17 Februarie, 2018

Totul despre titlul de creanţă fiscală

Titlul de creanţă fiscală este actul juridic prin care se stabileşte şi se individualizează, fie de către organele fiscale, fie de către contribuabil, mărimea unei obligaţii fiscale (impozite, taxe, contribuţii, amenzi etc.), pe fiecare contribuabil, pentru o materie impozabilă, pe o perioadă de timp.

Titlul de creanţă fiscală dă naştere:

1) unui drept al statului, numit creanţă fiscală, de a încasa sumele de bani pe care contribuabilul le datorează bugetului de stat sub formă de impozite, taxe, contribuţii etc.;

2) unei obligaţii a contribuabilului, numită obligaţie fiscală, de a le plăti, la termenul legal şi în cuantumul stabilit, impozitele, taxele, contribuţiile datorate.

„Titlul de creanţă” fiscală nu obligă, până la termenul de plată stabilit prin lege, la plata obligaţiilor fiscale menţionate în acesta, ci numai constată existenţa acestora. După expirarea termenului de plată stabilit prin lege, „titlul de creanţă” îşi schimbă radical (prin efectul legii) regimul juridic în „titlul executoriu”, ceea ce înseamnă că impozitele, taxele, contribuţiile menţionate în acesta devin obligatoriu de plătit.

„Titlul executoriu” fiscal obligă, după expirarea termenului de plată stabilit prin lege, la plata obligaţiilor fiscale menţionate în acesta. Până la expirarea termenului de plată stabilit prin lege avem numai „titlul de creanţă”, nu şi „titlul executoriu”. După expirarea termenului de plată stabilit prin lege, acelaşi „act de administrare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor” îşi schimbă radical regimul juridic: (1) din „ceea ce se datora, ca benevol”, în „obligaţie de plată”; din „titlul de creanţă” (2) în „titlul executoriu”.

1. Precizări preliminare

Obligaţiile fiscale (impozite, taxe, contribuţii etc.) care revin fiecărui contribuabil decurg din aplicarea legilor fiscale, care au caracter de generalitate, care sunt aceleaşi pentru toţi contribuabilii.

Legile fiscale sunt aceleaşi pentru toţi contribuabilii, adică au caracter universal, de generalitate, dar obligaţiile fiscale ale fiecărui contribuabil sunt foarte diferite, în funcţie de bunurile şi/sau de veniturile fiscale (pentru care se datorează impozite, taxe, contribuţii etc.) pe care le deţine fiecare.

Aplicarea legilor fiscale presupune:

1. Identificarea tuturor persoanelor fizice şi juridice care deţin un bun şi/sau un venit fiscal, pentru care se datorează un impozit, o taxă, o contribuţie [1]. Din momentul în care o persoană fizică şi/sau juridică deţine un bun şi/sau un venit impozabil (pentru care se datorează un impozit, o taxă, o contribuţie), persoana respectivă capătă regimul juridic de „contribuabil”;

2. Identificarea, pe fiecare contribuabil, a „materiei impozabile”, adică a bunurilor şi/sau a veniturilor pentru care se datorează un impozit, o taxă, o contribuţie;

3. În funcţie de (a) prevederile legale în vigoare, şi (b) de „materia impozabilă” pe care o deţine fiecare contribuabil, se stabileşte şi se individualizează, obligaţiei fiscale pe fiecare contribuabil;

4. Obligaţia fiscală, stabilită şi individualizată pe fiecare contribuabil, trebuie să se reflecte într-un „act oficial”, adică într-un act reglementat prin lege, într-un „act juridic” numit „titlul de creanţă fiscală”.

Pentru organele fiscale nu are importanţă ce se identifică prima dată: contribuabilul sau materia impozabilă.

Altfel spus, în stabilirea obligaţiilor fiscale nu are importanţă de la ce se porneşte: de la contribuabilul spre materia impozabilă, sau invers, de la materia impozabilă spre contribuabil.

Pentru stat este important ca organule fiscale să reuşească să constate, să individualizeze şi să stabilească, pe fiecare contribuabilul, toate obligaţiile fiscale datorate de acesta [constând în creanţele fiscale principale (impozite, taxe, contribuţii etc.) şi/sau accesorii (dobânzi, penalităţi, majorări etc.)], dându-le caracter concret şi făcând posibilă executarea acestora.

2. Titlul de creanţă fiscală: sens şi conţinut

Titlu de creanţă, în sens general, este actul prin care se stabileşte dreptul creditorului de a cere debitorului executarea unei obligaţii constând în să dea, să facă sau să nu facă ceva (N.G.L.).

Titlu de creanţă fiscală este:

(1) actul juridic prin care fie organul fiscal, fie contribuabilul, constată, individualizează şi stabileşte obligaţiile fiscale [constând în creanţele fiscale principale (impozite, taxe, contribuţii etc.) şi/sau accesorii (dobânzi, penalităţi, majorări etc.)], dându-le caracter concret şi făcând posibilă executarea acestora [art. 28; art. 141; art. 110 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003];

(2) actul prin care se stabileşte dreptul organului fiscal de a cere contribuabilului executarea obligaţiilor fiscale (N.G.L.).

Titlul de creanţă
stă la baza emiterii titlului executoriu; nici un titlu executoriu nu se poate emite în absenţa unui titlu de creanţă în baza căruia se stabilesc creanţe fiscale principale şi/sau accesorii) (art. 141 C.p.f).

Titlul de creanţă
se comunică persoanei obligate la plată şi poate fi atacat în condiţiile legii (art. 28 C.p.f).

Titlul de creanţă
devine titlu executoriu la data la care creanţa fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege. [C.p.f. art. 141 alin. (2)].

Modificarea titlului de creanţă atrage modificarea titlului executoriu în mod corespunzător. [C.p.f. art. 141 alin. (3)].

Titlul de creanţă fiscală
este actul juridic prin care se stabileşte şi se individualizează, fie de către organele fiscale, fie de către contribuabil, mărimea unei obligaţiei fiscale (impozite, taxe, contribuţii, amenzi etc.), pe fiecare contribuabil, pentru o materie impozabilă, pe o perioadă de timp.

Titlul de creanţă fiscală, dă naştere:

1) unui drept al statului, numit creanţă fiscală, de a încasa sumele de bani pe care contribuabilul le datorează bugetului de stat sub formă de impozite, taxe, contribuţii etc.;

2) unei obligaţiei a contribuabilului, numită obligaţie fiscală, de a le plăti, la termenul legal şi în cuantumul stabilit, impozitele, taxele, contribuţiile etc., datorate.

„Titlul de creanţă” fiscală nu obligă, până la termenul de plată stabilit prin lege, la plata obligaţiilor fiscale menţionate în acesta, ci numai constată existenţa acestora.

După expirarea termenului de plată stabilit prin lege, „titlul de creanţă” îşi schimbă radical (prin efectul legii) regimul juridic în „titlul executoriu”, ceea ce înseamnă că impozitele, taxele, contribuţiile menţionate în acesta devin obligatoriu de plătit. 

