25 Februarie, 2018

Paradoxuri în stabilirea termenului de la care începe executarea silită a creanţelor fiscale, faţă de termenul de la care începe prescripţia (III)

Nota redacţiei: Prima parte a acestui subiect poate fi citită AICI, iar partea a doua poate fi citită AICI.

V. Ce spun Reglementările U.E. în legătură cu (1) data de la care începe prescripţia, şi (2) cu durata pe care se poate întinde prescripţia

1. În legătură cu data de la care începe prescripţia (1) faţă de data de la care creanţa fiscală este trecută la „restanţe la plată” (respectiv de data de la care creanţa fiscală este exigibilă la plată), şi (2) faţă de la data de la care începe executarea silită.

Aşa după cum am mai arătat, în baza actualelor prevederi legale din ţara noastră, faţă de data de la care începe executarea silită, prescripţia începe după o perioadă  de timp de până la un an, 10 luni şi 4 zile.

Asemenea reglementări, prin care se exclude de la prescripţie o perioadă  de timp destul de mare, de până la un an, 10 luni şi 4 zile, pe care se aplică executarea silită, nu numai că nu se întâlnesc în legislaţia Uniunii Europene (U.E.), dar sunt considerate cu adevărat iraţionale, de neadmis.

Spun aceasta având în vedere în vedere prevederile cu privire la prescripţie din principalele reglementări ale U.E., redate în Anexa nr. 5.2.

În articolul subsemnatului, intitulat „Reglementări ale Uniunii Europene cu privire la prescripţie”, sunt prezentate principalele prevederi cu privire la prescripţie din legislaţia U.E. prin care se precizează data de la care începe prescripţia (1) faţă de data de la care creanţa fiscală este trecută la „restanţe la plată” (respectiv de la data de la care creanţa fiscală este exigibilă la plată), şi (2) faţă de data de la care începe executarea silită.

Câteva exemple sunt edificatoare în acest sens.

1.1
. Regulamentul (CEE) nr. 2.988/74 al Consiliului din 26 noiembrie 1974 privind termenele de prescripţie a acţiunilor şi a aplicării sancţiunilor conform normelor Comunităţii Economice Europene privind transporturile şi concurenţa (JO L 319, 29.11.1974, p. 1).

„Art. 1. Termenele de prescripţie a acţiunilor

[…](2) Termenul începe să curgă de la data la care s-a comis încălcarea. Cu toate acestea, în cazul în care continuă încălcarea reglementărilor sau în cazul unor încălcări repetate, termenul de prescripţie începe să curgă din ziua în care a încetat încălcarea.”

1.2
. Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene

„Art. 3. (1) Termenul de prescripţie a acţiunii este de patru ani de la săvârşirea abaterii menţionate la articolul 1 alineatul (1). Cu toate acestea, normele sectoriale pot să prevadă un termen mai scurt, care nu poate fi însă mai mic de trei ani.

În cazul unor abateri continue sau repetate, termenul de prescripţie curge din ziua în care încetează săvârşirea abaterii respective. În ceea ce priveşte programele multianuale, termenul de prescripţie trebuie, oricum, să curgă până la finalizarea programului.[…]”

1.3
. Regulamentul (CE) nr. 1/2003 din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat (Text cu relevanţă pentru SEE).

„Art. 25. Termenele de prescripţie pentru aplicarea de sancţiuni

[…](2) Prescripţia curge din ziua în care se comite încălcarea. Totuşi, în cazul unor încălcări continue sau repetate, timpul se calculează din ziua încetării încălcării.[…]”

1.4
. Regulamentul (CE, Euratom) nr. 478/2007 din 23 aprilie 2007 de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 2.342/2002 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene.

„[…](10) În ceea ce priveşte recuperarea datoriilor, având în vedere termenul general de cinci ani stabilit în regulamentul financiar pentru prescrierea datoriilor şi creanţelor Comunităţii, este necesar să se specifice regulile privind data de începere şi motivele întreruperii acestui termen de prescripţie, atât pentru instituţii, cât şi pentru terţii care au o creanţă exigibilă faţă de instituţii.

40. Se introduce următorul articol 85b:

„Art. 85b. Norme în materie de termene de prescripţie

(Articolul 73a din regulamentul financiar)

(1) Termenul de prescripţie pentru creanţele Comunităţilor faţă de terţi începe să curgă la expirarea termenului-limită comunicat debitorului în nota de debit, astfel cum se prevede la articolul 78 alineatul (3) litera (b).

Termenul de prescripţie pentru creanţele terţilor faţă de Comunităţi începe să curgă la data la care este exigibilă plata creanţei terţului în cauză, în conformitate cu angajamentul juridic corespunzător.[…]”

1.5
. Regulamentul (CE) nr. 658/2007 din 14 iunie 2007 privind penalităţile financiare pentru încălcarea anumitor obligaţii în legătură cu autorizaţiile de comercializare acordate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului

„Art. 25. Termene de prescripţie privind impunerea penalităţilor financiare

(1) Dreptul Comisiei de a adopta o decizie de impunere a unei penalităţi financiare în temeiul articolului 16 expiră după cinci ani.

În cazul penalităţilor financiare prevăzute la articolul 19, dreptul Comisiei de a adopta o decizie de impunere a unei penalităţi de acest fel expiră după trei ani.

Termenul începe să curgă
din ziua comiterii încălcării legislaţiei. Cu toate acestea, în cazul încălcărilor continue sau repetate, termenul începe să curgă din ziua în care încetează încălcarea.[…]”

2
. În legătură cu durata pe care se poate întinde prescripţia.

Aşa după cum am mai arătat, cu toate că prin legislaţia în vigoare din ţara noastră se prevede clar, precis şi la modul imperativ că termenul de prescripţie este de 5 ani, în realitate perioada de executare silită a contribuabililor este … eternă, nu numai până la moartea acestora, ci chiar şi după aceea, prin urmărirea, spre executare silită, a averii rămase de la aceştia, adică prin transferarea aplicării măsurilor de executare silită şi asupra urmaşilor moştenitori care au acceptat succesiunea averii contribuabililor decedaţi.

Asemenea reglementări, prin care se admite aplicarea executării silite pe o perioadă … eternă, la infinit, nu numai că nu se întâlnesc în legislaţia Uniunii Europene (U.E.), dar sunt considerate cu adevărat iraţionale, de neadmis.

Spun aceasta având în vedere în vedere prevederile cu privire la prescripţie din principalele reglementări ale U.E., redate în Anexa nr. 5.2.

