Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată cu o cerere de hotărâre prealabilă pentru dezlegarea chestiunii de drept privitor la baza de calcul a pensiei care trebuie luată în considerare în scopul verificării condiţiei ca anumite venituri suplimentare să fie luate în considerare la recalcularea pensiei.

Chestiunea de drept a cărei lămurire a fost solicitată este de a se stabili dacă, în scopul verificării condiției ca anumite venituri suplimentare să fi făcut parte din baza de calcul al pensiei, trebuie avută în vedere noțiunea de “baza de calcul al pensiei” astfel cum era definită de dispozițiile art. 10 raportat la art. 21 din Legea nr. 3/1977, în forma inițială, respectiv în forma modificată prin art. III pct. 1 din Legea nr. 49/1992, după caz, raportat la cuprinsul anexei nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sau verificarea trebuie să se raporteze la baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, conform legislației în vigoare în perioada realizării veniturilor salariale, astfel cum este atestată de emitentul adeverinței. 

Înalta Curte a respins, ca neîntemeiate, sesizările conexate, constând că nu sunt  întrunite cumulativ condițiile impuse de mecanismul de unificare a practicii judiciare care să reclame intervenția instanței supreme.

Dat fiind, însă, interesul practic ridicat pe care îl prezintă acest subiect, reţinem aici principalele chestiuni puse în discuţie de ÎCCJ în vederea pronunţării deciziei amintite.

Pentru a se verifica îndeplinirea condiției de admisibilitate referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept de a cărei interpretare depinde soluționarea pe fond a cauzei pendinte, trebuie lămurite noțiunile de “baza de calcul al pensiei conform legislației anterioare” și “baza de calcul al contribuției de asigurări sociale”.

Potrivit dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, a căror interpretare se solicită, “(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991. (2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare”.

Cu alte cuvinte, pentru calculul pensiei, atunci când se valorifică o perioadă de activitate anterioară datei de 1 aprilie 2001, prin aplicarea art. 165 din Legea nr. 263/2010, trebuie analizată și stabilită baza de calcul al pensiei, conform legislației anterioare.

Anterior Legii nr. 3/1977, erau aplicabile dispozițiile art. 5 din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară, republicată (Legea nr. 27/1966) în vigoare de la 1 ianuarie 1967 până la 30 iunie 1977, potrivit cărora “Pentru stabilirea cuantumului pensiei se iau în considerare, după felul pensiei, următoarele elemente: a) vechimea în muncă; b) salariul tarifar de încadrare; c) gradul de invaliditate și cauza care a provocat invaliditatea; d) condițiile de la locul de muncă”.

După abrogarea acestui act normativ, art. 10 din Legea nr. 3/1977, în forma inițială, prevedea că “Retribuția tarifară, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate”.

Aceste dispoziții au suferit modificări prin art. III pct. 1 din Legea nr. 49/1992, stabilindu-se că “Baza de calcul la stabilirea pensiei este media din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de bază și a următoarelor: sporul de vechime în muncă; sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție; indemnizația de zbor; sporul pentru condiții grele de muncă; sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal; sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare; alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii”.

Conform art. 127 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 (aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011), “Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15”.

În concepția legiuitorului, în noțiunea de bază de calcul a pensiilor conform legislației anterioare intră retribuția tarifară, respectiv salariul de bază (după adoptarea Legii nr. 49/1992) din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate și a câtorva sporuri, strict individualizate, plus sporurile cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii.

Contribuția pentru asigurările sociale de stat a fost instituită în sarcina angajatorilor inițial prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 4.161/1953 și ulterior prin Decretul nr. 389/1972, iar potrivit acestor acte normative contribuția se aplica asupra câștigului brut realizat de salariați. În acest sens, art. 1 din Decretul nr. 389/1972, în vigoare de la 1 ianuarie 1973 până la 31 martie 2001, când a fost abrogat și înlocuit prin Legea nr. 19/2000, statua că “Unitățile (…), care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, (…), indiferent de forma în care se realizează aceste venituri, de fondul din care se plătesc și de durata contractului de muncă“.

Acesta a fost modificat de art. II pct. 1 din Legea nr. 49/1992, conform căruia Pentru persoanele juridice și fizice care folosesc personal salariat, contribuția asigurărilor sociale de stat se stabilește diferențiat, astfel: 35% asupra câștigului brut realizat de salariații încadrați în grupa I de muncă; 30% asupra câștigului brut realizat de salariații încadrați în grupa a II-a de muncă; 25% asupra câștigului brut realizat de celelalte categorii de salariați; 15% asupra salariului brut primit, dar nu mai puțin decât salariul minim brut pe țară, în cazul personalului casnic angajat de persoane fizice pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, handicapaților și a copiilor”.

