Din nou CCR s-a pronunțat raportat la pensiile militare

De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 276/02.04.2020 a fost publicată Decizia CCR nr. 843/12.12.2019 și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 02.04.2020) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor. Menționăm faptul că, prin decizia mai sus-amintită, CCR, cu unanimitate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Care este conținutul textului legal menționat de CCR în Decizia nr. 843/12.12.2019 ? Art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015: "Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi." Cum și-au motivat autorii -în esență- excepţia de neconstituţionalitate ? Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că aceste dispoziții de lege contravin art. 16 alin. (1) din Constituție referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, precum și art. 14, privind interzicerea discriminării, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia au susținut, în esență, că dispozițiile art. 109 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special stabilite în baza reglementărilor anterioare devin pensii militare de stat și se recalculează avându-se în vedere baza de calcul stabilită prin art. 28 din aceeași lege, sunt discriminatorii. Discriminarea se produce între pensionarii care au ieșit la pensie după 1 ianuarie 2004, respectiv cei care ies la pensie în prezent, pe de o parte, și pensionarii care au ieșit la pensie înainte de anul 2004, pe de altă parte, aceștia din urmă fiind dezavantajați. În acest sens, au arătat că la 1 ianuarie 2004 a intrat în vigoare Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, prin care s-a stabilit un salariu/o soldă al/a funcției de bază în cuantum mic, dar, pentru a nu scădea veniturile salariale ale polițiștilor, la solda funcției de bază s-a adăugat o indemnizație de dispozitiv, mărind cu 25% această soldă, și s-au mai adăugat unele sporuri, care, de asemenea, au mărit câștigurile salariale cu până la 127%. De cealaltă parte, legile salarizării polițiștilor, în vigoare în timpul regimului comunist, prevedeau un salariu/o soldă al/a funcției de bază mult mai mare, fără alte adaosuri, în afară de solda de grad, gradații, prima de comandă și, mai târziu, salariul de merit. Prin formularea procedeului de recalculare a pensiilor, același pentru cei care au realizat înainte de anul 2004 venituri salariale fundamentate pe anumite criterii, ca și pentru cei care au realizat venituri salariale fundamentate pe alte criterii după 1 ianuarie 2004, art. 109 din Legea nr. 223/2015 a creat o discriminare vădită între cele două grupuri de persoane menționate. Astfel, baza de calcul pentru cei pensionați după anul 2004 este compusă din salariul lunar brut pe care l-au realizat în cele 6 luni consecutive alese din ultimii 5 ani, care cuprinde: solda/salariul funcției de bază, solda de grad, gradațiile, prima de comandă (unde e cazul), la care se adaugă o indemnizație de dispozitiv de 25% și o mulțime de sporuri, într-o cotă totală de încă 127%. Baza de calcul pentru cei pensionați înainte de anul 2004 este compusă dintr-un salariu brut al funcției de bază, prevăzut în legile salarizării în vigoare la data recalculării, salariu pe care aceștia nu l-au realizat, ci li se impune prin transpunere, fără vreo actualizare a cuantumului realizat în cele 6 luni alese. Această transpunere se limitează la salariul/solda funcției de bază împreună cu elementele sale, dar fără sporurile care, de fapt, constituie partea cea mai mare din veniturile salariale actuale. Motivația neacordării sporurilor se datorează trimiterii pe care art. 109 din Legea nr. 223/2015 o face la dispozițiile art. 28 din aceeași lege, care se referă la stabilirea bazei de calcul pentru cei care se pensionează în prezent și nu are în vedere și pensiile recalculate. Din includerea acestui articol în textul art. 109 rezultă că pensionarul cu pensia aflată în plată își alege 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, iar media soldelor lunare brute realizate în perioada aleasă se actualizează. În realitate, cuantumul salariilor alese nu se actualizează, ci se transpune, așa cum prevede art. 109, și, în locul veniturilor alese, se iau ca bază de calcul alte venituri salariale, care nu au fost realizate în cele 6 luni alese, respectiv cele prevăzute în legislația în vigoare la data actualizării pentru funcția și gradul avut în cele 6 luni alese. Prin utilizarea cuvântului "realizate", se ajunge la situația în care persoanelor pensionate înainte de modificarea criteriilor de salarizare să nu li se ia în calcul media salariilor brute, așa cum prevede art. 28, ci doar media soldelor funcției de bază, fără sporuri, iar persoanelor pensionate după această dată și celor ce se pensionează în prezent, la solda funcției de bază să li se adauge o mulțime de sporuri care reprezintă un procent cumulat de peste 140% din salariul funcției de bază, sporuri referitoare la niște criterii pe care pensionarii aflați în plată, care au avut funcții similare, le-au executat și ei la vremea respectivă, iar retribuția pentru ele există înglobată în cuantumul vădit mai mare al salariului funcției de bază de la acea dată, cuantum pe care art. 109 îl ignoră. Autorii excepției au susținut și că prin folosirea sintagmei "devin pensii militare" din cuprinsul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, legiuitorul a luat dreptul pensionarilor care au rămas în plată cu pensia anterior stabilită de a mai beneficia de mărirea punctului de pensie, iar aceste pensii nu mai cresc niciodată, pentru că reactualizarea se aplică la cuantumul pensiei recalculate conform Legii nr. 223/2015 și se va constata de fiecare dată că sunt mai mici, urmând să rămână în continuare aceeași pensie în plată. Cum a motivat CCR - în esență - decizia sa? Examinând excepția de neconstituționalitate, CCR a constatat că autorii acesteia critică, în esență, faptul că între militarii pensionați în perioade diferite de timp există diferențe în ceea ce privește baza de calcul al pensiei, întrucât sunt avute în vedere elemente de salarizare diferite, stabilite de acte normative distincte, succesive. Or, în opinia lor, recalcularea pensiei ar trebui să se bazeze pe aceleași elemente de salarizare, indiferent de data ieșirii la pensie. Față de aceste critici, CCR a reținut că, prin recalcularea pensiilor stabilite în temeiul reglementărilor anterioare, legiuitorul a urmărit instituirea unui sistem al pensiilor militare de stat organizat după principii unitare. Deși legiuitorul poate institui reglementări prin care să urmărească diminuarea ori înlăturarea diferențelor de tratament juridic dintre persoanele care s-au pensionat în temeiul unor acte normative diferite, succesive, acest demers nu reprezintă o obligație ce decurge din prevederile constituționale ale art. 16. În acest sens, CCR, prin Decizia nr. 656/30.10.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188/08.03.2019, paragraful 68, a reținut că "situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări." De altfel, CCR a amintit că în același sens sunt și cele reținute prin Decizia nr. 783/29.11.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345/06.05.2019, potrivit cărora o nouă legislație referitoare la pensii nu se aplică în mod automat persoanelor pensionate pe baza legislației anterior în vigoare. O asemenea aplicare ar însemna o extindere a incidenței actului normativ asupra unor situații din trecut, care ar avea efect retroactiv și ar contraveni dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Totodată, CCR a arătat că existența unor discrepanțe între persoanele pensionate în temeiul unor acte normative diferite nu îndreptățește calificarea reglementării ca fiind discriminatorie și, prin aceasta, neconstituțională, esențială fiind voința legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, și nu dintr-odată, ceea ce, pentru rațiuni evidente, nu este practic posibil. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României