În articolul subsemnatului, intitulat „Reglementări ale Uniunii Europene cu privire la prescripţie”, sunt prezentate principalele prevederi cu privire la prescripţie din legislaţia U.E. prin care se precizează, ca principiu general, faptul că „termenul de prescripţie expiră cel târziu la data la care s-a scurs o perioadă egală cu dublul termenului de prescripţie, fără ca în această perioadă Comisia să fi aplicat o amendă sau o sancţiune[…]”

Câteva exemple sunt edificatoare în acest sens.

2.1
. Regulamentul (CEE) nr. 2.988/74 al Consiliului din 26 noiembrie 1974 privind termenele de prescripţie a acţiunilor şi a aplicării sancţiunilor conform normelor Comunităţii Economice Europene privind transporturile şi concurenţa (JO L 319, 29.11.1974, p. 1).

„Art. 2. Întreruperea termenului de prescripţie a acţiunilor

[…](3) Termenul de prescripţie începe să curgă din nou după fiecare întrerupere. Cu toate acestea, termenul de prescripţie expiră cel târziu la data la care s-a scurs o perioadă egală cu dublul termenului de prescripţie, fără ca în această perioadă Comisia să fi aplicat o amendă sau o sancţiune, perioada respectivă se prelungeşte cu perioada în care termenul de prescripţie este suspendat conform articolului 3.[…]”

2.2
. Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.

„Art. 3. (1) Termenul de prescripţie a acţiunii este de patru ani de la săvârşirea abaterii menţionate la articolul 1 alineatul (1). Cu toate acestea, normele sectoriale pot să prevadă un termen mai scurt, care nu poate fi însă mai mic de trei ani.

În cazul unor abateri continue sau repetate, termenul de prescripţie curge din ziua în care încetează săvârşirea abaterii respective. În ceea ce priveşte programele multianuale, termenul de prescripţie trebuie, oricum, să curgă până la finalizarea programului.

Termenul de prescripţie este întrerupt de orice act al unei autorităţi competente, adus la cunoştinţa persoanei în cauză, cu privire la cercetarea sau urmărirea în justiţie a abaterii respective. Termenul de prescripţie începe să curgă din nou după fiecare act de întrerupere.

Cu toate acestea, prescripţia devine efectivă cel mai târziu la data la care expiră o perioadă egală cu dublul termenului de prescripţie, fără ca autoritatea competentă să fi impus o sancţiune, cu excepţia cazului în care acţiunea administrativă este suspendată în conformitate cu articolul 6 alineatul (1).[…]”

2.3
. Regulamentul (CE) nr. 658/2007 din 14 iunie 2007 privind penalităţile financiare pentru încălcarea anumitor obligaţii în legătură cu autorizaţiile de comercializare acordate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului

„Art. 25. Termene de prescripţie privind impunerea penalităţilor financiare

[…](3) Fiecare întrerupere face ca termenul să fie reluat. Cu toate acestea, termenul de prescripţie expiră nu mai târziu de ziua în care s-a încheiat o perioadă egală cu dublul termenului de prescripţie şi în care Comisia nu a impus o penalitate financiară. Termenul se extinde cu numărul de zile în care prescripţia este suspendată, în temeiul alineatului (4).[…].”


VI. „Scăpări” ale Codului de procedură fiscală în reglementarea executării silite a „defuncţilor contribuabili rău platnici”

Codul de procedură fiscală are o serioasă scăpare în ceea ce priveşte măsurile de executare silită care trebuie aplicare contribuabililor pentru recuperarea obligaţiilor fiscale datorate de aceştia.

Spun acest lucru având în vedere următoarele:

1) mai sunt încă şi contribuabili datornici faţă de stat dar care deţin „aur şi/sau argint corporal”, fie „în gură” (din lucrări dentare, precum coroane, punţi), fie purtat sub formă de verighete, inele, cercei, brăţări, lănţişoare etc.;

2) prin Codul de procedură fiscală ar trebui să se prevadă că, în cazul în care asemenea contribuabili decedează, „cu datorii fiscale” şi „cu aur şi/sau argint corporal”, aceştia să nu poată fi îngropaţi până nu li se aplică măsurile de executare silită:

(2.1) de extragere, din gura „defunctului contribuabil rău platnic”, a „aurului şi/sau a argintului dentar”, şi

(2.2) de recuperare a „aurului şi/sau a argintului corporal”, existent la acesta sub formă de verighete, inele, cercei, brăţări, lănţişoare etc.


VII. CONCLUZII

Sunt adevărate acte de înşelăciune, de furt ale contribuabililor:

1.
De a nu include la prescripţie durate de timp de până la un an, 10 luni şi 4 zile, faţă de la data de la care începe executarea silită prin care se aplică numeroase şi deosebit de mari sancţiuni (a se vedea mai jos Anexa nr. 3.1), precum: se calculează majorări; se percep penalităţi; se aplică amenzi; se trece la executarea silită; se întocmesc sesizări penale (după 30 de zile de întârziere la plată); se aplică şi alte sancţiuni prevăzute de lege.

2.
De a stabilit prin lege că termenul de prescripţie este de 5 ani, dar în realitate executarea silită a contribuabililor este … eternă, nu numai până la moartea acestora, ci chiar şi după aceea, prin urmărirea, spre executare silită, a averii rămase de la aceştia, adică prin transferarea aplicării măsurilor de executare silită şi asupra urmaşilor moştenitori care au acceptat succesiunea averii contribuabililor decedaţi.

3
. Din prevederile legale de mai sus se mai poate trage şi o altă concluzie: cât de blamat a fost şi este regimul trecut „de dictatură”, legislaţia din timpul acestuia, în materie de prescripţie (respectiv Decretul nr. 167/1958), care au avut aplicabilitate aproape 55 de ani, dintre care 22 după anul 1989), se dovedeşte că a fost cu adevărat raţională, clară şi precisă în interpretare şi aplicare, incomparabil mai bună decât cea elaborată de actualul aşa-zis (antonim) „stat al bunăstării şi al protecţiei sociale”.

Aşa după cum se constată cu uşurinţă şi din celelalte 8-10 articole publicate de subsemnatul în ultimul timp pe probleme de prescripţie, legislaţia în materie (de prescripţie) conţine numeroase şi grave neajunsuri, toate în prejudiciul contribuabililor.

Între aceste reglementări aş mai enumera şi „Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală”.

