Din nou despre stabilirea pensiei militare de stat

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 63/26.10.2020 a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov - Secția civilă, în Dosarul nr. 3.817/62/2018 , și în consecință a stabilit că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare: Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcția de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincție după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic față de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul alese în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. În interpretarea dispozițiilor art. 60 din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, stabilește că: Pensia militară de stat netă, calculată conform dispozițiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislației în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispozițiilor art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie. Decizia ÎCCJ nr. 63/26.10.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1295/28.12.2020 și menţionăm faptul că, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I (adică de la data de 28.12.2020), iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei. Ce a declanşat litigiul principal în discuţie? Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov - Secția I civilă, la data de 13.11.2018, cu nr. 3.817/62/2018, contestatorul X a solicitat, în contradictoriu cu intimatele Comisia de Contestații a Ministerului Apărării Naționale și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, anularea Hotărârii nr. xxxxx din 20.09.2018 emise de Comisia de Contestații, a Deciziei de pensie nr. xxxxxx din 1.08.2018 emise de Casa de Pensii Sectorială, obligarea acestei intimate să emită o decizie de pensie prin care, la stabilirea bazei de calcul al pensiei, să valorifice ca atare: media veniturilor salariale din intervalul iulie-decembrie 2017, pentru care a optat odată cu depunerea cererii de pensionare; valoarea de referință sectorială stabilită la art. 4 din Ordinul nr. 1.549 din 24.08.2018 emis de procurorul general al Parchetului xxx, corespunzător aceleiași perioade alese (463,5 lei); vechimea reală în serviciu ca militar activ, care să includă și luna iunie 1999, respectiv perioada 15 septembrie 2007 - 1 martie 2008, cu plafonarea pensiei nete rezultate în raport cu media veniturilor salariale nete corespunzătoare lunilor iulie-decembrie 2017 alese, și nu plafonarea la nivelul ultimului salariu net de la data deschiderii drepturilor de pensie. Contestatorul a mai solicitat obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naționale la plata diferențelor dintre pensia netă acordată prin Decizia nr. xxxxxx/1 din 1.08.2018 și cuantumul net stabilit de noua decizie de pensionare, actualizate cu rata inflației și dobânda legală penalizatoare, pentru fiecare lună în parte, până la achitarea lor efectivă. În motivarea cererii a arătat că, fiind trecut în rezervă prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.P. xxx din 30 mai 2018, în baza art. 85 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 80/1995), Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale a emis Decizia de pensie nr. xxxxxx/1 din 1.08.2018, potrivit art. 18 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015. Sub aspectul chestiunii care interesează prezenta sesizare, contestatorul a arătat că determinarea cuantumului pensiei a fost realizată pe baza altor elemente salariale decât cele reale. Susține că media brută a veniturilor salariale obținute în lunile iulie-decembrie 2017, potrivit fluturașilor de salariu, a fost mai mare decât cea avută în vedere de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, care a făcut aplicarea art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. Se mai arată că art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 conține două elemente de natură a se exclude reciproc, ceea ce face ca prevederea în sine să fie lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, contrar dispozițiilor art. 8 alin. (4) teza întâi și art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 24/2000). Astfel, prin actualizarea la data deschiderii drepturilor de pensie a soldelor/salariilor lunare brute realizate este anihilat orice beneficiu pe care l-ar obține solicitantul de pensie prin alegerea celor 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, dat fiind că astfel baza de calcul va fi raportată întotdeauna doar la venitul din luna trecerii în