26 Aprilie, 2017

CCR: În ce condiții arestarea la domiciliu este neconstituțională?

Potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul oficial al Curţii Constituţionale-CCR (www.ccr.ro) în data de 17 ianuarie 2017, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că este neconstituțională soluția legislativă reglementată de dispozițiile art.220 alin.(1) din Codul de procedură penală, care permite luarea măsurii arestului la domiciliu în condițiile în care anterior inculpatul a fost arestat (preventiv sau la domiciliu) în aceeași cauză, în lipsa unor temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate. 

CCR a reținut că s-a pronunțat în repetate rânduri, prin decizii recente, asupra naturii măsurilor preventive a arestului preventiv și arestului la domiciliu, statuând că ambele sunt măsuri preventive privative de libertate. 

CCR a apreciat că, din modul de reglementare a măsurii arestului la domiciliu, aceasta reprezintă o afectare a drepturilor persoanei care, prin intensitate și modul de aplicare/de punere în executare, afectează libertatea persoanei, având caracteristicile unei privări de libertate

Astfel, stabilirea naturii măsurii preventive a arestului la domiciliu în sensul că aceasta este o măsură preventivă privativă de libertate determină faptul că această măsură preventivă privativă de libertate trebuie însoțită de ansamblul garanțiilor recunoscute în cazul măsurii preventive privative de libertate a arestului preventiv. 

Din această perspectivă CCR a stabilit că interdicția dispunerii din nou a unei măsuri preventive privative de libertate față de inculpatul care a mai fost anterior arestat la domiciliu sau arestat preventiv în aceeași cauză, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecății, dacă nu au intervenit temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate se constituie într-o garanție ce însoțește măsurile preventive privative de libertate. 

Astfel, prin reglementarea diferită a arestului la domiciliu față de arestul preventiv, în materia interdicției de a dispune din nou o măsură preventivă privativă de libertate față de inculpatul care a mai fost anterior arestat la domiciliu sau arestat preventiv în aceeași cauză dacă nu au intervenit temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate, legiuitorul și-a îndeplinit obligația constituțională de a reglementa garanțiile ce trebuie să însoțească măsurile preventive privative de libertate doar în ceea ce privește arestul preventiv, iar nu și în ceea ce privește arestul la domiciliu, deși și acesta din urmă, prin natura sa de măsură preventivă privativă de libertate, trebuie să fie însoțit de aceleași garanții ca și arestul preventiv. 

Prin urmare, CCR a reținut încălcarea prevederilor art.23 din Constituție și ale art.5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 

Argumentele reţinute în motivarea soluției pronunţate de Plenul CCR vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

Care este conţinutul textului de lege declarat neconstituţional de CCR?

Art.220 alin.(1) din Codul de procedură penală:Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza poate dispune, prin încheiere, arestul la domiciliu al inculpatului, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu.” 

Ce efecte produce Decizia CCR din data de 17.01.2017 mai sus amintită?

În condiţiile declarării ca neconstituţionale a prevederilor art.220 alin.(1) din Codul de procedură penală, se impune şi constatarea efectelor deciziei CCR în urma admiterii  respectivei excepţii de neconstituţionalitate.

Potrivit art.147 alin.1 din Constituţie, „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art.147 alin.4 din Constituţie: „Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.” 

Concluzionând, ce trebuie să înţeleagă cititorul urmare a pronunţării Deciziei respective?

În intervalul de la data pronunţării deciziei Curţii (17.01.2017) până la data publicării deciziei respective în Monitorul Oficial al României trebuie respectate încă prevederile art.220 alin.(1) din Codul de procedură penală .

De la data publicării deciziei respective în Monitorul Oficial al României, aceasta este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.

Un interval de 45 de zile de la data publicării respectivei decizii a CCR în Monitorul Oficial al României dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale, în speţă art.220 alin.(1) din Codul de procedură penală , sunt suspendate de drept, ceea ce înseamnă practic că ele nu mai sunt aplicabile. Tot în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, pot pune de acord prevederile neconstituţionale- in speta art.220 alin.(1) din Codul de procedură penală – cu dispoziţiile Constituţiei.

După intervalul de 45 de zile de la data publicării respectivei decizii a CCR în Monitorul Oficial al României dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale, în speţă a art.220 alin.(1) din Codul de procedură penală, îşi încetează efectele juridice dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu au pus de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei.

Ai nevoie de Codul de procedură penală? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Fara comentarii

Scrie un comentariu