Cu toate că O.G. nr. 92/2003 (1) a suferit sute de modificări, (2) a fost republicată de 3 ori, şi (3) a fost supusă renumerotări (de mai multe ori) a articolelor sale, Normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin H.G. nr. 1.050/2004, nu au fost actualizate şi nu au fost republicate niciodată, fapt pentru care aceste Norme: (1) mai mult rău fac decât bine, dacă mai sunt folosite; (2) nu mai sunt utilizate, de către subsemnatul, în elaborarea materialelor; (3) consider că nu mai trebuie folosite.

Exemplu 1
.

În forma în vigoare în prezent a O.G. nr. 92/2003, „Titlul IX. Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale” cuprinde articolele da la nr. 205 la nr. 218.

În Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 92/2003, care sunt neschimbate din anul 2004 şi până în prezent, „Titlul IX. Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale” cuprinde articolele da la nr. 174 la nr. 187.

În aceste condiţii nu se mai poate stabili nici chiar o corelaţie între o prevedere din O.G. nr. 92/2003 şi prevederea dată, în Norme, în aplicarea sa.

Şi chiar dacă s-ar putea stabili o asemenea corespondenţă, aceasta tot nu ar folosi la nimic din cauză că prevederile din Norme nu mai sunt puse de acord cu cele în aplicarea cărora s-au dat (cu cele din O.G. nr. 92/2003).

Exemplu 2
.

Numeroasele şi gravele neajunsuri în materie de prescripţie sunt cauzate, în mare măsură, şi de faptul că, prin Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 92/2003: (1) prescripţia nu a fost şi nu este reglementată corespunzător; (2) nu se defineşte sensul şi conţinutul noţiunilor, termenilor şi expresiilor folosite (în O.G. nr. 92/2003) astfel încât să se asigure interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor acestei ordonanţe (dintre pe care le-aş exemplifica pe cele cu privire la executarea silită, la contestaţii şi la prescripţie).

Insuficienta (1) definire a sensul şi conţinutului unor noţiuni, precum cele dintre „titlu executoriu fiscal”, „titlu de creanţă fiscală”, „act administrativ fiscal”, şi (2) distincţie dintre acestea, a constituit şi constituie cauza unor erori (a) în interpretarea şi aplicarea corectă a unor prevederi din O.G. nr. 92/2003, şi (2) în justiţie în stabilirea competenţei de soluţionare a contestaţiilor la executare îndreptate împotriva unor titluri executorii fiscal.

Edificator în sensul celor afirmate mai sus este şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 14/2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 733 din 30 octombrie 2007.

Faptul că s-a ajuns ca prin Decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se definească sensul şi conţinutului unor noţiuni care trebuiau (şi trebuie) definite cu claritate prin O.G. nr. 92/2003 şi prin Normele metodologice de aplicare sa, demonstrează numeroasele şi gravele neajunsuri pe care le conţin aceste acte normative.

Cu toate că efectele negative pe care aceste neajunsuri legislative le generează sunt deosebit de mari (în fiecare an, de 15 ani), politicienii, parlamentarii şi guvernanţii rămân indiferenţi faţă de acestea.


Anexa nr. 3.1. Sinteza sancţiunilor, cu temeiul legal, care se pot aplica pentru aceeaşi faptă de nevărsare a impozitelor sau a contribuţiilor cu reţinere la sursă

În baza actualelor prevederi legale, în cazul în care un contribuabil se înregistrează cu contribuţii şi/sau cu impozite cu stopaj la sursă restante la plată, organele fiscale sunt obligate să aplice următoarele sancţiuni:

1. DOBÂNZI
de întârziere. (Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, art. 120).

2. PENALITĂŢI de întârziere.
(Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, art. 1201).

3. AMENZI.
(3.1. Art. 219 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală. 3.2. Art. 144 şi 145 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. 3.3. Art. 47, 48 şi 49 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate).

4. SESIZĂRI PENALE / infracţiuni / închisoare.
(4.1. Art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. 4.2. Art. 303 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, coroborat cu art. 3021 din Codul penal. 4.3. Art. 112 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. 4.4. Art. 146 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale [1]).

5
. EXECUTAREA SILITĂ. (Se aplică în baza articolelor de la nr. 136 la nr. 174 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală).

6. ALTE SANCŢIUNI. (A
rt. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor).

Anexa nr. 5.1. Reglementări ale Uniunii Europene cu privire la prescripţie

1. Regulamentul (CEE) nr. 2.988/74 al Consiliului din 26 noiembrie 1974 privind termenele de prescripţie a acţiunilor şi a aplicării sancţiunilor conform normelor Comunităţii Economice Europene privind transporturile şi concurenţa (JO L 319, 29.11.1974, p. 1), articolele 1 – 7, modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 (articolele 1 – 13, 15 – 45).

2. Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.

3. Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE.

4. Regulamentul (CE) nr. 1/2003 din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat (Text cu relevanţă pentru SEE).

5. Regulamentul (CE, Euratom) nr. 478/2007 din 23 aprilie 2007 de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 2.342/2002 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene.

6. Regulamentul (CE) nr. 658/2007 din 14 iunie 2007 privind penalităţile financiare pentru încălcarea anumitor obligaţii în legătură cu autorizaţiile de comercializare acordate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului.

7. Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 din 23 octombrie 2007 privind drepturile şi obligaţiile călătorilor din transportul feroviar.

8. Decizia 2008/154/CE din 13 noiembrie 2007. Ajutorul de stat C 38/2006 (ex NN 93/2005) – Sistemul de ameliorare a unităţilor de prelucrare a peştelui aplicat în Regatul Unit [notificată cu numărul C(2007) 5397] (Text cu relevanţă pentru SEE) (2008/154/CE).

9. Decizia 2009/402/CE din 28 ianuarie 2009 privind “planurile de urgenţă” în sectorul fructelor şi legumelor puse în aplicare de către Franţa [C 29/05 (ex NN 57/05)] [notificată cu numărul C(2009) 203] (2009/402/CE).

10. Regulamentul (CE) nr. 392/2009 din 23 aprilie 2009 privind răspunderea în caz de accident a transportatorilor de persoane pe mare (Text cu relevanţă pentru SEE).

11. Regulamentul (CE) nr. 987/2009 din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (Text cu relevanţă pentru SEE şi Elveţia).

12. RECTIFICARE la Directiva 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor legate de impozite, taxe şi alte măsuri (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 84 din 31 martie 2010).

13. Decizia 2011/179/UE din 14 decembrie 2010 privind ajutorul de stat C 39/96 (ex NN 127/92) pusă în aplicare de către Franţa în favoarea Coopérative d’exportation du livre français (CELF) [notificată cu numărul C(2010) 8938] (Text cu relevanţă pentru SEE) (2011/179/UE).