„Titlul executoriu” fiscal obligă, după expirarea termenului de plată stabilit prin lege, la plata obligaţiilor fiscale menţionate în acesta.

Până la expirarea termenului de plată stabilit prin lege avem numai „titlul de creanţă”, nu şi „titlul executoriu”.

După expirarea termenului de plată stabilit prin lege, acelaşi „act de administrare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor” îşi schimbă radical regimul juridic: (1) din „ceea ce se datora, ca benevol”, în „obligaţie de plată”; din „titlul de creanţă”, (2) în „titlul executoriu”.

3. Caracterul „corelativ” al „creanţelor fiscale” şi al „obligaţiilor fiscale”

Se spune despre o „creanţă fiscală” şi despre o „obligaţie fiscală” că sunt „corelative” deoarece acestea se află „în corelaţie”, se află într-o relaţie reciprocă (una cu alta), într-un raport reciproc, ceea ce înseamnă că:

a) aceeaşi sumă de bani: pentru stat este un drept al său de a o încasa, adică o „creanţă fiscală”, în timp ce pentru contribuabil este o obligaţie a sa de a o plăti, adică o „obligaţie fiscală”;

b) nu poate exista una fără alta, nu poate exista o „creanţă fiscală” fără să existe şi o „obligaţie fiscală” „corelativă”: statul nu poate avea dreptul la a încasa un impozit, o taxă, o contribuţie, fără ca acestea să fie datorate de un contribuabil (aşa cum cineva nu poate încasa o sumă de bani fără ca altcineva să o datoreze);

c) nu se poate modifica una fără ca cealaltă să nu se modifice;

d) ambele sunt generate de aceeaşi materie impozabilă, pentru acelaşi contribuabil, pe aceeaşi perioadă de timp.

4. Titlurile de creanţă fiscală sunt emise atât de către organele fiscale, cât şi de către contribuabili

Foarte important este de reţinut şi următorul fapt: stabilirea şi individualizarea mărimii unei obligaţiei fiscale, pe fiecare contribuabil, se face:

1) fie de organele fiscale, pe baza declaraţiilor fiscale depuse de contribuabili, pe baza controalelor fiscale şi pe baza metodele legale specifice pe care le are;

2) fie de contribuabili, pe baza declaraţiilor fiscale depuse de aceştia.

Deci, titlurile de creanţă fiscală sunt emise atât de către organele fiscale, cât şi de către contribuabili.

Precizarea se impune din cauză că legea nu precizează, cu claritate, acest lucru, ceea ce face ca, în frecvente cazuri, să se considere că titlurile de creanţă fiscală sunt emise numai de către organele fiscale.

Denumirea de „fiscală”, din sintagma de “titlu de creanţă fiscală” se justifică prin faptul că obligaţiile/creanţele fiscale stabilite şi individualizate prin aceste acte reprezintă numai impozite, taxe, contribuţii, amenzi etc.

5. Creanţele/obligaţiile nefiscale

Creanţele/obligaţiile nefiscale, stabilite şi individualizate prin diverse acte, sunt:

1) fie “titluri de creanţă bugetare”: acte prin care se stabileşte şi se individualizează, fie de către organele statului, fie de către diverse persoane fizice şi/sau juridice, mărimea obligaţiei de plată datorată fie de persoane fizice şi/sau juridice către stat, fie de stat către diverse persoane fizice şi/sau juridice;

2) fie “titluri de creanţă civile”: act prin care se stabileşte şi se individualizează, de către diverse persoane fizice şi/sau juridice, mărimea obligaţiei de plată dintre acestea.

Obligaţia de plată, stabilită şi individualizată printr-un “titluri de creanţă”, indiferent de care este acesta (fiscală sau nefiscală), trebuie înţeleasă ca fiind:

a)  fie o obligaţie de plată din partea unor persoane fizice şi/sau juridice către stat,

b)  fie o obligaţie de plată din partea statului către diverse persoane fizice şi/sau juridice.

6. Titlurile de creanţă bugetară

Titlurile de creanţă bugetară se deosebesc de alte titluri de creanţă prin particularităţile (P) lor, dintre care le vom prezenta pe cele mai importante.

P1
. Titlul de creanţă fiscală este un act declarativ de drepturi (pentru stat, de a încasa) şi de obligaţii (pentru contribuabil, de a plăti), întocmit în formă scrisă (a) în aplicarea obligatorie a legii, şi (b) din necesitatea de a arăta expres care este suma de bani datorată de contribuabil către bugetul statului.

Aceasta presupune că prin emiterea sau confirmarea titlul de creanţă fiscală de organele competente (ale statului şi ale contribuabilului) se constată numai:

(1)un viitor drept al statului de a încasa o creanţă fiscală (benevolă de plătit de către contribuabil), până la termenul de plată stabilit prin lege”;

(2)o viitoare obligaţie a contribuabilului de a plăti o obligaţie fiscală, benevolă până la termenul de plată stabilit prin lege”.

„Titlul de creanţă” fiscală nu obligă la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor menţionate în acesta, ci numai constată existenţa acestora ca fiind „datorate până la termenul de plată stabilit prin lege”; după acest termen, acestea devin obligatoriu de plătit.

„Titlul de creanţă” fiscală nu obligă, până la termenul de plată stabilit prin lege, la plata obligaţiilor fiscale menţionate în acesta, ci numai constată existenţa acestora.

După expirarea termenului de plată stabilit prin lege, „titlul de creanţă” îşi schimbă radical (prin efectul legii) regimul juridic în „titlul executoriu”, ceea ce înseamnă că impozitele, taxele, contribuţiile menţionate în acesta devin obligatoriu de plătit.

„Titlul executoriu” fiscal obligă, după expirarea termenului de plată stabilit prin lege, la plata obligaţiilor fiscale menţionate în acesta.

Până la expirarea termenului de plată stabilit prin lege avem numai „titlul de creanţă”, nu şi „titlul executoriu”.

După expirarea termenului de plată stabilit prin lege, acelaşi „act de administrare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor” îşi schimbă radical regimul juridic: din „ceea ce se datora, ca benevol”, în „obligaţie de plată”; din „titlul de creanţă” în „titlul executoriu”.

Creanţele / obligaţiile de plată sunt stabilite, şi titlurile de creanţă sunt emise, în principal:

1) pe baza declaraţiilor fiscale întocmite de contribuabili şi depuse la organul fiscal de care aparţin;

2) de organul fiscal, pe baza controalelor efectuate şi prin aplicarea metodelor specifice, prevăzute prin lege.

Peste 90% dintre creanţele / obligaţiile de plată stabilite şi, respectiv, din titlurile de creanţă emise, au la bază declaraţiile fiscale întocmite de contribuabili şi depuse la organul fiscal de care aceştia aparţin.

Problema care se pune este următoarea: ce se întâmplă, din punct de vedere al identificării şi al stabilirii creanţelor / obligaţiilor fiscale datorate potrivit legii, şi, respectiv, al titlurilor de creanţă, care trebuiau emise în baza acestora, în cazul în care contribuabilul:

(1) nu întocmeşte şi nu depuse declaraţiile fiscale la organul fiscal de care aparţine?

