15 Iulie, 2019

Ce trebuie să cunoaștem despre rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă?

În activitatatea mea practică, referitor la încheierea diferitor contracte de donație sau a unor testamente, mi se pune frecvent întrebarea ce anume presupune declarația dată în interiorul actelor respective în sensul că persoana în cauză (donator, testator) mai are ca succesibil rezervatar și o altă persoană/alte persoane în viață și că are cunoștință de dispozițiile art. 1086 și art.1089 din Codul civil cu privire la rezerva succesorală și cotitatea disponibilă?

Cu alte cuvinte, cei care formulează o astfel de întrebare sunt de fapt interesați să înțeleagă noțiunea de rezervă succesorală şi pe aceea de cotitate disponibilă, motiv pentru care vom prezenta în prezentul articol câteva informații de interes referitor la noțiunile respective.

Ce este rezerva succesorală și care sunt moştenitorii rezervatari?

Rezerva succesorală este partea din bunurile moştenirii la care moştenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii, chiar împotriva voinţei defunctului, manifestată prin liberalităţi ori dezmoşteniri.

Cu alte cuvinte, rezerva succesorală este partea din moştenire care se cuvine, în temeiul legii,  moştenitorilor rezervatari și de care defunctul nu putea dispune prin liberalităţi ori dezmoşteniri.

Trebuie să înțelegem că rezerva succesorală nu reprezintă o parte din moștenire pe care o lasă efectiv defunctul, ci că această rezervă este partea din moștenire pe care acesta ar fi lăsat-o dacă nu ar fi făcut liberalităţi ori dezmoşteniri.

Fiind o parte a moştenirii care se atribuie moştenitorilor rezervatari, rezerva poate fi pretinsă numai de cei care vin efectiv la moştenire, respectiv îndeplinesc condiţiile necesare pentru aceasta (au capacitate succesorală, vocaţie concretă la moştenire, nu sunt nedemni) şi acceptă moştenirea.

Așadar, de exemplu, dacă un părinte are mai mulți copii și decide ca unui copil – A să nu îi lase nici un bun din moștenirea sa, bunurile respective fiind donate/lăsate prin testament (de exemplu) celorlalți copii- B și C, acest lucru este posibil numai pentru partea care nu încalcă rezerva succesorală a lui A.

Potrivit noului Cod civil, moştenitorii rezervatari sunt soţul supravieţuitor, descendenţii şi ascendenţii privilegiaţi (tatăl și mama) ai defunctului.

Dacă însă defunctul nu are moștenitori rezervatari (soţ supravieţuitor, descendenţi şi ascendenţi privilegiaţi), reținem că defunctul poate dispune de bunurile sale după bunul său plac prin liberalităţi sau orice altfel de acte.

Care este întinderea rezervei succesorale potrivit noului Cod civil?

Noul Cod civil a adus un important element de noutate prin reglementarea instituţiei rezervei succesorale după un model clar – sistemul german. Astfel, art. 1088 din  noul Cod civil arată că rezerva succesorală a fiecărui moştenitor rezervatar este de jumătate din cota succesorală care, în absenţa liberalităţilor sau dezmoştenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moştenitor legal.

În ceea ce privește rezerva succesorală a descendenților, spre deosebire de vechiul cod civil (care prevedea că întinderea rezervei varia în funcție de numărul descendenților ) noul Cod civil reglementează rezerva acestora în mod egal și global, fără a mai face vreo distincție funcție de numărul descendenților care vin la moștenire.

În exemplul pe care l-am prezentat anterior, în cazul în care cei trei descendenți A, B și C vin singuri la moștenire, fără a suporta concursul soțului supraviețuitor, în această situație, rezerva lor – împreună va fi de 1/2 din întreaga masă succesorală, iar pentru fiecare dintre descendenți (A, B și C) rezerva succesorală a acestora va fi 1/6.