rezervă. Contestatorul a formulat și o cerere de modificare a pretențiilor inițiale, prin care a precizat cel de-al doilea capăt de cerere, solicitând obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naționale să emită o decizie de pensie prin care să stabilească baza de calcul al pensiei luând în considerare: media veniturilor salariale din intervalul iulie- decembrie 2017, pentru care a optat odată cu depunerea cererii de pensionare; valoarea de referință sectorială stabilită la art. 4 din Ordinul nr. 1.549 din 24 iulie 2018 emis de procurorul general al Parchetului xxx corespunzător aceleiași perioade alese (463,5 lei); vechimea reală în serviciu ca militar activ, care să includă și luna iunie 1999, respectiv perioada 15 septembrie 2007 - 1 martie 2008, cu plafonarea pensiei nete rezultate în raport cu media veniturilor salariale nete corespunzătoare lunilor iulie-decembrie 2017 alese, și nu plafonarea la nivelul ultimului salariu net de la data deschiderii drepturilor de pensie. În motivarea acestei cereri a arătat că, din înscrisurile depuse la dosar, reiese că înțelesul pe care intimatele îl dau noțiunii de actualizare la data deschiderii drepturilor de pensie este acela de limitare a pensiei la nivelul ultimului salariu net obținut în luna trecerii în rezervă, ceea ce contravine intenției legiuitorului, întrucât rațiunea pentru care a fost prevăzut dreptul de a fi alese cele 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate este aceea de a permite persoanei care se retrage din activitate să obțină o pensie militară cât mai avantajoasă, or, câtă vreme nicăieri în cuprinsul actului normativ nu sunt prevăzute excepții/derogări de la acest principiu, interpretarea intimatelor face ca respectivul beneficiu să dispară, dat fiind că pensia netă nu va putea niciodată să depășească ultimul salariu net, inclusiv atunci când media veniturilor salariale nete din perioada de referință aleasă este superioară acesteia din urmă. Prin Sentința civilă nr. 654/MAS din 27.09.2019, pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția I civilă, s-a respins contestația, reținându-se, în esență, că din analiza situației soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază din care se constituie baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, care reflectă aceste sume pentru perioada aleasă de contestator (iulie 2017 - decembrie 2017), rezultă că sumele menționate corespund unei valori de referință sectorială de 405 lei, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate pentru anul 2022, conform anexei nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017, fiind de x lei, iar venitul net aferent mediei soldelor/salariilor lunare brute fiind de y lei. Intimata nu putea ignora la stabilirea pensiei, conform criteriilor Legii nr. 223/2015, un document emis de unitatea militară în cadrul căreia și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu contestatorul, document din care rezultă datele indicate chiar de petent în vederea determinării cuantumului pensiei de serviciu, respectiv perioada solicitată de acesta. Astfel, nu putea avea în vedere documentele care dovedesc plata efectivă a sumelor datorate cu titlu de solde/salarii (fluturașii de salariu), ci documentul oficial emis de unitatea militară. Modalitatea de calcul al pensiei militare de stat decurge din lege, iar instrumentul doveditor este adeverința emisă de fostul angajator, care trebuie să fie valorificată de instituția abilitată în acest sens. Așadar, în raport cu datele speței, față de conținutul adeverinței pe baza căreia s-au emis ultima decizie și hotărârea comisiei de contestații atacate, nu se poate stabili o încălcare a principiilor de drept în procedura de recalculare a pensiei contestatorului. Pârâta a ținut cont de toate criteriile prevăzute de lege, respectiv baza de calcul prevăzută de art. 28 din Legea nr. 223/2015 și vechimea în muncă cumulată, astfel încât nu există niciun indiciu potrivit căruia pensia ar fi fost greșit calculată. În ceea ce privește plafonarea pensiei nete, conform art. 60 din Legea nr. 223/2015, instanța a reținut că în mod corect casa de pensii a plafonat pensia netă la nivelul mediei veniturilor cuprinse în baza de calcul al pensiei, iar nu la nivelul ultimului salariu net de la data deschiderii drepturilor de pensie, cum susține contestatorul. Astfel, textul legal invocat prevede la alineatul (1) că, la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Împotriva acestei sentințe a formulat apel contestatorul, susținând