6 Decembrie, 2019

Vechime în muncă utilă la pensie

“Pentru perioadele necontributive care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au constituit vechime în muncă utilă la pensie, la determinarea punctajului lunar al persoanei se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective.” Dispoziţiile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, citate mai sus au făcut obiectul unei critice de neconstituţionalitate, respinsă de CCR

Critica de neconstituţionalitate a fost ridicată cu ocazia soluţionării, în instanţă, a unei cauze având ca obiect recalcularea pensiei.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, care stabilesc că, în vederea determinării punctajului lunar, se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul de bază minim brut pe țară atunci când sunt avute în vedere perioade necontributive care potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 au constituit vechime în muncă utilă la pensie, sunt contrare art. 16 și art. 52 din Constituție. În acest sens arată că, în calitate de șomer, este asigurat în temeiul art. 6 alin. (1) pct. III din Legea nr. 263/2010 și consideră că la calcularea pensiei ar trebui să i se ia în considerare cuantumul indemnizației de șomaj, iar nu salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective. De asemenea consideră că se află într-o situație comparabilă cu persoanele care realizează stagiu de cotizare asimilat, prevăzut la art. 49 din Legea nr. 263/2010, și ar trebui să se bucure de un tratament egal cu acestea. 

Motivarea CCR pentru respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate

- Dispozițiile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 fac parte din cadrul reglementărilor cu caracter tranzitoriu ale acestui act normativ și se referă la situația persoanelor care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial nr. 140 din 1 aprilie 2000, respectiv data de 1 aprilie 2001, s-au aflat în situații care au constituit vechime în muncă utilă la pensie, fără a constitui însă și perioade contributive. Pentru acestea, legiuitorul stabilește că venitul în funcție de care se va determina punctajul lunar al persoanei este salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective.

- Autorul excepției consideră că este discriminat în raport cu două categorii de persoane. Astfel, pe de o parte, se consideră defavorizat în raport cu persoanele încadrate în ipoteza art. 98 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, articol potrivit căruia “Pentru perioadele în care persoana a fost șomer, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile bănești lunare acordate care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale”. Pe de altă parte, susține că ar trebui să i se aplice același tratament juridic ca cel aplicabil persoanei care beneficiază de perioade de cotizare asimilate, în temeiul art. 49 alin. (1) din același act normativ, respectiv persoanei care s-a aflat în următoarele situații: “a) a beneficiat de pensie de invaliditate; b) a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă; c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001-1 ianuarie 2006 de indemnizații de asigurări sociale, acordate potrivit legii; e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă și boli profesionale; f) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani.”

- Față de aceste critici, Curtea reține că, din perspectiva aplicării principiului tempus regit actum, persoanele aflate în ipoteza art. 164 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 sunt într-o situație diferită față de persoanele încadrate în ipoteza art. 98 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. Astfel, perioadele necontributive considerate vechime în muncă, la care se referă art. 164 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, sunt realizate sub imperiul reglementărilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000. Din contră, dispozițiile art. 98 alin. (2) din același act normativ se referă la perioade în care persoana a fost șomer ulterior acestei date.

- Situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.

- Mai mult, art. 164 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se referă la perioade necontributive care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au constituit vechime în muncă utilă la pensie, în timp ce art. 98 alin. (2) se referă la perioadele în care persoana a fost șomer și care, potrivit legislației în vigoare după data de 1 aprilie 2001, constituie perioade contributive așa cum reiese, spre exemplu, din dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. III, art. 18 alin. (1) lit. d) și art. 21 alin. (1) și (5) din Legea nr. 19/2000, din art. 6 alin. (1) pct. III și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, precum și din art. 136 lit. d) și art. 137 lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Perioadele în care persoanele au beneficiat de ajutor de șomaj anterior datei de 1 aprilie 2001, deși au constituit vechime în muncă, nu reprezintă perioade contributive. În acest sens sunt dispozițiile art. 15 din Legea nr. 1/1991 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională, republicată în Monitorul Oficial nr. 257/1994, și dispozițiile lit. B pct. 41 lit. b) liniuța a 5-a din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobate prin Ordinul nr. 340/2001, al MMSS, publicat în Monitorul Oficial nr. 237/2001, dispoziții potrivit cărora: “Perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevăzute de lege, sunt: (…) b) perioadele necontributive care au constituit vechime în muncă utilă la pensie în baza legislației anterioare intrării în vigoare a legii: [...] - perioadele în care s-a beneficiat de ajutor de șomaj și/sau de ajutor de integrare profesională, prevăzute de Legea nr. 1/1991, republicată, cu modificările ulterioare.”

