Notă: În prima parte a subiectului puteţi afla ce sunt convenţia civilă, contractul individual de muncă, activitatea dependentă şi cea independentă. Prima parte este aici.
De ce se optează pentru o convenție civilă în locul unui contract individual de muncă?
Motivul principal pentru care mulți angajatori preferă o astfel de convenție civilă în detrimentul unui contract individual de muncă este pentru că tratamentul fiscal al veniturilor obținute în baza convenției civile este mult mai relaxat decât în cazul contractului individual de muncă.
În plus, prestatorul de servicii nu mai beneficiază de drepturile de care ar fi putut beneficia în cazul încheierii unui contract individual de muncă (repausul zilnic, zilele de concediu, indemnizația de concediu medical, concediul de maternitate etc.).
Un alt motiv pentru care angajatorii maschează un raport de muncă sub forma unei convenții civile și nu utilizează contractul individual de muncă este și forma încheierii acestuia.
- În cazul încheierii contractului individual de muncă, angajatorul trebuie să respecte o anumită formă a contractului, cu preveri expres prevăzute de lege. Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. În plus, legea prevede și formalități suplimentare, preliminare încheierii contractului de muncă, precum examenul medical pentru obținerea certificatului medical, înregistrarea contractului în Registrul General de Evidență al Salariaților etc.
- În cazul încheierii unei convenții civile, forma contractului nu este prevăzută în mod expres de lege, ci trebuie să respecte prevederile, cu caracter general, din Codul Civil. În plus, nu mai este necesară nicio formalitate de încheiere a acestuia, spre deosebire de procedura legală prevăzută de Codul Muncii în cazul contractelor de muncă.
Odată ce a fost încheiată o convenție civilă, beneficiarul activității nu mai are atât de multe obligații față de prestator, în comparație cu obligațiile pe care le-ar fi avut dacă s-ar fi încheiat un contract individual de muncă (de exemplu: eliberarea de adeverințe, salarizare, eliberarea fluturașilor de salariu, respectarea anumitor prevederi de sănătate și securitate în muncă etc.).
Un alt aspect important al convențiilor civile îl reprezintă și modalitatea de încetare a acestora. În cazul convențiilor civile, încetarea este mult mai rapidă și mai ușoară, spre deosebire de încetările în cazul contractelor individuale de muncă unde, în funcție de modalitatea de încetare aleasă, angajatorul trebuie să îndeplinească anumiți pași expres prevăzuți de lege, nerespectarea acestora și a termenelor legale ducând la nulitatea încetării.
Codul Muncii oferă protecție salariaților în cazul încetărilor nelegale a contractelor individuale de muncă. În plus, spre deosebire de litigiile civile, care au tendința de a dura excesiv de mult în prezent, litigiile de muncă se judecă cu celeritate și reclamantul nu plătește taxa de timbru.
Care sunt riscurile încheierii unei convenții civile care maschează, în realitate, un contract individual de muncă?
Din punct de vedere fiscal
Ori de câte ori se constată, cu ocazia unui control fiscal, că o activitate independentă (izvorâtă dintr-o convenție civilă) este de fapt o activitate dependentă, în sensul criteriilor prevăzute în Codul Fiscal și enumerate mai sus, convenția civilă (sau contractul de prestare servicii) va putea fi recalificată, de către autoritățile fiscale, într-un raport de muncă.
Această recalificare are implicații importante sub aspect fiscal, întrucât veniturile obținute din prestarea de servicii sunt impozate/taxate în mod diferit față de veniturile obținute din salarii. Astfel, beneficiarii lucrărilor prestate în baza unor contracte civile care au fost recalificate de autoritățile fiscale în contracte de muncă sunt expuși riscului unor sancțiuni administrative aplicate de organele fiscale, cum ar fi riscul de a plăti retroactiv impozitele și taxele pe care le-ar fi datorat, în calitate de angajatori, de la momentul încheierii conventiei civile recalificate.
Din punct de vedere al legislației muncii
În cazul unui control de la Inspectoratul Teritorial de Muncă și al constatării că o convenție civilă maschează în realitate un contract individual de muncă, lucrurile se desfășoară puțin diferit.
Inspectorii de muncă, spre deosebire de inspectorii fiscali, nu au posibilitatea recalificării convenției civile în contract individual de muncă, dar aceștia pot constata neîncheierea unui contract individual de muncă în condițiile prevăzute de Codul Muncii și munca realizată de prestatorul de servicii (care are calitatea reală de salariat) va fi considerată ”muncă la negru”.
În acest sens, Codul Muncii prevede sancțiuni severe pentru ”munca la negru”, astfel:
- primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit prevederilor legale, se sancționează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată;
- primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă.
------------------------------(P)------------------------------
Legislaţia românească este accesibilă în Lege5 - soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.
Destinat atât specialiştilor, cât şi novicilor, Lege5 este bazat pe un motor de căutare performant şi uşor de folosit. Totodată, Lege5 oferă o bază de date (actualizată constant) ce acoperă atât legislaţia românească şi europeană, cât şi jurisprudenţa românească şi europeană. Baza include gratuit toate documentele publicate în Monitorul Oficial, dar şi achiziţii publice, modele şi formulare.