14. DECIZIA 2011/432/UE din 9 iunie 2011 privind aprobarea, în numele Uniunii Europene, a Convenţiei de la Haga din 23 noiembrie 2007 privind obţinerea pensiei de întreţinere în străinătate pentru copii şi alţi membri ai familiei (2011/432/UE).

15. DECIZIA 2012/307/UE din 19 octombrie 2011 privind schemele de ajutoare de stat constând în reeşalonarea datoriilor puse în aplicare de Grecia în departamentele Kastoria, Eubea, Florina, Kilkis, Rhodope, Evros, Xanthi şi Dodecanez, precum şi în insulele Lesbos, Samos şi Chios [schemele de ajutoare C 23/04 (ex NN 153/03), C 20/05 (ex NN 70/04) şi C 50/05 (ex NN 20/05)] [notificată cu numărul C(2011) 7252] (Text cu relevanţă pentru SEE) (2012/307/UE).


[1] Legea nr. 19/2000, în vigoare pe perioada 1 aprilie 2001 – 31 decembrie 2010, a fost abrogată, începând cu data de 1 ianuarie 2011, prin „Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice”.

Prima parte a acestui subiect poate fi citită AICI, iar partea a doua poate fi citită AICI.

Actele normative menţionate în articol, atât cele din legislaţia autohtonă, cât şi cele din legislaţia europeană, pot fi consultate pe Lege5.ro – noul serviciu online de documentare legislativă realizat de Indaco Systems. Află totul despre Lege5 Online de AICI.