- Prin urmare, reglementările diferite comparate de autorul excepției privesc categorii de persoane aflate în situații deosebite, ceea ce, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, nu constituie o încălcare a principiului egalității în drepturi a cetățenilor.

- În ceea ce privește a doua susținere a autorului excepției, potrivit căreia se află într-o situație comparabilă cu persoanele care beneficiază de un stagiu de cotizare asimilat pentru perioade necontributive, potrivit art. 49 din Legea nr. 263/2010, astfel că ar trebui să fie supus aceluiași tratament juridic, Curtea amintește că, prin Decizia nr. 933/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 47/2007, a statuat că “asimilarea perioadelor necontributive stagiilor de cotizare, în anumite situații, reprezintă (…) o opțiune a legiuitorului.” Desigur, opțiunea de reglementare a legiuitorului este limitată de respectarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor. Curtea constată însă că, în mod contrar celor susținute de autorul excepției, criteriul determinant în selectarea categoriilor de persoane care beneficiază de asimilarea stagiului de cotizare nu îl reprezintă faptul că aceștia s-au aflat într-o perioadă în care nu au contribuit, ci împrejurările concrete – diferite de la caz la caz – care au împiedicat asigurații să contribuie, a căror selectare reprezintă opțiunea exclusivă a legiuitorului.

- În sfârșit, referitor la critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 52 din Constituție, Curtea constată că autorul excepției consideră că acest text constituțional a fost încălcat, întrucât pensia i-a fost calculată avându-se în vedere dispozițiile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Or, Curtea apreciază că aceste susțineri nu constituie o veritabilă critică de constituționalitate, ci vizează aspecte de interpretare și aplicare a legii, de competența instanței de judecată. 

Pronunțată în ședința din data de 6 decembrie 2018, Decizia nr. 796/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 192 din 11 martie 2019.

Ai nevoie de Decizia nr. 796/2018? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Un comentariu

  • Răspunde
    SAVU
    iulie 22 2019

    Pensionarul este persoana care nu trebuie să mai lucreze până la decesul său pentru bani, iar dacă are resurse de a lucra după pensionare, să-și ofere posibilitățile în pregătirea profesională a tinerilor, de cunoaștere, de dezvoltare a generațiilor ce-i urmează.
    Contribuitivitatea este o inginerie socio-fiscală (auto-exploatare), acceptată pe mapamond juridico-fiscal și discutabilă de medici (moneda ca un drog?!). A trăi mult și bine nu înseamnă să dispui de bani mulți…
    Longevitatea nu este reflectată numai prin muncă, ci și prin ceea ce faci fără remunerație, din pasiune…
    Cine crede că longevitatea se cumpără cu bani se înșeală, iar bunăstarea este un fals care se concretizează prin suprapopulare și mortalitate excesivă (războaie, cataclisme ce nu mai pot fi evitate, necunoaștere, ș.a.)
    Multe de spus…, dar să nu fim lacomi în cele spuse.
    Reflectați pensionari și pensionabili !!!!! Altfel Atotputernicul ne dă ce merităm.
    Numai așa se poate ajunge la echilibrul social, la evitarea migrației, la siguranță, la credință.

Scrie un comentariu