 22 alin. (8) din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv
Un subiect amplu, dar din care ne oprim aici asupra unei chestiuni punctuale, şi anume termenul de prescripţie de trei ani a acţiunii angajatorului pentru recuperarea pagubelor produse de angajaţi în patrimoniul său.
Respingerea, de către autoritatea pentru ocuparea forţei de muncă, a solicitării de acordare a indemnizației de șomaj a făcut obiectul unei critici de neconstituţionalitate a reglementărilor în materie, cu prilejul judecării cauzei în instanţă.
În Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 976/22.10.2020 a fost publicată Decizia CCR nr. 604/16.07.2020 și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 22.10.2020) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr.45/22.06.2020 a admis sesizarea formulată de Tribunalul Gorj - Secția I civilă, în Dosarul nr. 14.725/318/2019
În redactarea temei propuse am avut ca argument o recentă hotărâre a Curţii de Justiţie a UE, pe care o prezentăm în sinteză, urmată de reglementările noastre, spre comparaţie.
În Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 959/19.10.2020 a fost publicată Decizia CCR nr. 725/07.10.2020 și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 19.10.2020) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.
CJUE s-a pronunţat în urma următoarei întrebări preliminare: „Dreptul de retragere conform articolului 16 litera (c) din Directiva 2011/83 este exclus și atunci când, deși bunurile sunt confecționate după specificațiile prezentate de consumator...
O reglementare națională care supune autorizării prealabile închirierea, în mod repetat, a unui spațiu cu destinație de locuință pentru perioade scurte unei clientele ocazionale care nu își stabilește domiciliul în spațiul respectiv este conformă cu dreptul Uniunii.
De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 892/30.09.2020 a fost publicată Decizia CCR nr. 357/16.06.2020 și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 30.09.2020) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.
Pentru cei interesaţi, prezentăm mai jos o scurtă sinteză cu aspecte fiscale pe tema propusă, inclusiv reglementările care se aplică la darea în plată a proprietăţilor imobiliare.
Plafonarea, prin acte normative din 2017, a indemnizaţiei pentru creşterea copilului face obiectul excepţiei de neconstituţionalitate pe care o prezentăm, în sinteză, în materialul de mai jos.
Noutatea legii privind pensiile ocupaţionale – Legea nr. 1/2020 – face explicabilă lipsa unei practici judecătoreşti pe chestiuni de aplicare. Iată, însă, o hotărâre a Curţii de Justiţie a UE pe o speţă în care se pun în discuţie mai multe aspecte de reţinut pentru cei interesaţi: indexarea pensiilor, discriminarea directă pe motive de avere şi indirectă pe motive de vârstă sau de sex, căile de atac de atac în justiţie ale titularilor de drepturi.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr.19/ 22.06.2020 a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr.13613/271/2018 și în consecință a stabilit că...
Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul instanței supreme (www.scj.ro), de dată relativ recentă, adică la data de 28.09.2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a luat o decizie privind dezlegarea unei chestiuni de drept în materie civilă, decizie pe care o considerăm de interes pentru cititorii noștri.
Mai jos găsţi o sinteză de reglementări legale din 2020 privind suspendarea raporturilor din muncă de către angajatori, din motive neimputabile angajaţilor, ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului.
În urma unei întrebări apărute pe Forum, am realizat această sinteză privind munca pe perioadă determinată, cu reglementările legale din Codul muncii, prevederi din dreptul Uniunii Europene şi unele comentarii, astfel cum au fost oferite pe LegeStart, decursul timpului.
Speţa de mai jos – dedusă judecăţii în Polonia – priveşte un contract de închiriere pe durată nedeterminată având ca obiect un spațiu profesional, contract potrivit căruia locatarul este obligat să plătească societății RL, locatorul, o chirie lunară și de asemenea cheltuielile de exploatare corespunzătoare costurilor de întreținere a imobilului până în a zecea zi a fiecărei luni.
De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 688/31.07.2020 a fost publicată Decizia CCR nr. 269/04.06.2020 și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 31.07.2020) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.
Punerea la dispoziție de către o persoană impozabilă a unui autovehicul care face parte din activele folosite în cadrul activității sale economice pentru utilizarea în folosul propriu de către angajatul său este supusă taxei pe valoarea adăugată? Care sunt eventualele condiții pentru o astfel de impozitare și constituie o astfel de operațiune închirierea unui mijloc de transport?
De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 844/15.09.2020 a fost publicată Decizia CCR nr. 367/16.06.2020 și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 15.09.2020) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.