  1. Din studierea textelor legale menționate anterior se poate observa că, deși baza de calcul la stabilirea pensiei se raporta la salariul tarifar de încadrare, salariul de bază sau retribuția tarifară de încadrare plus câteva sporuri strict individualizate și sporurile cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii, baza de calcul al contribuției de asigurări sociale era constituită din câștigul brut realizat de salariat.

 Începând cu 1 aprilie 2001, pensia se stabilește prin utilizarea bazei de calcul al contribuției individuale la bugetul de pensii, fiind redefinită baza de calcul al pensiei, în sensul că aceasta este egală cu baza de calcul al contribuției individuale la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Astfel, potrivit art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice”.

De asemenea art. 96 din Legea nr. 263/2010 stabilește că: “(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. (2) Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică.”

Ca atare, dispozițiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 se referă la baza de calcul al pensiei pentru activitatea desfășurată înainte de 1 aprilie 2001, ce nu trebuie în niciun caz confundată cu baza de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale stabilită pentru angajat de art. 70 din Legea nr. 27/1966, pentru angajator prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 4.161/1953, iar ulterior prin Decretul nr. 389/1972 și, după anul 2001, de art. 78 din Legea nr. 19/2000 și art. 96 din Legea nr. 263/2010.

Pentru clarificarea acestei delimitări, legiuitorul a făcut trimitere în cadrul art. 165 din Legea nr. 263/2010 la baza de calcul al pensiei conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv la ceea ce intra în calculul pensiei anterior acestei date.

Având în vedere distincția celor două noțiuni existente în cadrul sesizării de faţă, Înalta Curte de Casație și Justiție a continuat prin a verifica dacă problema de drept supusă dezlegării are sau nu o importanță hotărâtoare în dezlegarea celor două pricini.

  1. Analizând actele și lucrările dosarelor cu a căror soluționare au fost învestite instanțele de trimitere, se constată că, în cadrul ambelor litigii, se invocă problema valorificării doar a veniturilor încasate anterior datei de 1 aprilie 2001, care au constituit baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare, astfel cum este definită de art. 165 din Legea nr. 263/2010 (care includea doar o parte dintre veniturile realizate), sau a valorificării și a altor venituri, care excedează celor expres menționate în textele ce corespund noțiunii de bază de calcul al pensiei, dar pentru care au fost reținute și virate toate contribuțiile de asigurări sociale datorate de angajator, conform prevederilor legale în vigoare, și care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale (care includea toate veniturile realizate).

Curtea a constatat că nu este îndeplinită condiţia de noutate, problema de drept făcând obiectul unei practici judiciare constante, dar și analizei în cadrul mai multor decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în recurs în interesul legii sau pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pronunțate atât în cadrul recursului în interesul legii, cât și în cadrul procedurii de dezlegare a unor chestiuni de drept prin hotărâri prealabile, care au analizat actele normative în materie (decizii citate în cuprinsul hotărârii de faţă, cu extrase concludente).

Decizia nr. 57/2019 a ÎCCJ a fost pronunțată în data de 9 decembrie 2019 şi este publicată în Monitorul Oficial nr. 192 din 10 martie 2020

Documentar

Reluăm, mai jos, prevederile legale incidente, astfel cum au fost reţinute de Înalta Curte

  • Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare:

Art. 165. –

(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:

a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;

b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;

c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare. (…)”

  • Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, în forma inițială:

Art. 10. –

Retribuția tarifară, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate.”

  • Legea nr. 3/1977, în forma modificată prin art. III din Legea nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale:

Art. 10. –

Baza de calcul la stabilirea pensiei este media din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de bază și a următoarelor:

 sporul de vechime în muncă;

 sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție;

 indemnizația de zbor;

 sporul pentru condiții grele de muncă;

 sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;

 sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare;

 alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii.”

  • Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, cu modificările și completările ulterioare:

Art. 21. –

(1) Media retribuțiilor tarifare lunare care se ia în considerare la calcularea pensiei se stabilește pe baza:

a) retribuției tarifare de încadrare, pentru cei retribuiți cu luna;

b) retribuției tarifare de încadrare, corespunzătoare la 204 ore, pentru retribuiți cu ora, inclusiv pentru personalul care lucrează în acord;

c) retribuției tarifare de calcul, pentru cei retribuiți cu cota procentuală;

d) retribuției la care s-a plătit contribuția de asigurări sociale, pentru cei angajați la persoane fizice.

(2) În cazul persoanelor îndreptățite la pensie, care au fost încadrate în muncă și la organizații internaționale, societăți mixte sau la alte organizații din străinătate, primind retribuții în valută, la stabilirea bazei de calcul a pensiei se iau în considerare retribuțiile tarifare de încadrare la nivelul funcțiilor similare din țară, valabile în perioadele corespunzătoare dacă s-au plătit contribuțiile legale către asigurările sociale de stat.”

  • Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin H.G. nr. 257/2011, cu completările ulterioare

Art. 127. –

(1) Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15. (…)”

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here