6 Decembrie, 2016

Modificări importante în legea privind autorizarea lucrărilor de construcţii în 2012

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii a avut până în anul  2011 două seturi de modificări importante: cele aduse de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 214/ 2008 pentru modificarea şi completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, intrată în vigoare în februarie 2009, şi cele aduse de Legea nr. 261/2009 privind aprobarea OUG 214/2008.

Faţă de prevederile iniţiale ale Legii 50/1991, OUG 214/ 2008 prevede că autorizaţia de construire va fi eliberată la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil (teren şi/ sau construcţii) identificat prin număr cadastral. Menţionăm că, anterior operării acestei modificări, autorizaţia de construire putea fi eliberată la cererea titularului unui drept de proprietate cu privire la un imobil sau la cererea titularului unui drept de construire sau de desfiinţare.

Este important de menţionat aici că drepturile reale sunt exhaustiv enumerate de lege, neexistând posibilitatea ca părţile unui contract să suplimenteze în vreun fel această enumerare. Prezintă deci interes să menţionăm că drepturi reale, potrivit legii române, sunt doar dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale (dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitaţie, dreptul de servitute şi dreptul de superficie). Notăm însă de la bun început că unele dintre dezmembrămintele dreptului de proprietate, cum ar fi dreptul de abitaţie şi dreptul de servitute, par improprii pentru scopul construirii de către un neproprietar.

Reglementarea procedurii de obţinere a autorizaţiei de construire este, de asemenea, modificată prin OUG 214/2008 şi Legea 261/2009. Intenţia legiuitorului din acest punct de vedere pare a fi, pe de o parte, aceea de clarificare şi detaliere, iar pe de altă parte – aceea de a atribui o mai mare atenţie impactului pe care lucrările le-ar putea avea asupra mediului. Aşadar, OUG 214/2008 stabileşte, în primul rând, fiecare etapă ce trebuie urmată în vederea obţinerii autorizaţiei de construire, iar după intrarea în vigoare a Legii 261/2009 va fi prevazut expres ca procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii debutează cu emiterea certificatului de urbanism.

Enumerând etapele de parcurs pentru obţinerea unei autorizaţii de construire, Legea 261/2009 face referire la necesitatea emiterii unui „punct de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului”, solicitat în cazul în care investiţia nu este supusă procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, iar OUG 214/2008 face referire la un „act administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului” pentru cazul în care a fost stabilită necesitatea evaluării impactului asupra mediului.

În primul caz, este vorba despre un document scris, emis după etapa de evaluare iniţială cu privire la impactul asupra mediului, pe când în cel de-al doilea caz este vorba fie de acordul de mediu, fie de avizul „Natura 2000”, în funcţie de situaţia concretă. Deşi este prevăzut ca autorizaţia de desfiinţare se emite în aceleaşi condiţii ca şi autorizaţia de construire, Legea 261/2009 exceptează cu privire la primul document necesitatea emiterii punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului/actului administrativ al acesteia.

OUG 214/2008 prevede că măsurile specifice pentru protecţia mediului, stabilite prin actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, vor fi avute în vedere la elaborarea documentaţiei tehnice necesare în vederea eliberării autorizaţiei de construire. Astfel de măsuri nu pot fi modificate prin procedura de autorizare ori prin autorizaţia de construire.

Legea 261/2009 are în vedere emiterea unor documente suplimentare necesare pentru eliberarea unei autorizaţii de construire:

- dovada, în copie legalizată, a titlului asupra imobilului, teren şi/ sau construcţii si, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel;

- documentaţia tehnică (document ce înlocuieşte „proiectul autorizaţiei de construire”, astfel cum era denumit anterior);

- avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului şi, după caz, actul administrativ al acesteia.

O altă modificare pe care o notăm priveşte taxele legale ce trebuie plătite în procesul de autorizare a lucrărilor de construcţii. Urmând intenţia de clarificare a prevederilor existente, Legea 261/2009 menţionează că aceste taxe sunt (a) taxe aferente certificatului de urbanism şi (b) taxe aferente autorizaţiei de construire. Prevederile anterioare nu făceau menţiune exactă, precizând doar că este vorba de „taxe legale”.

Ca noutate, menţionăm că în categoria lucrărilor pentru care se pot emite autorizaţii de construire şi fără documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate vor intra, conform noilor prevederi ale Legii 261/2009, şi:

a) lucrări de supraetajare a clădirilor cu încă un nivel, o singura dată, în suprafaţa de maximum 20% din suprafaţa construită desfaşurată a clădirilor, cu condiţia situării acestora în afara zonelor construite protejate sau a zonelor de protecţie a monumentelor, după caz;

b) lucrări de extindere a clădirilor sociale, de învăţământ, de sănătate, de cultura şi administrative aparţinând domeniului public şi privat al statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, dacă extinderea se încadrează în prevederile regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general – PUG sau planului urbanistic zonal – PUZ, aprobat, în vigoare;

c) schimbarea folosinţei construcţiilor existente, dacă noua folosinţă corespunde prevederilor regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general – PUG sau planului urbanistic zonal – PUZ, aprobat, în vigoare.

Observăm, de asemenea, clarificarea într-o oarecare măsură a dispoziţiilor privind situaţiile în care este necesară eliberarea unei noi autorizaţii de construire, chiar în termenul de valabilitate al unei autorizaţii existente. Astfel, în cazul în care în timpul executării unor lucrări pentru care s-a emis o autorizaţie de construire apar modificări de temă care duc la necesitatea modificării lucrărilor, va fi eliberată o nouă autorizaţie de construire.