O normă din dreptul european se referă la obligaţia statelor membre de a considera drept „lucrător” o „persoană care depune eforturi reale pentru a‑și găsi un loc de muncă” şi de a-i acorda acestui cetăţean al Uniunii un drept de şedere într-un membru pentru o perioadă mai mare de trei luni.
Vă propunem, în continuarea materialului despre uzufruct, unele dispoziţii speciale din Codul civil, inclusive trimiteri la reglementări din Legea societăţilor.
Transformarea prin efectul legii a dreptului de uzufruct continuu asupra unui imobil în drept de proprietate reprezintă o livrare de bunuri supusă TVA‑ului în sensul articolului 14 alineatul (1) coroborat cu articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2006/112 privind TVA.
Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul instanței supreme (www.scj.ro), la data de 14.09.2020, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a luat o decizie privind un recurs în interesul legii în materie civilă, decizie pe care o considerăm de interes pentru cititorii noștri.
Materialul de mai jos prezintă clarificările aduse de CJUE privitor la unele aspecte punctuale de securitate socială, în situaţia unui lucrător concediat în mod nelegal și reintegrat în funcție prin hotărâre judecătorească, excluderea de la dreptul la concediul anual plătit....
După materialul anterior cu dispoziţii din Codul civil, va prezentăm unele prevederi din Codul fiscal privitor la activitatea de arendare, cu referire atât la obligaţiile arendatorului cât şi ale arendaşului.
Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul instanței supreme (www.scj.ro), la data de 07.09.2020, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a luat o decizie privind un recurs în interesul legii în materie penală, decizie pe care o considerăm de interes pentru cititorii noștri.
Instituţia la care ne referim a fost reglementată prin Legea arendării nr. 16/1994, în vigoare de la 7 aprilie 1994 până la 30 septembrie 2011, fiind abrogată prin Legea 71/2011 și înlocuită de Codul Civil 2009.
În Ţările de Jos, legislaţia prevede obligaţia de a locui şi interdicţia de a subînchiria bunul, reglementări care au făcut obiectul unei trimiteri preliminare, de către instanţa neerlandeză la CJUE, pentru a clarifica aspecte ce ţin de aprecierea unui eventual caracter abuziv al clauzelor penale în contractile încheiate cu consumatorii.
Materialul de mai jos ne-a fost sugerat de întrebările primite de la utilizatori. Prezentăm, ca atare, unele reglementări în materie, din reglementările în vigoare.
Așa cum arătam și în prima parte a articolului, în prezentul material ne-am gândit că ar fi de interes pentru cititorii noștri să prezentăm cum se va exercita dreptul de preemțiune în condițiile noii legislații în materie, mai precis de la data de 13.10.2020 când vor intra în vigoare prevederile Legii nr. 175/2020.
De dată recentă, mai precis în Monitorul Oficiala fost publicată Legea nr. 175/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan
Materialul de faţă ne-a fost sugerat de o întrebare primită de la utilizatori. Cum nu ne putem permite să răspundem punctual, sperăm că cititorii vor găsi reperele de principiu în acest material care prezintă reglementările în materie din Codul civil şi Codul de procedură civilă.
Trimiterea preliminară la Curtea de Justiţie a UE pe care o semnalăm priveşte clarificări şi conformarea soluţiei instanţei naţionale cu reglementările din Directiva 2003/88/CE privind repausul săptămânal, concediul annual şi concedii speciale plătite care permit absența de la locul de muncă pentru a răspunde unor nevoi și obligații determinate.
Curtea de Justiţie a UE a fost sesizată cu întrebări preliminare, de a căror clarificare depinde decizia instanţei naţionale, în cauzele conexate C‑103/18 și C‑429/18, în procedurile Domingo Sánchez Ruiz (C‑103/18), Berta Fernández Álvarez și alții (C‑429/18) împotriva Comunidad de Madrid (Servicio Madrileño de Salud).
Avem, de data aceasta, o situaţie mai puţin frecventă: contractul de credit pentru nevoi personale a fost executat integral, după care partea interesată a introdus acţiune pentru restituirea sumelor plătite în temeiul unei clauze abuzive. Trimiterea preliminară la Curtea de Justiţie a UE pune în discuţie momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie.
Directiva 2006/112/CE scutește de plata TVA, în anumite condiții, livrările de bunuri transportate în afara Uniunii Europene în bagajele personale ale călătorilor.