(2) întocmeşte şi depune cu întârziere declaraţiile fiscale la organul fiscal de care aparţine?

(3) întocmeşte şi depune cu erori, în termenul legal sau cu întârziere, declaraţiile fiscale la organul fiscal de care aparţine?

(4) nu şi-a îndeplinit corect şi în termenul legal obligaţiile declarative şi nici nu mai este de găsit, de către organul fiscal?

În situaţia în care un contribuabil nu depune declaraţia de impunere, organele fiscale nu pot emite titlul de creanţă corespunzător, operaţiune ce va fi făcută fie după ce acesta va depune cu întârziere declaraţia de impunere, fie după ce organele competente vor întreprinde un control.

În asemenea cazuri, titlul de creanţă va produce efecte, adică va individualiza şi va stabili creanţa fiscală, de la data realizării venitului sau de la data dobândirii în proprietate a bunului impozabil, după caz, nu de la data depunerii cu întârziere a declaraţiei de impunere, şi nici de la data efectuării controlului.

Pentru cazurile în care nu s-a depus declaraţia de impunere, sumele reprezentând creanţe bugetare se stabilesc şi pentru perioada anterioară depunerii declaraţiei de impunere, respectiv de la data realizării venitului sau de la data dobândirii proprietăţii bunului.

Dacă declaraţia de impunere s-a depus cu întârziere, dar în cadrul termenului legal de plată, organul fiscal aplică numai sancţiunile prevăzute de lege pentru depunerea cu întârziere a declaraţiei de impunere.

În cazul în care declaraţia de impunere s-a depus cu întârziere, dar după expirarea termenului legal de plată, organul fiscal aplică, pe lângă sancţiunile prevăzute de lege pentru depunerea cu întârziere a declaraţiei de impunere, şi „creanţe fiscale accesorii aferente creanţelor fiscale principale”.

P2
. Titlul de creanţă fiscală constituie atât titlu de creanţă cât şi titlu executoriu, fără a fi necesară vreo investire specială.

Din acest punct de vedere titlul de creanţă fiscală se deosebeşte radical de majoritatea titlurilor de creanţă din dreptul civil, care pentru a putea fi puse în executare au nevoie de investirea cu formulă executorie, în acest sens dispunând expres prin Codul de procedură civilă.

Caracterul executoriu, fără investire specială, al titlului de creanţă bugetară este justificat de necesitatea recuperării integrale şi cu celeritate (iuţeală, repeziciune) a veniturilor statului, neachitate de bunăvoie la termenele legale de plată.

P3
. Titlul de creanţă bugetară poate fi atacat numai pe cale administrativă, controlul legalităţii acestor acte fiind de competenţa instanţelor de contencios administrativ.

Dintre titlurile de creanţă menţionate de art. art.110 alin (3) din O.G. nr. 92/2003 (redate mai jos), nu sunt supuse controlului de legalitate în faţa instanţelor de contencios administrativ procesul verbal de contravenţie şi ordonanţa procurorului.

În cazul procesului verbal de contravenţie, legalitatea acestuia este examinată de instanţele de drept comun, împotriva acestuia contribuabilii nemulţumiţi putând formula plângere contravenţională în temeiul art. 31 din „Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor”.

Împotriva ordonanţei procurorului prin care s-au stabilit amenzi sau cheltuieli judiciare, contribuabilul nemulţumit poate face plângere la procurorul ierarhic superior, în temeiul art. 278 din Codul de procedură penală.

Titlurile de creanţă bugetară sunt diferite pentru fiecare din veniturile bugetului de stat şi chiar pe categorii de plătitori ai acestor venituri, în funcţie de conţinutul lor acestea putând fi grupate în două categorii: 1) titluri de creanţă explicite şi 2) titluri de creanţă implicite.

Titlurile de creanţă explicite sunt cele întocmite exclusiv în scopul de a constata şi de a individualiza o obligaţie fiscală, precum: actul/documentul de impunere; declaraţia de impozite şi taxe; declaraţia vamală; documentul de plată a unei taxe etc.

Titlurile de creanţă implicite
sunt acele acte întocmite într-un scop determinat, dar care, alăturat datelor înscrise în acesta, cuprind şi individualizarea obligaţiei de plată a unui impozit, taxe, contribuţie, fiind titluri de creanţă bugetară numai în măsura în care constată existenţa unei obligaţii de plată faţă de bugetul de stat.

Cele mai cunoscute titlurile de creanţă implicite sunt documentele care cuprind rezultatele controlului efectuat de organele abilitate de lege pentru diferenţele constatate şi accesoriile acestora.

7. Titlurile de creanţă prevăzute prin lege

Titlurile de creanţă” sunt [2] actele prin care se stabileşte şi se individualizează obligaţia de plată privind creanţele fiscale [3], întocmit de organele competente.

Prin art. art.110 alin (3) din O.G. nr. 92/2003 sunt prevăzute următoarele titlurile de creanţă:

a) decizia de impunere;

b) declaraţia fiscală;

c) decizia referitoare la obligaţii de plată accesorii;

d) declaraţia vamală;

e) decizia prin care se stabilesc şi se individualizează datoria vamală, impozitele, taxele şi alte sume care se datorează în vamă, potrivit legii, inclusiv accesoriile;

f) procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, întocmit de organul prevăzut de lege, pentru obligaţiile privind plata amenzilor contravenţionale;

g) decizia de atragere a răspunderii solidare (a persoanelor prevăzute la art. 28 din O.G. nr. 92/2003, care răspund solidar cu debitorul) emisă potrivit art. 28 din O.G. nr. 92/2003;

h) ordonanţa procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanţei judecătoreşti ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte, în cazul creanţelor fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanţa judecătorească.

8. Elementele pe care le conţine un titlu de creanţă

Răspunderea solidară a debitorului cu persoanele prevăzute la art. 27 din O.G. nr. 92/2003, stabilită potrivit art. 28 din această ordonanţă, se face printr-o decizie, care constituie „titlu de creanţă privind obligaţia la plată a persoanei răspunzătoare”, care va cuprinde următoarele elemente [4]:

a) denumirea organului fiscal emitent;

b) data la care a fost emis şi data de la care îşi produce efectele;

c) datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei împuternicite de contribuabil, după caz;

d) obiectul actului administrativ fiscal;

e) motivele de fapt;

f) temeiul de drept;

g) numele şi semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii;

h) ştampila organului fiscal emitent;

i) posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestaţiei şi organul fiscal la care se depune contestaţia;

j) menţiuni privind audierea contribuabilului;

k) codul de identificare fiscală a persoanei răspunzătoare, obligată la plata obligaţiei debitorului principal, precum şi orice alte date de identificare;

l) numele şi prenumele sau denumirea debitorului principal; codul de identificare fiscală; domiciliul sau sediul acestuia, precum şi orice alte date de identificare;

m) cuantumul şi natura sumelor datorate;

n) termenul în care persoana răspunzătoare trebuie să plătească obligaţia debitorului principal;

o) temeiul legal şi motivele în fapt ale angajării răspunderii.