O modificare de temă este definită ca fiind orice schimbare iniţiată de investitor/proprietar care are în vedere funcţiunile şi/sau capacităţile funcţionale caracteristice, indicatorii tehnico-economici aprobaţi, soluţiile spaţiale şi/sau de amplasament şi alte asemenea cerinţe, care au fundamentat elaborarea documentaţiei tehnice care a stat la baza emiterii autorizaţiei de construire.

Ca urmare a modificării de temă, pentru a obţine o nouă autorizaţie de construire, solicitantul va depune o nouă documentaţie tehnică care să reflecte situaţia la momentul respectiv. În funcţie de întinderea modificărilor care au loc, autoritatea competentă a administraţiei publice locale va decide:

a) să emită o nouă autorizaţie de construire;

b) să ceară învestitorului/proprietarului de teren reluarea procedurii de autorizare, conform legii.

Noile modificări aduse Legii 50/1991 nu exclud – astfel cum era prevăzut iniţial – eliberarea unui nou certificat de urbanism în cazul în care apar modificări de temă pe parcursul desfăşurării lucrărilor.

Competenţe în verificarea încadrării lucrărilor corespunzătoare modificărilor de temă în limitele avizelor şi acordurilor obţinute pentru autorizaţia de construire iniţială au următoarele organe:

a) structurile de specialitate ale autorităţii administraţiei publice competente;

b) verificatorii de proiecte atestaţi în condiţiile legii, pentru fiecare cerinţă esenţială de calitate în construcţii;

c) reprezentanţii instituţiilor avizatoare.

După emiterea autorizaţiei de construire, modificarea prevederilor documentaţiei tehnice nu este permisă, sub sancţiunea nulităţii autorizaţiei de construire.

Conform modificărilor, autorizaţia de construire, precum şi anexele acesteia au caracter public şi se pun la dispoziţia publicului spre informare fie (i) pe pagina proprie de Internet a autorităţii administraţiei publice emitente, fie (ii) prin afişare la sediul acesteia.

În situaţia în care a fost stabilită necesitatea evaluării impactului investiţiei asupra mediului, publicul are dreptul să participe efectiv în procedura de autorizare a lucrărilor de construcţii şi să transmită comentarii şi opinii autorităţilor administraţiei publice locale competente înaintea luării unei decizii asupra cere-rii pentru eliberarea autorizaţiei de construire.

Legea 261/2009 prevede în plus ca, în cazul construcţiilor executate fără autorizaţie de construire pe terenuri proprietatea statului, domeniul public sau privat, există posibilitatea desfiinţării lor pe cale administrativă, fără emiterea unei autorizaţii de desfiinţare.

Legea 261/2009 introduce răspunderea materială, contravenţională, civilă sau penală, după caz, a persoanelor fizice cu atribuţii în verificarea documentaţiilor şi elaborarea/emiterea autorizaţiilor de construire, în cazul nerespectării (a) termenului de 30 de zile pentru emiterea autorizaţiei de construire, (b) termenului de 5 zile pentru notificarea solicitantului unei autorizaţii de construire care a depus o documentaţie tehnică incompletă.

Contestarea autorizaţiei de construire

În lumina noilor prevederi legale, orice persoană interesată, care se consideră vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim, poate ataca autorizaţia de construire sau actul de respingere a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii:

a) prin solicitarea autorităţii administraţiei publice locale emitente revocarea actului, total sau parţial, dacă acesta nu a produs efecte juridice;

b) adresându-se instanţei de contencios administrativ competente, conform legii.

Ordinea paşilor descrisi mai sus este imperativă conform legii.

Av. COLŢUC MARIUS VICENŢIU

Despre autor  ⁄ Redacţia

Materialele semnate de redacţia LegeStart reprezintă un efort comun de vă oferi informaţii de interes general din multiple domenii, strânse de echipă sau prezentate de partenerii noştri.

Comentarii

  • Răspunde
    Dana
    noiembrie 13 2012

    Buna ziua, atata timp cat textul de Lege imi permite obtinerea unei autorizatii fara intocmirea unei documentatii de urbanism pentru lucrări de supraetajare a clădirilor cu încă un nivel, o singura dată, în suprafaţa de maximum 20% din suprafaţa construită desfaşurată a clădirilor, ce ma fac cu reglementarile RLU aferent PUG, respectiv CUT, inaltime maxima, retrageri fata de limitele parcelei de care am profitat la maxim la prima autorizatie?! Oare nu se mai tine cont de acest lucru, de aceste restrictii, nu am probleme cu insorirea, cu distanta dintre cladiri sau cu distanta fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei?!…mentionez ca regimul de inaltime existent este de P+4E, este posibila supraetajarea?!…
    Multumesc anticipat

    • Răspunde
      Admin LegeStart
      ianuarie 4 2013

      Bună ziua,

      Pentru a afla un răspuns pertinent la problema dumneavoastră, vă recomandăm să intraţi pe forumul nostru, care se află la următoarea adresă: http://forum.legestart.ro/

      Vă mulţumim!

  • Răspunde
    EMIL
    aprilie 21 2015

    Daca in urma cu 8-10 ani am construit pe pasunea comunala un saivan si o casuta unde locuim necesare cresterii si ingrijirii animalelor, mai e posibil sa ma amendeze Consiliul Judetean acuma cu 10000 lei ?

Scrie un comentariu