Cu alte cuvinte, chiar dacă părintele a făcut o donație privind toate bunurile sale celorlalți copii – B și C, și niciunul dintre moștenitori nu este renunțător sau nedemn de a moșteni averea părintelui decedat, 1/6 reprezintă rezerva succesorală care îi aparține lui A și pe care părintele respectiv a încălcat-o prin donația făcută celorlalți copii B și C.

Ce înțelegem prin cotitate disponibilă?

Cotitatea disponibilă este partea din bunurile moştenirii care nu este rezervată prin lege şi de care defunctul putea dispune în mod neîngrădit prin liberalităţi (art. 1089 din noul Cod civil).

În exemplul pe care l-am prezentat anterior, cotitatea disponibilă va fi de 1/2 din întreaga masă succesorală, ceea ce înseamnă că de 1/2  din bunurile sale defunctul părinte putea dispune în mod neîngrădit prin liberalităţi făcute către copiii- B și C, dar nu de mai mult.

Reținem însă că, în lipsă de moştenitori razervatari sau dacă aceştia renunţă la succesiune, cotitatea disponibila este egală cu întreaga moştenire.

În ceea ce privește libertatea de a dispune a defunctului în favoarea soţului supravieţuitor, atunci când la moştenire vin şi alţi descendenţi decât cei comuni lor, cei rezultaţi din căsătoria sau din convieţuirea lor (și anume vin și descendenţii din altă căsătorie sau din afara căsătoriei defunctului), reținem că, potrivit art. 1090 alin. 1 din noul Cod civil, această libertate este limitată nu la cotitatea disponibilă ordinară, ci la o cotitate disponibilă specială, al cărei al cărei maxim este fix (1/4 de moştenire) şi al cărui minim este variabil (partea descendentului care a primit cel mai putin )1.

Faptul că  se stabileşte o cotitate disponibilă specială atunci când la moştenire, alaturi de soţul supravieţuitor vin şi descendenţii din altă căsătorie sau din afara căsătoriei defunctului, cotitate disponibilă ce este mai mică decât cea obişnuită, aceasta are drept scop să ocrotească pe copiii  respectivi ai persoanei recăsătorite care, sub influenţa noului soţ sau soţii ar putea să-i facă acestuia liberalităţi prea mari în detrimentul copiilor sus-amintiţi.

Reținem că prevederile art. 1090 alin. 1 din noul Cod civil se aplică atât în cazul în care la moştenire vin numai descendenţi care nu sunt comuni defunctului şi soţului supravieţuitor, cât şi în cazul în care vocaţie succesorală au atât descendenţi comuni cât şi descendenţi necomuni celor doi soţi.

Legiuitorul mai arată că dacă defunctul nu a dispus prin liberalităţi de diferenţa dintre cotitatea disponibilă stabilită potrivit art. 1089 din noul Cod civil şi cotitatea disponibilă specială, atunci această diferenţă revine descendenţilor (art. 1090 alin. 2 din noul Cod civil).

În fine, de subliniat și faptul ca dispoziţiile art. 1090 alin. 1 şi 2 din noul Cod civil se aplică în mod corespunzător atunci când descendentul menţionat la art. 1090 alin. 1  din noul Cod civil a fost dezmoştenit direct, iar de această dezmoştenire ar beneficia soţul supravieţuitor.

_____________________________________

1 De cele mai multe ori, partea descendentului care a primit cel mai puţin reprezintă rezerva succesorală a acestuia.

Ai nevoie de Codul civil? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Comentarii

  • Răspunde
    ELENA
    decembrie 15 2015

    BUNA ZIUA,
    Daca am o singura fata ca mostenitoare si fac testament ca totul este al ei, daca se casatoreste sau convietuieste cu cineva, in cazul uni divort sau o despartire acesta va putea cere parte din averea mostenita de ea, el necontribuind cu nimic la aceasta?Asta in cazul in care eu nu mai exist.