Despre autor  ⁄ Grigorie Lăcriţa

Activitatea profesională, didactică, ştiinţifică şi publicistică desfăşurată de Nicolae Grigorie, în general sub semnătura Nicolae Grigorie Lăcriţa, sau N. Grigorie Lăcriţa , în perioada 1993 – 2016, arată o personalitate complexă, dedicată creației, științei și dezvoltării relației cu publicul pe care l-a servit permanent de-a lungul carierei. Conceptele sale despre viață și conduita publică au determinat lumea academică, științifică și culturală să-l recunoască drept o personalitate veritabilă a comunității craiovene şi naţionale, cu o activitate publicistică de anvergură națională, beneficiar al numeroase aprecieri din partea publicațiilor de specialitate, al mass-media şi al unor foruri academice. Este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii din Craiova, curs de zi, secţia Finanţe, promoţia 1975, primind „DIPLOMA DE LICENŢĂ în ştiinţe economice, specializarea FINANŢE”, înregistrată la Minister sub nr. 222.769 şi la Universitate sub nr. 2.827/13 aprilie 1976, examenul de diplomă fiind promovat cu media 10 (zece). După terminarea facultăţii, a lucrat în diferite unităţi de producţie, în compartimentele financiar-contabilitate; calculaţia costurilor, preţurilor şi tarifelor; organizarea şi normarea muncii; retribuirea muncii. În decembrie 1978, în timp ce lucra ca economist în compartimentul financiar – contabilitate din cadrul Schelei de Extracţie Petrol şi Gaze din Craiova, a susţinut şi promovat examenul de înscriere la doctorat, fiind admis începând cu 15 ianuarie 1979 sub îndrumarea eminentului prof. univ. dr. Alexandru Gheorghiu din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, având ca temă „Perfecţionarea metodologiei de calcul şi a sistemului informaţional privind amortizarea mijloacelor fixe în industria extractivă de petrol şi gaze”. ● Având şi o anumită pregătire tehnică, prin aprofundarea temeinică a specificului şi a particularităţilor industriei extractive de petrol şi gaze (domeniu pe care avea de elaborat şi teza de doctorat), a reuşit să realizez o noutate tehnică intitulată „Instalaţie pentru topirea RAG-ului”, care, prin aplicarea în practică, a condus la însemnate economii de cheltuieli, fapt pentru care i s-a acordat „Certificatul de inovator” nr. 23/22.09.1976. ● În urma activităţii desfăşurate şi a promovării, cu nota maximă, a celor 3 examene şi a celor 3 referate, în cadrul unor comisii formate din cadre didactice de elită din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, a obţinut, în aprilie 1982, titlul de „doctor în economie”, confirmat prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Învăţământului nr. 3.812 din 13 decembrie 1982. ● În martie 1990 a participant la constituirea „Asociaţiei Meseriaşilor şi Comercianţilor Particulari din România, Filiala judeţului Dolj”, primind calitatea de „Membru fondator al Asociaţiei Meseriaşilor şi Comercianţilor Particulari din România, Filiala judeţului Dolj”. ● Tot în martie 1990 a participat la constituirea Filialei Dolj a Asociaţiei Generale a Economiştilor din România (A.G.E.R.), fiind ales în Biroul Executiv şi delegat pentru Congresul de Constituire a A.G.E.R. din România. A participant la Primul Congres de Constituire a A.G.E.R. din România, ţinut la Bucureşti în zilele de 3 – 4 martie 1990, primind calitatea de „Membru fondator al A.G.E.R.”. ● În martie 1990, alături de alte 4 persoane, a constituie un grup de iniţiativă „pentru reluarea activităţii Camerei de Comerţ Oltenia”, eforturile depuse având ca rezultat reluarea activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie „Oltenia”, în cadrul căreia a fost ales Membru al Colegiului de Conducere, primind şi calitatea de „Membru fondator al Camerei de Comerţ şi Industrie Oltenia”. Cu ocazia aniversării a 135 de ani de la înfiinţare şi la 10 ani de la reluarea activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie „Oltenia”, i s-a acordat, în semn de apreciere a activităţii desfăşurate, „Diploma Jubiliară”, „Medalia Jubiliară”, şi „Brevet”. Activitatea desfăşurată este bine pusă în evidenţă în paginile 218, 219, 220, 221 şi 223 din cartea „Istoria Camerei de Comerţ şi Industrie «Oltenia»”, editată de Camera de Comerţ şi Industrie „Oltenia” şi de Academia Română, Institutul de Cercetări Socio – Economice din Craiova, prin Editura Camerei de Comerţ şi Industrie „Oltenia”, Craiova 2000. ● A fost membru în comitetul de organizare şi principalul referent în cadrul unor campanii de popularizare a legislaţiei fiscale în rândul contribuabililor. Exemplificativ în acest sens este campania de popularizare a legislaţiei fiscale în rândul contribuabililor organizată, în anii 2005 şi 2006, de Grupul de presă şi editură „Tribuna economică”, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu Camera de Comerţ şi Industrie a României, în judeţele Argeş, Vâlcea, Gorj şi Sibiu, sub antetul „Seminariile Tribunei economice” (a se vedea în acest sens materialele cu aceste dezbateri publicate în revistele „Tribuna economică”: nr. 11/2005, p. 37-41; nr. 13/2005, p. 32-39; nr. 21/2005, p. 47-58; nr. 22/2005, p. 42-45; nr. 24/2005, p. 32-59; nr. 25/2005, p. 34-44; nr. 28/2006, p. 62-69; nr. 29/2006, p. 71-77). ● În perioada 1991 – 2012 a lucrat la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj în activităţile de impozite şi taxe (control fiscal), metodologie şi asistenţă contribuabili. ● În anul 2001 a participat la concursul desfăşurat în cadrul Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, Facultatea de Management Financiar Contabil Craiova, Catedra de Ştiinţe Economice, având ca discipline în cadrul postului scos la concurs „Finanţe publice şi fiscalitate” şi „Fiscalitate”, concurs în urma căruia a obţinut titlul de „conferenţiar universitar”, confirmat de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare în reuniunea din 25 mai 2001 şi acordat prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3.950/05.06.2001. ● A fost fondator şi redactor şef a revistei „Ghid Fiscal”, ISSN 1.582 – 5.493, publicată (pe cont propriu) în perioada 1999 – 2005, al cărei tiraj a ajuns, în perioada de vârf, la 28.000 de exemplare, cu o desfacere în 17 judeţe. ● A fost membru în „Colectivul ştiinţific” şi în colectivul de „Editori” ai revistei „Consultant fiscal”, ISSN 1844 – 3591, revistă editată de Corpul Consultanţilor Fiscali din România, membră a Confederaţiei Fiscale Europene şi a Uniunii Profesiilor Liberale din România, site: www.ccfiscali.ro, e-mail: office@ccfiscali.ro. ● A fost membru al Colectivului de redacţie al revistei „Curierul fiscal”, ISSN 1841 – 7779. ● Activitatea desfăşurată, în deplină corectitudine, cu profesionalism şi prin eforturi deosebit de mari: 1) în diferite unităţi de producţie, în compartimentele: financiar-contabilitate; calculaţia costurilor, preţurilor şi tarifelor; organizarea şi normarea muncii; retribuirea muncii; 2) la Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, cu mari responsabilităţi în interpretarea şi în aplicarea corectă a legislaţiei fiscale; 3) în calitate de conferenţiar universitar, predând disciplinele „fiscalitate” şi „finanţe publice”; 4) pe linie