9. Alte precizări

Răspunderea se stabileşte atât pentru obligaţia fiscală principală, cât şi pentru accesoriile acesteia.

Titlu de creanţă
privind obligaţia la plată se comunică persoanelor obligate la plată.

Pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale şi pentru obligaţiile fiscale accesorii, stabilite prin „titlurile de creanţă privind obligaţia la plată a persoanei răspunzătoare”, termenul de plată se stabileşte în funcţie de data comunicării acestora, astfel [5]:

a) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1 – 15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare;

b) dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16 – 31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare.

Titlul de creanţă
comunicat potrivit prevederilor O.G. nr. 92/2003 poate fi atacat în condiţiile legii [6].

Procesele-verbale cu rezultatele verificărilor, dispuse de organele de urmărire penală, şi efectuate de organelor fiscale, nu constituie titlu de creanţă fiscală [7].

Sumele plătite, de un debitor, fără existenţa unui titlu de creanţă, se restituie, la cererea acestuia [8].


[1] În fiscalitate, bunurile şi/sau veniturile pentru care se datorează un impozit, o taxă, o contribuţie, sunt exprimate prin noţiunile specifice de „bază impozabilă”, „materie impozabilă”, „obiect impozabil”.

[2] Conform art. 110 din O.G. nr. 92/2003.

[3] Pentru noţiunile „creanţe fiscale” şi „obligaţii fiscale” a se vedea articolul, elaborat de subsemnatul, intitulat „Creanţe fiscale – obligaţii fiscale”.

[4] A se vedea art. 27, 28 şi 43 din O.G. nr. 92/2003.

[5]  A se vedea art. 28 şi 111 din O.G. nr. 92/2003.

[6] A se vedea, spre exemplu, alin. (6) al art. 28 din O.G. nr. 92/2003.

[7] A se vedea art. 2331 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003.

[8] A se vedea art. 117 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003.

Actele normative menţionate în acest articol pot fi consultate pe Lege5.ro – noul serviciu online de documentare legislativă realizat de Indaco Systems. Află totul despre Lege5 Online de AICI!

