Dispoziţiile la care ne referim stabilesc valoarea în vamă în vederea aplicării tarifului vamal al Comunităţilor Europene şi măsurile netarifare prevăzute în dispoziţiile comunitare care reglementează domenii specifice cu privire la schimburile cu mărfuri.
Valoarea în vamă a mărfurilor importate este, potrivit art. 29 lit.(1) din Cod, valoarea de tranzacţie, respectiv preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri atunci când sunt vândute pentru export pe teritoriul vamal al Comunităţii, ajustat, când este cazul, în conformitate cu articolele 32 și 33, cu condiţia ca:
(a) să nu existe restricţii privind cedarea sau utilizarea mărfurilor de către cumpărător, altele decât restricţiile care sunt impuse sau solicitate prin lege sau de către autorităţile publice ale Comunităţii, limitează zona geografică în care mărfurile pot fi revândute sau care nu afectează substanţial valoarea mărfurilor;
(b) vânzarea sau preţul să nu fie supuse unor condiţii sau considerente pentru care să nu poată fi stabilită o valoare cu privire la mărfurile care se evaluează;
(c) nici o parte a profitului din nici o revânzare ulterioară, cedare sau utilizare a mărfurilor de către cumpărător să nu revină direct sau indirect vânzătorului, decât dacă se poate efectua o ajustare adecvată în conformitate cu articolul 32 şi
(d) cumpărătorul şi vânzătorul să nu fie legaţi sau, atunci când sunt legaţi, valoarea tranzacţiei să fie acceptabilă în scopuri vamale.
În acţiunea de stabilire dacă valoarea tranzacţiei este acceptabilă în sensul celor de mai sus, faptul că vânzătorul şvvi cumpărătorul sunt legaţi nu este în sine un motiv suficient pentru ca valoarea de tranzacţie să fie considerată inacceptabilă. Potrivit art.29 alin.(2) lit.a), atunci când este necesar, se examinează împrejurările în care s-a făcut vânzarea, iar valoarea de tranzacţie este acceptată cu condiţia ca legătura să nu fi influenţat preţul. În cazul în care, în lumina informaţiilor primite de la declarant sau din altă sursă, autorităţile vamale au motive să considere că legătura a influenţat preţul, ele comunică declarantului motivele şi i se oferă acestuia posibilitatea rezonabilă de a răspunde. În cazul în care declarantul solicită aceasta, comunicarea motivelor se face în scris.
Preţul efectiv plătit sau de plătit este, potrivit alin.(3) lit.a) al aceluiaşi articol 29, suma plăţilor efectuate sau care trebuie efectuate de cumpărător către sau în beneficiul vânzătorului pentru mărfurile importate şi include toate plăţile efectuate sau care trebuie efectuate ca o condiţie a vânzării mărfurilor importate de către cumpărător către vânzător sau de către cumpărător către o terţă parte pentru a îndeplini o obligaţie a vânzătorului. Plata nu trebuie să fie obligatoriu sub forma unui transfer de bani. Plata poate fi efectuată prin acreditive sau printr-un instrument negociabil şi poate fi făcută direct sau indirect.
Activităţile, inclusiv cele de comercializare, întreprinse de cumpărător pe cont propriu, nu sunt considerate a fi o plată indirectă către vânzător, chiar dacă ele pot fi considerate în beneficiul cumpărătorului sau au fost întreprinse prin acord cu vânzătorul, iar costul lor nu se adaugă la preţul efectiv plătit sau de plătit atunci când se stabileşte valoarea în vamă a mărfurilor importate.
Valoarea în vamă este:
(a) valoarea de tranzacţie a mărfurilor identice vândute pentru export în Comunitate şi exportate în acelaşi sau aproximativ acelaşi moment cu mărfurile care se evaluează;
(b) valoarea de tranzacţie a mărfurilor similare vândute pentru export în Comunitate şi exportate în acelaşi sau aproximativ acelaşi moment cu mărfurile care se evaluează;
(c) valoarea bazată pe preţul unitar care corespunde vânzărilor în Comunitate de mărfuri importate sau de mărfuri identice sau similare importate totalizând cantitatea cea mai mare, către persoane care nu au legătură cu vânzătorii;
(d) valoarea calculată egală cu suma:
- costului sau valorii materialelor şi fabricării sau altor transformări în procesul de fabricare a mărfurilor importate;
- valorii profitului şi cheltuielilor generale egale cu cele care se reflectă în mod obișnuit în vânzările de mărfuri de aceeaşi natură sau tip cu mărfurile evaluate care sunt fabricate de producători în ţara exportatoare pentru a fi exportate în Comunitate;
- costului sau valorii elementelor menţionate la articolul 32 alineatul (1) litera (e).