de cercetare ştiinţifică, l-a ajutat să elaborez, până la 31 decembrie 2017: ► 96 de cărţi publicate, cu ISBN, cu circa 25.200 de pagini, prin 11 edituri. ► 47 de lucrări publicate, cu ISSN, cu 3.134 de pagini (în categoria de „lucrări” sunt incluse materialele publicate pe un număr întreg de revistă, cu ISSN, având ca autor, fie unic, fie coordonator, pe N. Grigorie Lăcriţa). ► 170 de studii publicate, cu 3.264 pagini. ► 1.237 de articole publicate în 18 reviste de specialitate, pe suport hârtie, cu 9.883 de pagini, dintre care 4 articole în reviste B+. ► peste 1.000 de articole, în format electronic, postate pe portalul online al unor reviste, ziare, societăţi cu produse informatice de legislaţie, şi/sau pe Internet. Spre exemplu, peste 600 de articole sunt postate pe Site-urile unor societăţi cu produse informatice de legislaţie, precum: 1) peste 300 de articole pe portalul online de informare legislativă „Legestart.ro”, produs realizat de Indaco Systems, în care unele articole (singure) au înregistrat până la 130.000 de vizualizări; 2) peste 150 de articole pe portalul online „Info legal”, Site al editurii C.H. Bekc; 3) peste 150 de articole postate pe portalul online legislativ Eurolex. ► peste 200 de articole publicate în 11 ziare, pe format de hârtie, din care deţine câte un exemplar în arhiva personală; alte câteva sute de articole, din care deţine numai evidenţa, sunt publicate în diferite ziare locale şi centrale. ● Cărţile, lucrările, studiile şi cele peste 1.200 de articolele elaborate de N. Grigorie-Lăcriţa sunt prezentate şi pe circa 200 de pagini de Internet şi pe Wikipedia, lucru care se poate verifica uşor şi de oricine. ● Are articole şi studii publicate în reviste de specialitate, din ţară şi din străinătate, recunoscute în domeniu, astfel: a) 10 articole publicate în reviste indexate în baze de date internaţionale: EBSCO, RePEc, IDEAS/EconPapers, D.O.A.J., SOCIONET, SCIRIUS, SUWECO, IndexCopernicus, EconLit; b) 150 articole publicate în reviste naţionale recunoscute de CNCSIS, precum: revista Tribuna economică, revista Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, revista Finanţe publice şi contabilitate. ● Peste 50 de articole sunt publicate în volumul unor manifestări ştiinţifice (simpozioane, congrese, conferinţe, naţionale şi internaţionale etc.). ● Peste 100 de studii şi articole au fost transmise unor instituţii ale statului (conducătorilor acestora) cu putere de decizie în îmbunătăţire legislaţiei fiscale; cele mai multe au fost înaintate prin registratura Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, unde a fost salariat, iar altele au fost trimise prin poştă sau prin e-mail. ● Este autorul unor lucrări de referinţă în domeniul fiscalităţii, precum: „Sistemul de pensii bazat pe contribuţii şi venituri corelate” (Editor Tribuna Economică, Bucureşti, 2005. ISBN 973-688-031-1), Sistemul de pensii bazat pe principiul contributivităţii. Necesitate. Posibilităţi de aplicare. Metodologie de calcul (Editura Sitech, Craiova, 2010. ISBN 978-606-11-0698-1), „Impozitarea progresivă (Editura Tehnică, Bucureşti, 2010. ISBN 978-973-31-2367-5), „Impozitarea progresivă sau pe bază de cotă unică?” (Editura Sitech, Craiova, 2010. ISBN 978-606-11-0722-3), a 9 dicţionare fiscale („Dicţionarul Codului fiscal”, „Dicţionarul Codului de procedură fiscală”, „Dicţionar fiscal pentru contribuabili”, „Dicţionar legislativ fiscal” etc.), al unui „Lexicon fiscal” etc. ● În toate cele peste 3.000 de cărţi, studii şi articole publicate, în format pe hârtie, în format electronic şi pe Internet, a fost fie autor unic, fie autor coordonator, având 68 de coautori. ● Dintre miile de propuneri şi soluţii exprimate pentru îmbunătăţirea legislaţiei fiscale şi a reglementărilor de aplicare a acesteia, peste 100 de propuneri făcute de N. Grigorie Lăcriţa au fost adoptate în legislaţia fiscală şi în legislaţia muncii, contribuind la perfecţionarea sistemului fiscal, al celui de pensii, al asigurărilor sociale de sănătate, de şomaj şi a legislaţiei muncii. Cu titlu de exemplu, ultima dintre propunerile făcute (repetat şi insistent, de peste 20 de ani) de N. Grigorie Lăcriţa, care a fost adoptată în legislaţie, constă în faptul că, începând cu veniturile aferente lunii februarie 2017, prin O.U.G. nr. 3/2017 au fost eliminate, din Codul fiscal, prevederile prin care se dispunea limitarea bazei de calcul a contribuţiei pentru pensie, şi a contribuţiei pentru sănătate, la a de 5 ori câştigul salarial mediu brut. ● A desfășurat o activitate de pionierat prin cercetarea şi abordarea unor noi domenii ale fiscalităţii, precum: 1. „Fiscalitatea şi matematica”. Prin articolele publicate pe această temă (de peste 15 ani) se demonstrează faptul că, frecvent are loc interpretarea şi aplicarea greşită a unor prevederi fiscale, inclusiv în mass-media, şi aceasta din cauză că unele noţiuni matematice, precum „procent” şi „punct procentual”, nu sunt folosite cu sensul şi cu conţinutul lor real. 2. „Fiscalitatea şi religia”. Dintre zecile de articole publicate pe această temă, edificator în acest sens fiind fie şi numai cele intitulate „Impozitele în evoluţia lor, de la relatările din Biblie, până în zilele noastre”, „Fiscalitatea, naşterea, viaţa şi răstignirea mântuitorului Iisus Hristos”, publicate în mai multe reviste, inclusiv religioase (precum în periodicul de informare şi educaţie creştin-ortodoxă „Pelerinul de Sibiu” etc.), ziare şi pe zeci de pagini de Internet (site-uri). Articolele în care s-a îmbinat fiscalitatea cu religia constituie o abordare unicat în România, atât din punct de vedere fiscal (prin prezentarea, pe bază de surse biblice, a începuturilor fiscalităţii în lume), cât şi din punct de vedere religios. 3. „Fiscalitatea şi norma lingvistică”, edificatoare în acest sens fiind articolele „Legislaţia fiscală şi norma lingvistică” şi „Scrierea cu diacritice: indicator al gradului de cultură şi de profesionalism, condiţie esenţială pentru elaborarea, interpretarea şi aplicarea corectă a textelor şi a prevederilor legale”. Asemenea articole au contribuit, şi contribuie tot mai mult, la folosirea unui limbaj corect, atât în formularea unor prevederi legale, cât şi în exprimarea curentă, inclusiv în mass-media. Spre exemplu, în cazul creşterii cotei de t.v.a. de la 19% la 24%, frecvent s-au folosit, şi se mai folosesc încă (inclusiv în mass-media), exprimările greşite, precum „cota de t.v.a. a crescut cu 5%, de la 19% la 24%”, „cota de t.v.a. a crescut cu 5%”, „t.v.a.-ul a crescut cu 5%”, în locul exprimărilor corecte „cota de t.v.a. a crescut cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%”, „cota de t.v.a. a crescut cu 5 puncte procentuale”, „t.v.a.-ul a crescut cu 5 puncte procentuale”. Articolul „Scrierea cu diacritice: indicator al gradului de cultură şi de profesionalism, condiţie esenţială pentru elaborarea, interpretarea şi aplicarea corectă a textelor şi a prevederilor legale”, care este şi de un farmec aparte, a avut şi are un impact-şoc pozitiv, în scrierea corectă cu diacritice, în mass-media, în elaborarea prevederilor legale şi în rândul a sute de mii de persoane. 