Despre autor  ⁄ Grigorie Lăcriţa

Activitatea profesională, didactică, ştiinţifică şi publicistică desfăşurată de Nicolae Grigorie, în general sub semnătura Nicolae Grigorie Lăcriţa, sau N. Grigorie Lăcriţa , în perioada 1993 – 2016, arată o personalitate complexă, dedicată creației, științei și dezvoltării relației cu publicul pe care l-a servit permanent de-a lungul carierei. Conceptele sale despre viață și conduita publică au determinat lumea academică, științifică și culturală să-l recunoască drept o personalitate veritabilă a comunității craiovene şi naţionale, cu o activitate publicistică de anvergură națională, beneficiar al numeroase aprecieri din partea publicațiilor de specialitate, al mass-media şi al unor foruri academice. Este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii din Craiova, curs de zi, secţia Finanţe, promoţia 1975, primind „DIPLOMA DE LICENŢĂ în ştiinţe economice, specializarea FINANŢE”, înregistrată la Minister sub nr. 222.769 şi la Universitate sub nr. 2.827/13 aprilie 1976, examenul de diplomă fiind promovat cu media 10 (zece). După terminarea facultăţii, a lucrat în diferite unităţi de producţie, în compartimentele financiar-contabilitate; calculaţia costurilor, preţurilor şi tarifelor; organizarea şi normarea muncii; retribuirea muncii. În decembrie 1978, în timp ce lucra ca economist în compartimentul financiar – contabilitate din cadrul Schelei de Extracţie Petrol şi Gaze din Craiova, a susţinut şi promovat examenul de înscriere la doctorat, fiind admis începând cu 15 ianuarie 1979 sub îndrumarea eminentului prof. univ. dr. Alexandru Gheorghiu din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, având ca temă „Perfecţionarea metodologiei de calcul şi a sistemului informaţional privind amortizarea mijloacelor fixe în industria extractivă de petrol şi gaze”. ● Având şi o anumită pregătire tehnică, prin aprofundarea temeinică a specificului şi a particularităţilor industriei extractive de petrol şi gaze (domeniu pe care avea de elaborat şi teza de doctorat), a reuşit să realizez o noutate tehnică intitulată „Instalaţie pentru topirea RAG-ului”, care, prin aplicarea în practică, a condus la însemnate economii de cheltuieli, fapt pentru care i s-a acordat „Certificatul de inovator” nr. 23/22.09.1976. ● În urma activităţii desfăşurate şi a promovării, cu nota maximă, a celor 3 examene şi a celor 3 referate, în cadrul unor comisii formate din cadre didactice de elită din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, a obţinut, în aprilie 1982, titlul de „doctor în economie”, confirmat prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Învăţământului nr. 3.812 din 13 decembrie 1982. ● În martie 1990 a participant la constituirea „Asociaţiei Meseriaşilor şi Comercianţilor Particulari din România, Filiala judeţului Dolj”, primind calitatea de „Membru fondator al Asociaţiei Meseriaşilor şi Comercianţilor Particulari din România, Filiala judeţului Dolj”. ● Tot în martie 1990 a participat la constituirea Filialei Dolj a Asociaţiei Generale a Economiştilor din România (A.G.E.R.), fiind ales în Biroul Executiv şi delegat pentru Congresul de Constituire a A.G.E.R. din România. A participant la Primul Congres de Constituire a A.G.E.R. din România, ţinut la Bucureşti în zilele de 3 – 4 martie 1990, primind calitatea de „Membru fondator al A.G.E.R.”. ● În martie 1990, alături de alte 4 persoane, a constituie un grup de iniţiativă „pentru reluarea activităţii Camerei de Comerţ Oltenia”, eforturile depuse având ca rezultat reluarea activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie „Oltenia”, în cadrul căreia a fost ales Membru al Colegiului de Conducere, primind şi calitatea de „Membru fondator al Camerei de Comerţ şi Industrie Oltenia”. Cu ocazia aniversării a 135 de ani de la înfiinţare şi la 10 ani de la reluarea activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie „Oltenia”, i s-a acordat, în semn de apreciere a activităţii desfăşurate, „Diploma Jubiliară”, „Medalia Jubiliară”, şi „Brevet”. Activitatea desfăşurată este bine pusă în evidenţă în paginile 218, 219, 220, 221 şi 223 din cartea „Istoria Camerei de Comerţ şi Industrie «Oltenia»”, editată de Camera de Comerţ şi Industrie „Oltenia” şi de Academia Română, Institutul de Cercetări Socio – Economice din Craiova, prin Editura Camerei de Comerţ şi Industrie „Oltenia”, Craiova 2000. ● A fost membru în comitetul de organizare şi principalul referent în cadrul unor campanii de popularizare a legislaţiei fiscale în rândul contribuabililor. Exemplificativ în acest sens este campania de popularizare a legislaţiei fiscale în rândul contribuabililor organizată, în anii 2005 şi 2006, de Grupul de presă şi editură „Tribuna economică”, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu Camera de Comerţ şi Industrie a României, în judeţele Argeş, Vâlcea, Gorj şi Sibiu, sub antetul „Seminariile Tribunei economice” (a se vedea în acest sens materialele cu aceste dezbateri publicate în revistele „Tribuna economică”: nr. 11/2005, p. 37-41; nr. 13/2005, p. 32-39; nr. 21/2005, p. 47-58; nr. 22/2005, p. 42-45; nr. 24/2005, p. 32-59; nr. 25/2005, p. 34-44; nr. 28/2006, p. 62-69; nr. 29/2006, p. 71-77). ● În perioada 1991 – 2012 a lucrat la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj în activităţile de impozite şi taxe (control fiscal), metodologie şi asistenţă contribuabili. ● În anul 2001 a participat la concursul desfăşurat în cadrul Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, Facultatea de Management Financiar Contabil Craiova, Catedra de Ştiinţe Economice, având ca discipline în cadrul postului scos la concurs „Finanţe publice şi fiscalitate” şi „Fiscalitate”, concurs în urma căruia a obţinut titlul de „conferenţiar universitar”, confirmat de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare în reuniunea din 25 mai 2001 şi acordat prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3.950/05.06.2001. ● A fost fondator şi redactor şef a revistei „Ghid Fiscal”, ISSN 1.582 – 5.493, publicată (pe cont propriu) în perioada 1999 – 2005, al cărei tiraj a ajuns, în perioada de vârf, la 28.000 de exemplare, cu o desfacere în 17 judeţe. ● A fost membru în „Colectivul ştiinţific” şi în colectivul de „Editori” ai revistei „Consultant fiscal”, ISSN 1844 – 3591, revistă editată de Corpul Consultanţilor Fiscali din România, membră a Confederaţiei Fiscale Europene şi a Uniunii Profesiilor Liberale din România, site: www.ccfiscali.ro, e-mail: office@ccfiscali.ro. ● A fost membru al Colectivului de redacţie al revistei „Curierul fiscal”, ISSN 1841 – 7779. ● Activitatea desfăşurată, în deplină corectitudine, cu profesionalism şi prin eforturi deosebit de mari: 1) în diferite unităţi de producţie, în compartimentele: financiar-contabilitate; calculaţia costurilor, preţurilor şi tarifelor; organizarea şi normarea muncii; retribuirea muncii; 2) la Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, cu mari responsabilităţi în interpretarea şi în aplicarea corectă a legislaţiei fiscale; 3) în calitate de conferenţiar universitar, predând disciplinele „fiscalitate” şi „finanţe publice”; 4) pe linie de cercetare ştiinţifică, l-a ajutat să elaborez, până la 31 decembrie 2017: ► 96 de cărţi publicate, cu ISBN, cu circa 25.200 de pagini, prin 11 edituri. ► 47 de lucrări publicate, cu ISSN, cu 3.134 de pagini (în categoria de „lucrări” sunt incluse materialele publicate pe un număr întreg de revistă, cu ISSN, având ca autor, fie unic, fie coordonator, pe N. Grigorie Lăcriţa). ► 170 de studii publicate, cu 3.264 pagini. ► 1.237 de articole publicate în 18 reviste de specialitate, pe suport hârtie, cu 9.883 de pagini, dintre care 4 articole în reviste B+. ► peste 1.000 de articole, în format electronic, postate pe portalul online al unor reviste, ziare, societăţi cu produse informatice de legislaţie, şi/sau pe Internet. Spre exemplu, peste 600 de articole sunt postate pe Site-urile unor societăţi cu produse informatice de legislaţie, precum: 1) peste 300 de articole pe portalul online de informare legislativă „Legestart.ro”, produs realizat de Indaco Systems, în care unele articole (singure) au înregistrat până la 130.000 de vizualizări; 2) peste 150 de articole pe portalul online „Info legal”, Site al editurii C.H. Bekc; 3) peste 150 de articole postate pe portalul online legislativ Eurolex. ► peste 200 de articole publicate în 11 ziare, pe format de hârtie, din care deţine câte un exemplar în arhiva personală; alte câteva sute de articole, din care deţine numai evidenţa, sunt publicate în diferite ziare locale şi centrale. ● Cărţile, lucrările, studiile şi cele peste 1.200 de articolele elaborate de N. Grigorie-Lăcriţa sunt prezentate şi pe circa 200 de pagini de Internet şi pe Wikipedia, lucru care se poate verifica uşor şi de oricine. ● Are articole şi studii publicate în reviste de specialitate, din ţară şi din străinătate, recunoscute în domeniu, astfel: a) 10 articole publicate în reviste indexate în baze de date internaţionale: EBSCO, RePEc, IDEAS/EconPapers, D.O.A.J., SOCIONET, SCIRIUS, SUWECO, IndexCopernicus, EconLit; b) 150 articole publicate în reviste naţionale recunoscute de CNCSIS, precum: revista Tribuna economică, revista Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, revista Finanţe publice şi contabilitate. ● Peste 50 de articole sunt publicate în volumul unor manifestări ştiinţifice (simpozioane, congrese, conferinţe, naţionale şi internaţionale etc.). ● Peste 100 de studii şi articole au fost transmise