Despre factura fiscală pentru serviciul de alimentare cu apă și canalizare

Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul instanței supreme (www.scj.ro), de dată relativ recentă, adică la data de 17.02.2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a luat o decizie privind dezlegarea unei chestiuni de drept în materie civilă, decizie pe care o considerăm de interes pentru cititorii noștri. Astfel, prin Decizia nr. 16/17.02.2020 în dosarul nr.1909/1/2019- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă a admis sesizarea formulată de Tribunalul Tulcea – Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 8295/327/2018 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, a stabilit că: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 666 alin. (5) pct. 2 din Codul de procedură civilă, prin raportare la pct. 3 din acelaşi text normativ şi la art. 31 alin. (1) teza finală şi art. 31 alin. (17) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a art. 42 alin. 6 indice 1 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, factura fiscală pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, emisă pe numele unei asociaţii de proprietari de către furnizorul acestui serviciu, în baza unui contract încheiat între furnizor şi asociaţie, calificat ca fiind colectiv, este titlu executoriu. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 666 alin. (5) pct. 2 din Codul de procedură civilă, prin raportare la pct. 3 din acelaşi text de lege, factura fiscală emisă pentru serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în raport cu dispoziţiile art. 31 alin. (17) din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 42 alin. 6 indice 1 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu constituie titlu executoriu şi pentru debitul menţionat ca reprezentând „sold precedent”. Menționăm că, după redactarea considerentelor şi semnarea deciziei mai sus menționate, Decizia nr. 16/17.02.2020 va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. Potrivit art. 521 alin. 3 din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Care este conținutul textelor legale menționate de instanța supremă în Decizia nr. 16/17.02.2020?

Art. 666 alin. (5) pct. 2 din Codul de procedură civilă: Instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă: 2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; Art. 666 alin. (5) pct. 3 din Codul de procedură civilă: Instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă: 3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege sau alte cerințe în cazurile anume prevăzute de lege; Art. 31 alin. (1) teza finală din Legea nr. 241/2006: Furnizarea/Prestarea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare se realizează numai pe bază de contract de furnizare/prestare, care poate fi individual sau colectiv. Art. 31 alin. (17) din Legea nr. 241/2006: Factura individuală pentru serviciul de alimentare cu apă și de canalizare constituie titlu executoriu. Art. 42 alin. 6 indice 1 din Legea nr. 51/2006: Factura emisă pentru serviciile de utilități publice constituie titlu executoriu.