nelegalitatea sentinței. În motivarea apelului, sub aspectul bazei de calcul al pensiei, a învederat că atât "fluturașii de salariu", cât și "situația soldelor lunare realizate la funcția de bază" provin dintr-o sursă unică, iar, câtă vreme cuantumul drepturilor salariale brute/nete reflectate de "fluturașii de salariu" nu a fost contestat de nimeni, nu au fost prezentate argumente care să justifice înlăturarea acestora. De asemenea invocă cuprinsul Adresei nr. xxxx/VI-1/2019 din 20 ianuarie 2019 a U.M. 02520 București, în cadrul căreia s-au menționat drepturile salariale brute/nete calculate pe baza valorii de referință sectoriale majorate la suma de 463,5 lei, cuvenite contestatorului în fiecare lună din intervalul iulie-decembrie 2017, pentru care a optat în vederea determinării bazei de calcul al pensiei. Apreciază că acest act evidențiază într-o manieră indubitabilă că limitarea pensiei nete se face exclusiv la nivelul salariului net în plată din ultima lună de activitate, și nu prin raportare la media veniturilor cuprinse în baza de calcul al pensiei, cum a susținut, contrar realității, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, având în vedere că pensia netă s-a menținut la același cuantum (egal cu ultimul salariu din luna iunie 2018). Pensia netă a rămas nemodificată și la nivelul ultimului salariu încasat în luna trecerii în rezervă, chiar dacă a doua fișă de calcul al pensiei a fost refăcută pe baza valorii de referință sectorială majorate. Acesta este practic sensul dat de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale "actualizării la data deschiderii drepturilor de pensie" a veniturilor salariale incluse în baza de calcul al pensiei, interpretare ce conduce la o contradicție flagrantă între termenii reglementați în cadrul aceluiași alineat (1) al art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu consecința imposibilității aplicării coerente a respectivelor prevederi normative: o parte a textului o anihilează pe cealaltă (alegerea perioadei devine pur formală, fiind lipsită de orice consecințe juridice), fapt care contravine exigențelor constituționale în materie de claritate și previzibilitate a legii. Prin lipsa de precizie a dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, instanța s-a aflat în imposibilitate de a analiza corespunzător întinderea, conținutul și modalitatea în care trebuia efectuată "actualizarea la data deschiderii drepturilor de pensie" a veniturilor salariale incluse în baza de calcul prin raportare la dreptul dat în același timp de legiuitor la alegerea celor 6 luni de referință din ultimii 5 ani de activitate, limitându-se să preia susținerea potrivit căreia "actualizarea" s-a făcut pentru anul 2022, conform Legii-cadru nr. 153/2017, interpretare vădit eronată și lipsită de fundamentul normativ corelativ. Apelantul susține în continuare că, aplicând dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, a optat pentru includerea în baza de calcul al pensiei a veniturilor salariale obținute în lunile iulie-decembrie 2017. Din actele dosarului rezultă cu certitudine că, dacă intimata ar fi respectat opțiunea contestatorului, cuantumul pensiei ar fi fost unul vădit superior față de cel stabilit prin decizia de pensionare emisă și contestată. În motivarea apelului, contestatorul a reluat și celelalte argumente din cererea de chemare în judecată. Intimatele-pârâte Casa de Pensii Sectorială și Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat, motivat de faptul că intimata Casa de Pensii Sectorială a valorificat întocmai datele din documentele justificative care se regăsesc la dosarul de pensionare înaintat de Parchetul xxx, cu Adresa nr. xxxx/VI/I/2018. Adresa nr. xxxx/VI/I/2019 emisă de U.M. 02520 București, care cuprinde veniturile obținute de către contestator în perioada iulie 2017 - decembrie 2017, nu poate constitui o bază de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare, potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. La termenul din 22.05.2020 instanța, din oficiu, a pus în discuție necesitatea sesizării instanței supreme, în procedura prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile vizând interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 223/2015. Prin Încheierea din 15.06.2020, sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecății. Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României.

Din nou despre stabilirea pensiei militare de stat

Noua platformă de informare juridică dezvoltată de Indaco este aici!