unor instituţii ale statului (conducătorilor acestora) cu putere de decizie în îmbunătăţire legislaţiei fiscale; cele mai multe au fost înaintate prin registratura Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, unde a fost salariat, iar altele au fost trimise prin poştă sau prin e-mail. ● Este autorul unor lucrări de referinţă în domeniul fiscalităţii, precum: „Sistemul de pensii bazat pe contribuţii şi venituri corelate” (Editor Tribuna Economică, Bucureşti, 2005. ISBN 973-688-031-1), Sistemul de pensii bazat pe principiul contributivităţii. Necesitate. Posibilităţi de aplicare. Metodologie de calcul (Editura Sitech, Craiova, 2010. ISBN 978-606-11-0698-1), „Impozitarea progresivă (Editura Tehnică, Bucureşti, 2010. ISBN 978-973-31-2367-5), „Impozitarea progresivă sau pe bază de cotă unică?” (Editura Sitech, Craiova, 2010. ISBN 978-606-11-0722-3), a 9 dicţionare fiscale („Dicţionarul Codului fiscal”, „Dicţionarul Codului de procedură fiscală”, „Dicţionar fiscal pentru contribuabili”, „Dicţionar legislativ fiscal” etc.), al unui „Lexicon fiscal” etc. ● În toate cele peste 3.000 de cărţi, studii şi articole publicate, în format pe hârtie, în format electronic şi pe Internet, a fost fie autor unic, fie autor coordonator, având 68 de coautori. ● Dintre miile de propuneri şi soluţii exprimate pentru îmbunătăţirea legislaţiei fiscale şi a reglementărilor de aplicare a acesteia, peste 100 de propuneri făcute de N. Grigorie Lăcriţa au fost adoptate în legislaţia fiscală şi în legislaţia muncii, contribuind la perfecţionarea sistemului fiscal, al celui de pensii, al asigurărilor sociale de sănătate, de şomaj şi a legislaţiei muncii. Cu titlu de exemplu, ultima dintre propunerile făcute (repetat şi insistent, de peste 20 de ani) de N. Grigorie Lăcriţa, care a fost adoptată în legislaţie, constă în faptul că, începând cu veniturile aferente lunii februarie 2017, prin O.U.G. nr. 3/2017 au fost eliminate, din Codul fiscal, prevederile prin care se dispunea limitarea bazei de calcul a contribuţiei pentru pensie, şi a contribuţiei pentru sănătate, la a de 5 ori câştigul salarial mediu brut. ● A desfășurat o activitate de pionierat prin cercetarea şi abordarea unor noi domenii ale fiscalităţii, precum: 1. „Fiscalitatea şi matematica”. Prin articolele publicate pe această temă (de peste 15 ani) se demonstrează faptul că, frecvent are loc interpretarea şi aplicarea greşită a unor prevederi fiscale, inclusiv în mass-media, şi aceasta din cauză că unele noţiuni matematice, precum „procent” şi „punct procentual”, nu sunt folosite cu sensul şi cu conţinutul lor real. 2. „Fiscalitatea şi religia”. Dintre zecile de articole publicate pe această temă, edificator în acest sens fiind fie şi numai cele intitulate „Impozitele în evoluţia lor, de la relatările din Biblie, până în zilele noastre”, „Fiscalitatea, naşterea, viaţa şi răstignirea mântuitorului Iisus Hristos”, publicate în mai multe reviste, inclusiv religioase (precum în periodicul de informare şi educaţie creştin-ortodoxă „Pelerinul de Sibiu” etc.), ziare şi pe zeci de pagini de Internet (site-uri). Articolele în care s-a îmbinat fiscalitatea cu religia constituie o abordare unicat în România, atât din punct de vedere fiscal (prin prezentarea, pe bază de surse biblice, a începuturilor fiscalităţii în lume), cât şi din punct de vedere religios. 3. „Fiscalitatea şi norma lingvistică”, edificatoare în acest sens fiind articolele „Legislaţia fiscală şi norma lingvistică” şi „Scrierea cu diacritice: indicator al gradului de cultură şi de profesionalism, condiţie esenţială pentru elaborarea, interpretarea şi aplicarea corectă a textelor şi a prevederilor legale”. Asemenea articole au contribuit, şi contribuie tot mai mult, la folosirea unui limbaj corect, atât în formularea unor prevederi legale, cât şi în exprimarea curentă, inclusiv în mass-media. Spre exemplu, în cazul creşterii cotei de t.v.a. de la 19% la 24%, frecvent s-au folosit, şi se mai folosesc încă (inclusiv în mass-media), exprimările greşite, precum „cota de t.v.a. a crescut cu 5%, de la 19% la 24%”, „cota de t.v.a. a crescut cu 5%”, „t.v.a.-ul a crescut cu 5%”, în locul exprimărilor corecte „cota de t.v.a. a crescut cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%”, „cota de t.v.a. a crescut cu 5 puncte procentuale”, „t.v.a.-ul a crescut cu 5 puncte procentuale”. Articolul „Scrierea cu diacritice: indicator al gradului de cultură şi de profesionalism, condiţie esenţială pentru elaborarea, interpretarea şi aplicarea corectă a textelor şi a prevederilor legale”, care este şi de un farmec aparte, a avut şi are un impact-şoc pozitiv, în scrierea corectă cu diacritice, în mass-media, în elaborarea prevederilor legale şi în rândul a sute de mii de persoane. 4. A publicat zecile de articole pe o temă neabordată până în prezent în România: prezentarea impozitelor pe baza relatărilor din Biblie. Şi aceasta pentru că (1) orice studiu despre impozite trebuie să înceapă cu studiul Bibliei, (2) fiscalitatea (impozitarea) s-ar realiza cu adevărat echitabil în condiţiile în care ar avea la bază învăţămintele din Sfânta Scriptură, şi (3) viaţa ilustrează cu multă forţă adevărul că: „Biblia este ceasul vremii şi al istoriei”. (Vasile Raut). „Biblia este o carte a credinţei, o carte a învăţăturii, o carte a moralei, o carte a religiei, o carte prin care Dumnezeu ni se face cunoscut: dar de asemenea o carte care îi arată omului responsabilitatea sa şi relaţia pe care trebuie sa o aibă cu aproapele sau”. (Daniel Webster). „Un popor fără religie nu poate fi condus decât cu tunurile”. (George Washington). Iisus Hristos este eternitatea care punctează istoria”. definiţie celebră de Petre Ţuţea. „Cineva a afirmat ca avem peste 35 de milioane de tratate juridice pentru a impune Cele 10 Porunci.” (Bert Masterson), dar fără prea mari rezultate. „Am mai văzut sub soare că în locul rînduit pentru judecată domneşte nelegiuirea şi în locul dreptăţii este răutatea”. (Biblia, Eclesiastul 3.16). „Cine are minte, să ia aminte!”„Cine are urechi de auzit să audă”. (N. T., Luca, 8.3). Prin asemenea abordări, unice în România, unele chiar şi pe plan mondial, precum articolele privind „Fiscalitatea şi religia”, publicate inclusiv în reviste de informare şi de educaţie creştin-ortodoxă, în limba română şi în limba engleză, unele de circulaţie internaţională, a contribuit şi la lărgirea şi la diversificarea domeniilor de cercetare şi de aplicare interdisciplinară ale fiscalităţii. ● Cărţile, lucrările, studiile şi articolele publicate de N. Grigorie Lăcriţa au contribuit substanţial (1) la cunoaşterea, la interpretarea şi la aplicarea corectă a legislaţiei fiscale în rândul a peste un milion de contribuabili, şi (2) la îmbunătăţirea legislaţiei fiscale şi a legislaţiei muncii. Un impact foarte mare l-au avut şi îl au articolele publicate în format electronic, în special pe Internet. Spre exemplu, articolul https://legestart.ro/procedura-care-trebuie-urmata-pentru-restituirea-taxei-pe-poluare-pentru-autoturisme/, publicate pe portalul online de informare legislativă „Legestart.ro”, produs realizat de Indaco Systems, care a înregistrat aproape 130.000 de vizualizări numai pe acest portal, în perioada 5 septembrie 2012 (data publicării) – 21 martie 2016: 1) a fost folosit de câteva sute de mii de persoane pentru a depune cereri prin care au solicitat şi au recuperat taxei pe poluare pentru autoturismele cumpărate; 2) a avut un impact atât de mare încât a determinat Guvernul să adopte o Hotărâre prin care s-a dispus restituirea acestei taxe către toţi cei îndreptăţiţi (existenţi deja în baza de date a organelor fiscale), printr-o simplă şi singură cerere, şi după metodologia propusă de autor. Aceasta ca urmare a faptului că, problema restituirii, de către organele fiscale şi de justiţie, a taxei pe poluare, către câteva sute de mii de persoane, a ajuns să constituie o problemă socială, generatoare de numeroase şi serioase neajunsuri cauzate de întocmirea dosarelor, destul voluminoase, mari consumatoare de cheltuieli materiale şi cu munca vie, atât în rândul contribuabililor, dar şi al organelor fiscale şi de justiţie, sufocate efectiv atât cu întocmirea, cât şi cu rezolvarea acestora. ● În calitate de cadru didactic universitar într-o universitate privată şi de salariat în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj a convins sute de persoane (fără studii superioare) să urmeze cursurile universitare. Cu titlu de exemplu este de menţionat faptul că, numai în anul universitar 2004 – 2005, a reuşit să conving circa 100 de persoane să se înscrie pentru a urma cursurile universitare, lucru binecunoscut atât la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, cât şi la Facultatea de Management Financiar Contabil Craiova, a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, la care s-au constituit grupe speciale/distincte cu aceşti studenţi-salariaţi. Aceşti studenţi-salariaţi proveneau atât din cadrul instituţiei în care lucra (peste 60 numai din Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj), dar şi din alte instituţii importante ale statului (precum Casa de pensii, Casa de sănătate, Direcţia de şomaj, primării, consilii locale etc.), din diverse unităţi cu care avea legături pe linie profesională ca specialist în domeniul fiscalităţii. Alte dovezi ale recunoaşterii realizărilor profesionale, de către specialişti şi instituţii. ● Citat în lucrări din literatura de specialitate. ● Colaborator permanent la peste 17 reviste, cu articole pe teme de