    • Răspunde
      rttrtr
      aprilie 24 2016

      in primul rand nu este nevoie de testament pentru ea, intrucat este singurul copil care vine la mostenire..trebuie precizat ca mostenirea ( succesiunea) este de 2 feluri: 1) mostenire legala…adica in virtutea legii..
      2) mostenire testamentara…in virtutea vointei defunctului(de cujus)..in al doi-lea rand, chiar daca ea se casatoreste si va divorta totul va ramane al ei..deoarece ea este mostenitoare…intrucat codul familiei prevede 2 categorii de bunuri..1) bunuri proprii sotilor
      2) bunuri comune..
      deci..in concluzie ceea ce a mostenit care poate dovedi cu certificatul de mostenitoare..este considerat bun propriu..deci el nu are drepturi asupra acelor bunuri..Sper ca am fost de ajutor..

  • Răspunde
    rttrtr
    aprilie 24 2016

    mai jos am scris articolele de lege…art. 31 Codul familiei- nu sunt bunuri comune ,ci bunuri proprii fiecarui sot:
    a) bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei
    b)bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire,legat sau donatie..afara daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune..
    c)bunurile de uz personal si cele destinate pentru exercitarea profesiei unuia dintre soti
    s.a..

  • Răspunde
    laura
    iulie 22 2016

    Buna ziua!incerc sa prezint cazul nostru: -sotul meu are 6frati….a primit din partea parintilor cu act de donatie cu scutire de raport o casa …socrul a decedat,soacra traieste in grija noastra-intre frati se discuta succesiunea…inainte de a muri, tatal a incercat sa imparta la fiecare cate o portiune de teren vilan si extravilan cautand sa faca “parte dreapta”la toti….6sunt de acord cu aceasta imparteala a bunurilor,al7 nu….considerand ca sotului meu ,primind casa i se cuvine mai putin pamant dacat a dat la ceilalti Intrebam : poate fi atacata donatia? Daca da toate cheltuielile avute pentru intretinerea parintilor,pentru intretinerea casei putem sa le cerem inapoi? Cum se stabileste cota la mostenire?.daca nu se ajunge la o intelegare intre frati cum si cine face imparteala???…multumes anticipat pentru raspuns

  • Răspunde
    Popa
    septembrie 17 2016

    Buna ziua ma aflu intr-o situatie mai delicata: Santem 4 frati care am facut doua “echipe” deci santem doi contra doi, sa zicem echipa A da in Judecata echipa B pentru un teren (cel mai valoros), prin intampinare echipa B formuleaza si o cerere reconventionala in care cere sa se introduca si un alt teren(in CM sant vreo 11 terenuri).Se fixeaza termen de judecata pe care il asteptam luna aceasta la sfarsit.Din surse am inteles ca echipa A a convins o ruda sa deschida actiune pentru acest teren din cererea reconventionala care are termen luna viitoare(ruda fiind sora a tatalui nostru care din cate stiu a renuntat la succesiunea dupa bunicul,tatal meu avand testament inca din anul 1982 iar dupa 1990 a fost un proces de care nu stiu mare lucru dupa care tatal meu le-a dat si fratilor sai ceva terenuri restul ramanandu-i).Intrebarea mea este daca instanta poate respinge cererea reconventionala introdusa de echipa B pe motiv ca exista proces deschis pentru acest teren.Multumesc mult.

  • Răspunde
    Clara
    octombrie 14 2016

    Buna ziua,as avea si eu o intrebare legata de mostenire.Tatal meu a murit anul acesta si si-a facut testamentul anul trecut,mama e moarta de 11 ani ea nelasand nici un testament.singurul bun mai de pret s-au mai de valoare fiind un apartament.Noi am fost 3 surori iar una a decedat in urma cu 22 de ani,in urma ei a ramas o fiica.Tata prin testament imi lasa mie tot,bunuri mobile si imobile.Sora ramasa in viata renunta la partea ei nefiind in tara de mai multi ani.Intrebarea mea ar fi cat la suta din mostenire iar venii nepoatei mele in cazul acesta,ea venind deja cu pretentii asupra mostenirii,adica a apartamentului.Va multumesc.