4. A publicat zecile de articole pe o temă neabordată până în prezent în România: prezentarea impozitelor pe baza relatărilor din Biblie. Şi aceasta pentru că (1) orice studiu despre impozite trebuie să înceapă cu studiul Bibliei, (2) fiscalitatea (impozitarea) s-ar realiza cu adevărat echitabil în condiţiile în care ar avea la bază învăţămintele din Sfânta Scriptură, şi (3) viaţa ilustrează cu multă forţă adevărul că: „Biblia este ceasul vremii şi al istoriei”. (Vasile Raut). „Biblia este o carte a credinţei, o carte a învăţăturii, o carte a moralei, o carte a religiei, o carte prin care Dumnezeu ni se face cunoscut: dar de asemenea o carte care îi arată omului responsabilitatea sa şi relaţia pe care trebuie sa o aibă cu aproapele sau”. (Daniel Webster). „Un popor fără religie nu poate fi condus decât cu tunurile”. (George Washington). Iisus Hristos este eternitatea care punctează istoria”. definiţie celebră de Petre Ţuţea. „Cineva a afirmat ca avem peste 35 de milioane de tratate juridice pentru a impune Cele 10 Porunci.” (Bert Masterson), dar fără prea mari rezultate. „Am mai văzut sub soare că în locul rînduit pentru judecată domneşte nelegiuirea şi în locul dreptăţii este răutatea”. (Biblia, Eclesiastul 3.16). „Cine are minte, să ia aminte!”„Cine are urechi de auzit să audă”. (N. T., Luca, 8.3). Prin asemenea abordări, unice în România, unele chiar şi pe plan mondial, precum articolele privind „Fiscalitatea şi religia”, publicate inclusiv în reviste de informare şi de educaţie creştin-ortodoxă, în limba română şi în limba engleză, unele de circulaţie internaţională, a contribuit şi la lărgirea şi la diversificarea domeniilor de cercetare şi de aplicare interdisciplinară ale fiscalităţii. ● Cărţile, lucrările, studiile şi articolele publicate de N. Grigorie Lăcriţa au contribuit substanţial (1) la cunoaşterea, la interpretarea şi la aplicarea corectă a legislaţiei fiscale în rândul a peste un milion de contribuabili, şi (2) la îmbunătăţirea legislaţiei fiscale şi a legislaţiei muncii. Un impact foarte mare l-au avut şi îl au articolele publicate în format electronic, în special pe Internet. Spre exemplu, articolul https://legestart.ro/procedura-care-trebuie-urmata-pentru-restituirea-taxei-pe-poluare-pentru-autoturisme/, publicate pe portalul online de informare legislativă „Legestart.ro”, produs realizat de Indaco Systems, care a înregistrat aproape 130.000 de vizualizări numai pe acest portal, în perioada 5 septembrie 2012 (data publicării) – 21 martie 2016: 1) a fost folosit de câteva sute de mii de persoane pentru a depune cereri prin care au solicitat şi au recuperat taxei pe poluare pentru autoturismele cumpărate; 2) a avut un impact atât de mare încât a determinat Guvernul să adopte o Hotărâre prin care s-a dispus restituirea acestei taxe către toţi cei îndreptăţiţi (existenţi deja în baza de date a organelor fiscale), printr-o simplă şi singură cerere, şi după metodologia propusă de autor. Aceasta ca urmare a faptului că, problema restituirii, de către organele fiscale şi de justiţie, a taxei pe poluare, către câteva sute de mii de persoane, a ajuns să constituie o problemă socială, generatoare de numeroase şi serioase neajunsuri cauzate de întocmirea dosarelor, destul voluminoase, mari consumatoare de cheltuieli materiale şi cu munca vie, atât în rândul contribuabililor, dar şi al organelor fiscale şi de justiţie, sufocate efectiv atât cu întocmirea, cât şi cu rezolvarea acestora. ● În calitate de cadru didactic universitar într-o universitate privată şi de salariat în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj a convins sute de persoane (fără studii superioare) să urmeze cursurile universitare. Cu titlu de exemplu este de menţionat faptul că, numai în anul universitar 2004 – 2005, a reuşit să conving circa 100 de persoane să se înscrie pentru a urma cursurile universitare, lucru binecunoscut atât la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, cât şi la Facultatea de Management Financiar Contabil Craiova, a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, la care s-au constituit grupe speciale/distincte cu aceşti studenţi-salariaţi. Aceşti studenţi-salariaţi proveneau atât din cadrul instituţiei în care lucra (peste 60 numai din Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj), dar şi din alte instituţii importante ale statului (precum Casa de pensii, Casa de sănătate, Direcţia de şomaj, primării, consilii locale etc.), din diverse unităţi cu care avea legături pe linie profesională ca specialist în domeniul fiscalităţii. Alte dovezi ale recunoaşterii realizărilor profesionale, de către specialişti şi instituţii. ● Citat în lucrări din literatura de specialitate. ● Colaborator permanent la peste 17 reviste, cu articole pe teme de fiscalitate, dintre care sunt de menţionat: „Tribuna Economică”. „Impozite şi taxe”. „Finanţe publice şi contabilitate”. „Consultant fiscal”. „Curierul fiscal”. „Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor”. „Controlul economic financiar”. „Consulting Review”. „Economie şi administraţie locală”. „Expertiză şi auditul afacerilor”. „Euroconsultanţă”. „Gestiunea şi contabilitatea firmei”. „Ghid juridic”. „Ghid juridic pentru societăţile comerciale”. „Pelerinul de Sibiu”. „Raporturi de muncă”. „Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZP)” etc. ● Membru al Societăţii „CESMAA” – Centrul European de Studii Manageriale pentru Administrarea Afacerilor din România. ● „Cetăţean de onoare” al comunei în care s-a născut (Lăcriţa – Robăneşti). S-a născut în localitatea Lăcriţa, fostă comună, care după organizarea administrativă a României din anul 1968 a fost inclusă în comuna Robăneşti, din judeţul Dolj. Denumirea de „Lăcriţa” a fost adăugată la numele sub care semnează materialele publicate şi sub care este cunoscut în ţară, în mediul academic, şi de specialiştii din domeniul fiscalităţii. ● Expert contabil, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, înscris în Tabloul experţilor contabili, Filiala Dolj, cu carnetul nr. 2.134/1996. ● Expert evaluator, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, înscris în Tabloul experţilor evaluatori, cu carnetul nr. 17.334/2001. ● Grupul de presă şi editură „Tribuna economică” Bucureşti, editor a 11 dintre cele mai apreciate reviste din ţară din domeniul economic, i-a acordat, în anul 1999, premiul „LAURII Tribunei economice”, primind „Diploma”, „Medalia” şi „Coroana de LAUREAT” pentru contribuţia la abordarea problemelor fiscalităţii. De asemenea, în anul 2004 i s-au acordat, pentru a doua oară, „LAURII Tribunei economice”, primind „Diploma” şi „Medalia”. ● Participarea în cadrul a numeroase emisiuni de radio şi de televiziune pe teme de cunoaştere, interpretare şi aplicare corectă a unor prevederi din legislaţia fiscală. Dintre acestea sunt edificatoare (cu titlu de exemplu) emisiunile de la: 1) Studioul Teritorial de Radio Oltenia Craiova, emisiunea „Studioul cetăţeanului”, realizată în fiecare zi de joi, orele 12,00 – 13,00, de Romulus Cincă”, din zilele de: 28 ianuarie 2010; 22 februarie 2010; 27 mai 2010, 2 septembrie 2010 etc.; 2) posturile de televiziune: TVR Craiova, din 18 