fiscalitate, dintre care sunt de menţionat: „Tribuna Economică”. „Impozite şi taxe”. „Finanţe publice şi contabilitate”. „Consultant fiscal”. „Curierul fiscal”. „Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor”. „Controlul economic financiar”. „Consulting Review”. „Economie şi administraţie locală”. „Expertiză şi auditul afacerilor”. „Euroconsultanţă”. „Gestiunea şi contabilitatea firmei”. „Ghid juridic”. „Ghid juridic pentru societăţile comerciale”. „Pelerinul de Sibiu”. „Raporturi de muncă”. „Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZP)” etc. ● Membru al Societăţii „CESMAA” – Centrul European de Studii Manageriale pentru Administrarea Afacerilor din România. ● „Cetăţean de onoare” al comunei în care s-a născut (Lăcriţa – Robăneşti). S-a născut în localitatea Lăcriţa, fostă comună, care după organizarea administrativă a României din anul 1968 a fost inclusă în comuna Robăneşti, din judeţul Dolj. Denumirea de „Lăcriţa” a fost adăugată la numele sub care semnează materialele publicate şi sub care este cunoscut în ţară, în mediul academic, şi de specialiştii din domeniul fiscalităţii. ● Expert contabil, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, înscris în Tabloul experţilor contabili, Filiala Dolj, cu carnetul nr. 2.134/1996. ● Expert evaluator, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, înscris în Tabloul experţilor evaluatori, cu carnetul nr. 17.334/2001. ● Grupul de presă şi editură „Tribuna economică” Bucureşti, editor a 11 dintre cele mai apreciate reviste din ţară din domeniul economic, i-a acordat, în anul 1999, premiul „LAURII Tribunei economice”, primind „Diploma”, „Medalia” şi „Coroana de LAUREAT” pentru contribuţia la abordarea problemelor fiscalităţii. De asemenea, în anul 2004 i s-au acordat, pentru a doua oară, „LAURII Tribunei economice”, primind „Diploma” şi „Medalia”. ● Participarea în cadrul a numeroase emisiuni de radio şi de televiziune pe teme de cunoaştere, interpretare şi aplicare corectă a unor prevederi din legislaţia fiscală. Dintre acestea sunt edificatoare (cu titlu de exemplu) emisiunile de la: 1) Studioul Teritorial de Radio Oltenia Craiova, emisiunea „Studioul cetăţeanului”, realizată în fiecare zi de joi, orele 12,00 – 13,00, de Romulus Cincă”, din zilele de: 28 ianuarie 2010; 22 februarie 2010; 27 mai 2010, 2 septembrie 2010 etc.; 2) posturile de televiziune: TVR Craiova, din 18 martie 2008, orele 17,00 – 17,45, reporter Urucu Paulina; TVR Oltenia, din 20 martie 2008, orele 18,00 – 17,00, reporter Vlădoiu Rodica, emisiunea „Info 3” etc. ● A participat, până la cel mai înalt nivel (prezidenţial, parlamentar şi guvernamental), cu elaborarea unor materiale în vederea fundamentării unor soluţii practice la unele dintre cele mai controversate probleme pe teme de fiscalitate, soluţiile oferite, apreciate la modul superlativ, fiind avute în vedere în adoptarea unor decizii la nivel naţional (macroeconomic). Cu titlu de exemplu se menţionează elaborarea studiului „Impozitarea progresivă sau pe bază de cotă unică?” solicitat de Dl. Preşedinte Ion Iliescu, prin Dl. consilier prezidenţial Octavian Ştireanu, studiu foarte apreciat, care a şi fost folosit cu succes în susţinerea menţinerii impozitării progresive în anii 2003 şi 2004. ● Inclus în prestigioasa Enciclopedie a personalităţilor din România Hübners Who is Who, cu o existenţă din anul 1978, care apare în 10 ţări europene, fiind cea mai mare editură Who is Who din Europa, care îşi propunea să păstreze pentru posteritate biografiile celor mai importante personalităţi contemporane. ● Începând cu anul 2016, este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti (UZP) din România şi colaborator al revistei editate de UZP. ● Este considerat ca fiind promotorul autentic al „jurnalismului de ştiinţă fiscală, creativ, de popularizare şi de utilitate pe plan economic şi social”, apreciere confirmată fie şi numai prin: 1) cele peste 100 de propuneri ale sale care au fost adoptate în îmbunătăţirea sistemului fiscal, al celui de pensii, al asigurărilor sociale de sănătate, de şomaj şi al muncii, 2) cei peste un milion de utilizatori ai cărţilor, lucrărilor şi articolelor publicate de domnia sa, care au contribuit substanţial: a) la cunoaşterea, la interpretarea şi la aplicarea corectă a legislaţiei fiscale; b) la obţinerea, de către contribuabili, a unor drepturi şi la diminuarea unor obligaţii fiscale (stabilite abuziv sau din eroare); c) cele circa 200 de pagini de Internet care prezintă în jur de 1.500 de articole ale sale (unele articole având până la 200.000 de accesări, pe toate Site-urile), edificator în acest sens fiind menţiunile anterioare. ● Permanenta conexare la schimbările legislative l-a făcut pe Nicolae Grigore Lăcrița să fie unul dintre cei mai solicitați colaboratori ai publicațiilor de larg tiraj, centrale şi din Oltenia. Spre exemplu, cotidianul „Ediție Specială” din Craiova i-a dedicate pagini în numere consecutive pentru publicarea analizelor și articolelor de informare legislativ – fiscală. Coordonatorii publicației au făcut public faptul că tirajul cotidianului își dubla tirajul când erau publicate articole semnate de Nicolae Grigore Lăcrița. Soluțiile indicate de către domnia sa la diverse problem de actualitate din domeniul fiscalității s-au dovedit întemeiate, bazate pe experiență și validate de necesitate și practică. ● Cu ocazia pensionării, în 20 septembrie 2012, i s-a acordat, de Ministerul Finanţelor Publice „Diploma de excelenţă” „pentru întreaga activitate profesională desfăşurată în cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi pentru rezultatele, devotamentul cinstea şi corectitudinea înregistrată de-a lungul timpului”. ● Familia sa este „o familie de succes prin puterea minţii”, permanent fiind convinsă că „zestrea cerebrală” este adevărata şi cea mai mare bogăţie a unui om în societatea actuală, şi cu atât mai mult în cea viitoare, care va fi bazată pe puterea minţii, pe informaţie, pe cunoaştere. Soţia sa, Grigorie Eugenia, s-a realizat, ca eminent medic stomatolog şi ca desăvârşită soţie şi mamă, numai prin muncă, prin corectitudine, prin profesionalism şi prin credinţă. Cele două fiice au fost educate în spiritul muncii, al cinstei, al credinţei, al succesului după criteriile valorii-muncă, ceea ce le-a ajutat să aibă o viaţă exemplară şi să ajungă la rezultate excepţionale pe baza acestor criterii (eleve merituoase, olimpice pe ţară, studente şi medici de succes numai prin puterea minţii lor). Ambele sunt medici: cea mare, Grigorie Oana, este medic ginecolog într-o ţară a Uniunii Europene; cea mică, Grigorie Diana, este medic pediatru în Craiova, căsătorită cu Belu Ovidiu, un soţ pe măsura şi pe dorinţa sa şi a familiei, cu care are un copil. Crezul vieţii sale a izvorât (1) din familie (de la Mama sa, o femeie simplă, dar plină de înţelepciune, dedicată familiei şi muncii, cu credinţă în Dumnezeu), (2) din Biblie, şi (3) din cele învăţate, din studiu (fiind şi un foarte bun autodidact) şi din viaţă. Din familie a înţeles că „Noi n-avem nici avere, şi nici pe cineva care să ne ajute. Avem doar o singură posibilitate de reușită în viaţă: să fim cinstiţi, să muncim, să ne (auto)educăm, să învăţăm, să ne sporim capacitatea de invenţie a creierilor noştri, care este nelimitată şi care, pe zi ce trece, va deveni bunul cel mai preţios, cel mai creator al fiecărui om, singura în stare să-i asigure prosperitate şi siguranţă oriunde în lume” (exprimat, acum, de N. Grigorie Lăcriţa, sub formă de citat). Din Biblie a învăţat „Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei”. [Biblia, Proverbele 23 (12)] şi „Ori te-or asculta, ori nu, tu fiul omului, să nu te temi de ei şi de vorbele lor să nu te sperii; deşi ei vor fi pentru tine spini şi ciulini, ai să trăieşti între ei, ca între scorpii; să nu te temi de vorbele lor, să nu te sperii, ci să le spui cuvintele Mele, ori te-ar asculta, ori nu te-ar asculta.”. (Biblia, Iezechiel 2:5-7). De tânăr a înţeles, din lecţiile vieţii, că orice om care doreşte să ajungă „un om de succes prin puterea minţii sale”, trebuie să fie pregătit pentru că „Întâi te vor înjura. Pe urmă vor râde de tine. Apoi, te vor declara nebun. După aceea, vor încerca să te compromită. Într-un târziu, vor face tot posibilul să te lichideze. Dacă scapi cu viaţă din toate acestea, vei fi un mare om.”. (Mahatma Gandhi). ● Este pensionar începând cu data de 20 septembrie 2012. ● Autor al numeroase lucrări de referință în domeniul fiscalității, promotor al comunicării directe cu publicul larg printr-o manieră care l-a consacrat drept „jurnalist de știință fiscală”, Nicolae Grigore Lăcrița a primit cele mai importante recunoașteri ale carierei impresionante nu doar din partea breslei și a lumii academic și științifice, ci și din partea publicului. Tirajele impresionante ale volumelor pe care le-a semnat l-au așezat în galeria specialiștilor cărora societatea le datorează echilibrul deciziilor și consecvența susținerii argumentației în orice împrejurare. Adeseori critic cu privire la măsuri legislative adoptate inoportun, Nicolae Grigore Lăcrița și-a făcut din a fi în serviciul publicului un crez pe care l-a respectat. Am apreciat mereu precizia, substanțialitatea și claritatea prezentărilor, cu un limbaj și argumentație pe înțelesul tuturor, fără a face rabat de la criteriile științifice, fiind una dintre personalitățile contemporane ale Olteniei şi ale României. Mihai Firică – jurnalist și scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Comentarii