  • Răspunde
    Flori
    februarie 18 2017

    Buna ziua,

    Va rog sa ma lamuriti intr o situatie daca se poate . Matusa si unchiul meu au decedat .Ei au avut 2 copii care au decedat . Nu au avut nepoti de la copii . Matusa si unchiul au avut la randul lor frati si surori care au decedat . Au ramas copiii fratilor si surorilor lor . Eu sunt nepoata de frate si unchiul meu mi a facut mie testament fiind legatar universal . Va rog sa mi spuneti daca nepoatele din partea fratilor si surorilor unchiului si matusii mai trebuie chemate la masa succesorala .

    Va multumesc foarte mult

    • Răspunde
      Roxana
      ianuarie 6 2019

      Nepoata dvs vine la mostenire in locul surorii decedate.
      Daca sora care locuieste in strainatate renunta la mostenire, fara sa precizeze in favoarea cui, mostenirea se va imparti intre dvs. si nepoata.

    • Răspunde
      Roxana
      ianuarie 6 2019

      Nu.

  • Răspunde
    Dandan
    martie 22 2017

    Buna ziua, as avea si eu o curiozitate. In urma cu 10 ani am trimis bani lui tata vaduv, eu fiind in strainatate, si mi-a cumparat un apartament. Cum eu nu eram prezent, l-a inregistrat pe numele lui. Dupa 3 ani, am mers la notar si mi l-a trecut pe numele meu prin donatie. Cateva luni in urma a murit tata, iar acum trebuie sa facem succesiunea, eu cu fratele meu pt apartamentul lui tata ce e identic cu al meu. Cum e legea? Eu am jumatate din apartamentul lui tata sau fratele trebuie sa dea o declaratie ca nu este interesat de donatia ce mi-a fost facuta in urma cu 7 ani?…

  • Răspunde
    Irina
    august 25 2017

    Buna ziua. Tatal meu a facut testament in 1997 in favoarea celei de-a doua sotii, cand era in vigoare vechiul cod civil. El a decedat in 2007, iar acum, in 2017, vrem sa facem succesiunea. Prevederile carui cod civil se aplica ? Cel invigoare la data testamentului, sau la data succesiunii ? Multumesc.

  • Răspunde
    Meli
    septembrie 20 2017

    Daca s-a facut un testament olograf de mama mea in favoarea fratelui meu (facut sub amenintarea lui acasa, fara notar, martori etc)stiu ca este o lege care totusi apara ceilalti mostenitori adica Rezerva succesorala. Cat la % imi revine mie din mostenire. Am citit pe internet ca ar fi jumatate din mostenire dar doresc sa fiu sigura, deoarece daca nu accepta impartirea in parti egale doresc sa merg prin tribunal cu martori care sa arate ca ii era frica de el.Suntem doi frati. Va multumesc

    • Răspunde
      Roxana
      ianuarie 6 2019

      Tatal dvs. mai traieste?
      In functie de acest aspect se stabileste cota disponibila.

  • Răspunde
    Eli
    septembrie 27 2017

    As avea nevoie de ajutor. Eu cand m-am casatorit cu sotul am avut un copll de un an. Copilul a fost infiat de sotul. Avem impruna inca un copil..Am cumparat impreuna cu sotul un apartament cu triei camere. El a facut testament pentru al doilea copil ,adica lasa partea lui numai la al doilea copil.
    Inrebarea mea este,daca a facut testament pentru un copil,eu si celalalt copil nu avem drept de mostenire dupa el?
    Va multumesc!

    • Răspunde
      Roxana
      ianuarie 6 2019

      Aveti drept la mostenirea sotului, si dvs, si copilul dvs.

  • Răspunde
    ioana
    octombrie 21 2017

    Bună ziua!
    Dacă părinții noștri au donat casa și pămîntul arabil cu acte de donație fratelui nostru și el a decedat .Fratele are o fică dar și trei surori care vor parte din rezerva succesorala.Ne-am judecat și am primit dreptul la rezarva succesorală. Cum se împarte sau cum să procedăm să avem o parte pe care vrem s-o păsrtăm, utilizăm. Noi nu dispunem de bani s-o despăgubim pe fica fratelui, nepoata noastră. Vă mulțumesc! Cu stimă, Ioana Popescu

    • Răspunde
      Roxana
      ianuarie 6 2019

      Trebuie sa iesiti din indiviziune. Daca nu va intelegeti cum sa impartiti pamantul, trebuie facut proces de partaj.