martie 2008, orele 17,00 – 17,45, reporter Urucu Paulina; TVR Oltenia, din 20 martie 2008, orele 18,00 – 17,00, reporter Vlădoiu Rodica, emisiunea „Info 3” etc. ● A participat, până la cel mai înalt nivel (prezidenţial, parlamentar şi guvernamental), cu elaborarea unor materiale în vederea fundamentării unor soluţii practice la unele dintre cele mai controversate probleme pe teme de fiscalitate, soluţiile oferite, apreciate la modul superlativ, fiind avute în vedere în adoptarea unor decizii la nivel naţional (macroeconomic). Cu titlu de exemplu se menţionează elaborarea studiului „Impozitarea progresivă sau pe bază de cotă unică?” solicitat de Dl. Preşedinte Ion Iliescu, prin Dl. consilier prezidenţial Octavian Ştireanu, studiu foarte apreciat, care a şi fost folosit cu succes în susţinerea menţinerii impozitării progresive în anii 2003 şi 2004. ● Inclus în prestigioasa Enciclopedie a personalităţilor din România Hübners Who is Who, cu o existenţă din anul 1978, care apare în 10 ţări europene, fiind cea mai mare editură Who is Who din Europa, care îşi propunea să păstreze pentru posteritate biografiile celor mai importante personalităţi contemporane. ● Începând cu anul 2016, este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti (UZP) din România şi colaborator al revistei editate de UZP. ● Este considerat ca fiind promotorul autentic al „jurnalismului de ştiinţă fiscală, creativ, de popularizare şi de utilitate pe plan economic şi social”, apreciere confirmată fie şi numai prin: 1) cele peste 100 de propuneri ale sale care au fost adoptate în îmbunătăţirea sistemului fiscal, al celui de pensii, al asigurărilor sociale de sănătate, de şomaj şi al muncii, 2) cei peste un milion de utilizatori ai cărţilor, lucrărilor şi articolelor publicate de domnia sa, care au contribuit substanţial: a) la cunoaşterea, la interpretarea şi la aplicarea corectă a legislaţiei fiscale; b) la obţinerea, de către contribuabili, a unor drepturi şi la diminuarea unor obligaţii fiscale (stabilite abuziv sau din eroare); c) cele circa 200 de pagini de Internet care prezintă în jur de 1.500 de articole ale sale (unele articole având până la 200.000 de accesări, pe toate Site-urile), edificator în acest sens fiind menţiunile anterioare. ● Permanenta conexare la schimbările legislative l-a făcut pe Nicolae Grigore Lăcrița să fie unul dintre cei mai solicitați colaboratori ai publicațiilor de larg tiraj, centrale şi din Oltenia. Spre exemplu, cotidianul „Ediție Specială” din Craiova i-a dedicate pagini în numere consecutive pentru publicarea analizelor și articolelor de informare legislativ – fiscală. Coordonatorii publicației au făcut public faptul că tirajul cotidianului își dubla tirajul când erau publicate articole semnate de Nicolae Grigore Lăcrița. Soluțiile indicate de către domnia sa la diverse problem de actualitate din domeniul fiscalității s-au dovedit întemeiate, bazate pe experiență și validate de necesitate și practică. ● Cu ocazia pensionării, în 20 septembrie 2012, i s-a acordat, de Ministerul Finanţelor Publice „Diploma de excelenţă” „pentru întreaga activitate profesională desfăşurată în cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi pentru rezultatele, devotamentul cinstea şi corectitudinea înregistrată de-a lungul timpului”. ● Familia sa este „o familie de succes prin puterea minţii”, permanent fiind convinsă că „zestrea cerebrală” este adevărata şi cea mai mare bogăţie a unui om în societatea actuală, şi cu atât mai mult în cea viitoare, care va fi bazată pe puterea minţii, pe informaţie, pe cunoaştere. Soţia sa, Grigorie Eugenia, s-a realizat, ca eminent medic stomatolog şi ca desăvârşită soţie şi mamă, numai prin muncă, prin corectitudine, prin profesionalism şi prin credinţă. Cele două fiice au fost educate în spiritul muncii, al cinstei, al credinţei, al succesului după criteriile valorii-muncă, ceea ce le-a ajutat să aibă o viaţă exemplară şi să ajungă la rezultate excepţionale pe baza acestor criterii (eleve merituoase, olimpice pe ţară, studente şi medici de succes numai prin puterea minţii lor). Ambele sunt medici: cea mare, Grigorie Oana, este medic ginecolog într-o ţară a Uniunii Europene; cea mică, Grigorie Diana, este medic pediatru în Craiova, căsătorită cu Belu Ovidiu, un soţ pe măsura şi pe dorinţa sa şi a familiei, cu care are un copil. Crezul vieţii sale a izvorât (1) din familie (de la Mama sa, o femeie simplă, dar plină de înţelepciune, dedicată familiei şi muncii, cu credinţă în Dumnezeu), (2) din Biblie, şi (3) din cele învăţate, din studiu (fiind şi un foarte bun autodidact) şi din viaţă. Din familie a înţeles că „Noi n-avem nici avere, şi nici pe cineva care să ne ajute. Avem doar o singură posibilitate de reușită în viaţă: să fim cinstiţi, să muncim, să ne (auto)educăm, să învăţăm, să ne sporim capacitatea de invenţie a creierilor noştri, care este nelimitată şi care, pe zi ce trece, va deveni bunul cel mai preţios, cel mai creator al fiecărui om, singura în stare să-i asigure prosperitate şi siguranţă oriunde în lume” (exprimat, acum, de N. Grigorie Lăcriţa, sub formă de citat). Din Biblie a învăţat „Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei”. [Biblia, Proverbele 23 (12)] şi „Ori te-or asculta, ori nu, tu fiul omului, să nu te temi de ei şi de vorbele lor să nu te sperii; deşi ei vor fi pentru tine spini şi ciulini, ai să trăieşti între ei, ca între scorpii; să nu te temi de vorbele lor, să nu te sperii, ci să le spui cuvintele Mele, ori te-ar asculta, ori nu te-ar asculta.”. (Biblia, Iezechiel 2:5-7). De tânăr a înţeles, din lecţiile vieţii, că orice om care doreşte să ajungă „un om de succes prin puterea minţii sale”, trebuie să fie pregătit pentru că „Întâi te vor înjura. Pe urmă vor râde de tine. Apoi, te vor declara nebun. După aceea, vor încerca să te compromită. Într-un târziu, vor face tot posibilul să te lichideze. Dacă scapi cu viaţă din toate acestea, vei fi un mare om.”. (Mahatma Gandhi). ● Este pensionar începând cu data de 20 septembrie 2012. ● Autor al numeroase lucrări de referință în domeniul fiscalității, promotor al comunicării directe cu publicul larg printr-o manieră care l-a consacrat drept „jurnalist de știință fiscală”, Nicolae Grigore Lăcrița a primit cele mai importante recunoașteri ale carierei impresionante nu doar din partea breslei și a lumii academic și științifice, ci și din partea publicului. Tirajele impresionante ale volumelor pe care le-a semnat l-au așezat în galeria specialiștilor cărora societatea le datorează echilibrul deciziilor și consecvența susținerii argumentației în orice împrejurare. Adeseori critic cu privire la măsuri legislative adoptate inoportun, Nicolae Grigore Lăcrița și-a făcut din a fi în serviciul publicului un crez pe care l-a respectat. Am apreciat mereu precizia, substanțialitatea și claritatea prezentărilor, cu un limbaj și argumentație pe înțelesul tuturor, fără a face rabat de la criteriile științifice, fiind una dintre personalitățile contemporane ale Olteniei şi ale României. Mihai Firică – jurnalist și scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Fara comentarii

Scrie un comentariu