  • Răspunde
    dinu
    octombrie 13 2014

    care este termenul legal de transmitere al proceselor verbale de contravenție la administrațiile locale în vederea executării silite a titlurilor executorii în accepțiunea O.G.92/2003 limita maximă?

  • Răspunde
    Buca
    februarie 27 2015

    Am urmataoarele probleme concrete, pentru care am marea curiozitate de a afla raspunsul:
    -Hirtiile, cunoscute pe scurt ca instiintari de plata, comunicate pe numele unei persoane care atesta “impozit/Taxa teren” cu o suma, “impozit cladiri” cu o suma, hirtie care atesta cele doua termene legale 31 martie si 30 septembrie ale anului, cu denumirea Directiei, cu semnarura (scanata sau xeroxata) a directorului executiv al Directiei, este titlu fiscal sau este act administratif fiscal?
    -Exista definitie pentru instiintare de plata si regimul sau juridic?
    -Ce trebuie inteles prin individualizare creanta/obligatie in cazul impozitului pe teren si a impozitului pe cladire? Din cite cunosc legea nu precizeaza si nici in prezentul articol nu am vazut norma concreta de individualizare. De ex. pentru cladire:
    Calculul impozitului pentru o cladire se face de organul fiscal. In lege se defineste ca titlu de creanta atit declaratia fiscala cit si decizia de impunere. In declaratia fiscala a contribuabilului, se declara cladirea, data de dobindire a cladirii, suprafata cladirii, din ce este construita cladirea si utilitatile pe un formular. Ceilalti parametri care intra in calculul impozitului sunt determinati de organul fiscal: incadrarea in zona, coeficientul de corectie, etc. Decizia de impunere solicitate si primite de mine, nu contine actul si data de dobindire, suprafetele, parametrii din art.251 CF care reglementeaza calculul.
    In aceasta situatie care este titlul de creanta: declaratia fiscala sau decizia de impunere? Daca contribuabilul a depus declaratia fiscala in, de exemplu, anul 2002 si a primit decizie de impunere in 2012, care dintre cele doua titluri este considerat titlu de creanta pentru anul 2012?
    Cu multumiri!

Scrie un comentariu