  • Răspunde
    Elisabeta
    martie 27 2019

    Buna ziua,
    Va rog sa ma ajutati intr-o problema de succesiune.
    Bunicii mei au avut trei fete, una din ele fiind mama mea care a murit acum 11 ani. Bunicul meu murind inaintea mamei mele. Atunci, in urma mortii bunicului nu s-a facut succesiunea. Si nici in urma mortii mamei mele nu s-a facut succesiunea. Acum trei luni a murit si tatal meu. Eu mai am trei frati. In urma mortii tatalui meu, eu am primit testament de la el ca imi lasa toate bunurile lui mobile si imobile. Avand in vedere ca tatal meu a fost mostenitorul mamei mele, dar si noi, cum se imparte intre noi, supravietuitorii, adica intre matusile mele si noi cei patru frati aceasta mostenire a bunicilor mei, parintii mamei mele? Astept raspunsul dvs si va multumesc anticipat.

  • Răspunde
    Didina
    martie 31 2019

    Seara buna,
    O problema de succesiune cu testament am si eu. Parintii mei au avut cumparat impreuna apartamentul in care au locuit iar tatal meu a decedat acum 4 ani, nefacandu-se succesiunea. Acum mama s-a dus si ea, iar mie mi-a lasat tot ce ii apartine prin testament, pentru ca eu am fost aproape si am avut grija de ea. Doar ca in testament nu se specifica faptul ca imi lasa tot conditionat de faptul sa am grija de ea. Eu mai am doi frati. Daca ei cer dreptul rezervatar, cat din apartamentul cu doua camere le revine lor si cat mie?
    Va multumesc!
    Cu stima, x

  • Răspunde
    Alina
    aprilie 2 2019

    Buna ziua! Am o intrebare sper sa ma puteti lamuri si ajuta. BUNICA mea are 2 copii din care unul e decedat acela fiind tatăl meu care are 2 copii eu si fratele meu. Precizez ca bunicul a decedat înaintea bunicii iar titlul pe bunuri sunt pe bunica care înainte să moară a lăsat un testament in care lasa toate bunurile fiicei sale. Intrebarea mea este noi ca moștenitori rezervatari cât ne ar reveni din masa succesorale? Si mătușa ne poate scoate din moștenire doar ca are acel testament. Ne-a dat in judecata pe mine si pe fratele meu ca ea sa devina unic moștenitor. Are acest drept? Dacă ne judecăm avem vreun drept sa se câștigăm partea? Multumesc

  • Răspunde
    Nicola Florina
    iunie 13 2019

    Buna ziua. Sunt casatorita de 27 de ani cu actualul sot. Fiecare dintre noi are cate un copil din primele casatorii. La data la care l-am cunoscut pe sotul meu era in proces de divort si partaj pentru apartamentul in care locuim in acest moment. Impreuna cu mine a despagubit-o pe fosta sotie ( s-a stabilit ca suma sa fie platita in 2 transe din care o transa mai mica s-a platit inaintea casatoriei noastre, cealalta mai mare dupa casatorie), impreuna cu mine a mai platit rate la apartament inca 4 ani. Pe parcursul casatoriei am imbunatatit apartamentul, contributia salariala fiind mai mult a mea, sotul avand un salariu mai mic decat mine. Avand copiii realizati la acest moment sotul meu vrea sa -mi doneze jumatate de apartament drept recunoastere a faptului ca am realizat atatea lucruri impreuna. Totusi as dori sa stiu in cazul in care s-ar intampla ceva cu sotul meu ce drepturi as avea asupra apartamentului, sau daca eu as pati ceva daca fiul meu are vreun drept. Este buna si sigura aceasta varianta a donatiei? Va multumesc.

Scrie un comentariu