21 Octombrie, 2019

Consultă Legea salarizării bugetarilor. Senatul începe dezbaterile asupra proiectului

Proiectul legii salarizării bugetarilor a fost pus în dezbatere publică la Senat, pe 24 aprilie, chiar de ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, după ce a fost semnat de peste 200 de parlamentari din coaliţia de guvernare.

Consultă AICI integral proiectul de Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Ministrul a declarat că legea va fi dezbătută în următoarele două luni în cele două camere ale Parlamentului, în luna iunie fiind o perioadă de “marjă” pe care Puterea și-a luat-o, în eventualitatea în care legea ar fi contestată la CCR sau retrimisă în Parlament de președintele statului, dacă nu o va promulga imediat. Astfel, susține Lia Olguța Vasilescu, bugetarii ar urma să se bucure de noile salarii mărite cel târziu de la 1 iulie 2017.

Conform expunerii de motive a proiectului, legea salarizării unitare din 2010 a suferit, în ultimii ai, mai multe modificări pe diferite categorii de bugetari, creând, de fapt, inadvertențe între veniturile acestora și alte domenii. Noua lege-cadru își propune să îndrepte disfuncționalitățile existente în sistemul public de salarizare:

  • niveluri diferite de salarizare pentru persoane exercitând aceeași funcție și aceleași atribuții, în cadrul aceleiași instituții ori în instituții de același fel din cadrul unui sector;
  • salarii egale pentru persoane exercitând aceeași funcție și aceleași atribuții, dar cu vechime în muncă diferită;
  • salarii mai mici pentru persoane angajate pe funcții necesitând studii superioare, decât ale unor persoane angajate pe funcții necesitând studii medii;
  • salarii mici existente la baza piramidei salariale;
  • salarii nemulțumitoare pentru personalul medical, pentru personalul din educație, cultură, personalul militar.

“Consecința directă a acestor situații este aceea că autoritățile și instituțiile publice centrale și locale sunt chemate în judecată într-un număr semnificativ de procese aflate pe rolul instanțelor de judecată din întreaga țară, având ca obiect eliminarea discrepanțelor rezultate din neaplicarea în integralitate a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010 și sunt deja pronunțate hotărâri judecătorești definitive în favoarea salariaților”, se mai argumentează în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Legea-cadru are 45 de articole și cuprinde toate categoriile de bugetari: medicii şi asistenţii, profesorii şi învăţătorii, militarii sau procurorii, ceilalți angajați de la stat. Prezentarea publică pe care a făcut-o Președintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, și pe care Legestart a publicat-o aici a fost menținută în actualul proiect, care a suferit ”mici modificări”, amendamente depuse de unii parlamentari, cu privire la “ajustarea” unor salarii din educație.

Proiectul prevede că salariile subordonaților nu vor mai fi mai mari ca ale șefilor lor, cele ale demnitarilor vor fi deasupra angajaților cu funcții de conducere, iar cei cu studii medii nu îi vor mai depăși, la salarii, pe cei cu studii superioare. Raportul dintre cel mai mic salariu din sectorul public şi cel mai mare este de 1 la 12, față de 1 la 15, cât este în prezent. Prin această măsură, salariile de bază de la baza piramidei salariale vor înregistra o creștere accentuată, conform inițiatorilor legii, în jur de 100%. Această creștere va scădea proporțional cu salariile aflate în partea superioară a piramidei salariale.

Principalele modificări ale salariilor bugetarilor sunt:

  • creșterea substanțială a salariilor de bază pentru personalul medical, începând cu anul 2018, astfel încât medicul UPU să beneficieze de echivalentul a 3.600 euro/lună, iar medicul rezident UPU să beneficieze de echivalentul a 1.200 euro/lună;
  • creșterea substanțială a salariilor personalului din educație și pentru învățământul preuniversitar (între 90% și 150%),iar pentru învățământul universitar, între 33% și 125%;
  • creșterea substanțială, de peste 100% a personalului artistic din cultură, a salariilor de bază, soldelor de funcție pentru personalul din sectorul de apărare națională, ordine publică, în special pentru funcțiile cu un nivel mic de salarizare;
  • stabilirea salariilor de bază ca valori nominale în lei pentru anul 2022, eliminarea coeficienților de ierarhizare și a valorii de referință utlizate în prezent;
  • stabilirea aceluiași nivel de salarizare pentru funcțiile comune existente în cadrul familiilor ocupaționale;
  • acordarea primei de vacanță anuale, sub forma unor vouchere de vacanță, a indemnizației de hrană în locul tichetelor de masă, a premiilor și câștigurilor pe baza performanțelor profesionale în limita a 2% din cheltuielile cu salariile;
  • încadrarea sumei sporurilor, compensațiilor, primelor, adaosurilor și indemnizațiilor în procentul de 30% din suma salariilor de bază, pe total buget pentru fiecare ordonator de credite.

Deși a fost depusă abia luni după-amiază în dezbatere publică, noua Lege-cadru avea deja, până marți, opinii trimise pentru proiect:

“Aplicarea art. 40 din acest proiect legislativ pâna în 2022, adica neactualizarea pensiilor la majorarea soldelor de grad sau funcţie, va produce în timp o anomalie. Prin majorari succesive, în următorii cinci ani solda unui plutonier adjutant principal activ va ajunge la acelaşi nivel cu pensia unui locotenent-colonel care a trecut în rezervă acum câţiva ani. Subofiţerul iese la pensie luând ca bază de calcul ultimele şase solde şi va avea aceeaşi pensie cu a ofiţerului de care am amintit. Este adevarat că pensiile se majorează anual sau de două ori pe an, dar nu cu aceleaşi ritm al soldelor ci mai puţin. Sunt conştient că această actualizare ar fi produs cheltuieli bugetare suplimentare, ar fi fost indicat ca majorările pensiilor civile să nu fie aplicate şi pensionarilor din “apărare”, dar să se actualizeze pensiile cu majorările de grad şi funcţie conform art. 60, alin. (1) din Legea 223/2015. Cu deosebit respect, Ion NEAGU”

comentarii

Despre autor  ⁄ Traian Dobre

Un comentariu

  • Răspunde
    mitrita
    aprilie 26 2017

    Stabilirea salariilor fara ca acestea sa fie rezultatul determinarii pe baza unor indici de corectie (aplicati unei baze de calcul, de exemplu: salariul minim brut pe tara), indici care sa reflecte criteriile de performanta si statutul profesional al bugetarului (de exemplu: vechimea in profesie, studii, nivelul de risc dpv al securitatii muncii, etc.), nu se va reflecta pozitiv asupra economiei romanesti. Dimpotriva, ii va face un rau imens, datorita indeosebi dezechilibrelor pe care le va crea pe piata retribuirii, a productivitatii muncii.

Scrie un comentariu