Atunci când valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi stabilită în conformitate cu articolul 29 sau 30, ea se stabileşte pe baza datelor disponibile în Comunitate, utilizându-se mijloacele firești în concordanţă cu principiile și dispoziţiile generale ale:
- acordului de punere în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ;
- articolului VII din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ;
- dispoziţiilor prezentului capitol.
La stabilirea valorii în vamă, se adaugă la preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile importate:
(a) următoarele elemente, în măsura în care ele sunt suportate de cumpărător, dar nu sunt incluse în preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri:
(i) comisioane și cheltuieli de brokeraj, cu excepţia comisioanelor de cumpărare;
(ii) costul containerelor care sunt considerate, în accepţiune vamală, ca fiind acelaşi lucru cu mărfurile în cauză;
(iii) costul ambalajului, care include atât manopera, cât şi materialele;
(b) valoarea, alocată adecvat, a următoarelor mărfuri şi servicii când sunt furnizate direct sau indirect de către cumpărător gratuit sau la un cost redus pentru utilizare în legătură cu fabricarea sau vânzarea la export a mărfurilor importate, în măsura în care această valoare nu a fost inclusă în preţul efectiv plătit sau de plătit:
(i) materiale, componente, piese şi articole similare incorporate în mărfurile importate;
(ii) scule, vopsele, matriţe şi articole similare utilizate la producerea mărfurilor importate;
(iii) materiale consumate în procesul fabricării mărfurilor importate;
(iv) activităţi de engineering, dezvoltare, artă, design, planuri şi schiţe realizate în altă parte decât în Comunitate şi necesare pentru fabricarea mărfurilor importate;
(c) redevenţele şi drepturile de licenţă referitoare la mărfurile care sunt evaluate şi pe care cumpărătorul trebuie să le plătească direct sau indirect vânzătorului, ca o condiţie a vânzării mărfurilor evaluate, în măsura în care aceste redevenţe şi drepturi nu sunt incluse în preţul efectiv plătit sau de plătit;
(d) valoarea oricărei părţi din profitul oricărei revânzări, înstrăinări sau utilizări ulterioare a mărfurilor importate care îi revine vânzătorului direct sau indirect;
(e) (i) cheltuielile de transport şi costul asigurării mărfurilor importate şi
(ii) cheltuielile de încărcare şi manipulare legate de transportul mărfurilor importate până la punctul de introducere a mărfurilor pe teritoriul vamal al Comunităţii.
Adaosurile la preţul efectiv plătit sau de plătit se aplică doar pe baza datelor obiective şi cuantificabile.
Nu se aplică nici un adaos la preţul efectiv plătit sau de plătit în procesul de stabilire a valorii în vamă, cu excepţia situaţiilor menţionate.
Prin „comisioane de cumpărare” se înţelege taxele plătite de importator agentului său pentru serviciul de a-l reprezenta în cumpărarea mărfurilor care se evaluează. În această privinţă, Codul face precizări, astfel:
- taxele pentru dreptul de reproducere a mărfurilor importate în Comunitate nu se adaugă, în procesul de stabilire a valorii în vamă, la preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile importate şi
- plăţile efectuate de cumpărător pentru dreptul de distribuţie sau de revindere a mărfurilor importate nu se adaugă la preţul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile importate, dacă aceste plăţi nu sunt o condiţie de vânzare, pentru export, a mărfurilor importate destinate Comunităţii.
Cu condiţia de a fi evidenţiate separat de preţul efectiv plătit sau de plătit, potrivit art.33 următoarele elemente nu sunt incluse în valoarea în vamă:
(a) cheltuielile de transport pentru mărfuri după sosirea lor la locul de intrare pe teritoriul vamal al Comunităţii;
(b) cheltuielile pentru construcţie, montare, asamblare, întreţinere şi asistenţă tehnică, întreprinse după importarea mărfurilor importate, cum ar fi instalaţii, utilaje sau echipamente industriale;
(c) valoarea dobânzilor în conformitate cu acordurile de finanţare încheiate de cumpărător şi referitoare la cumpărarea mărfurilor importate, indiferent dacă finanţarea este acordată de vânzător sau altă persoană, cu condiţia ca acordurile de finanţare să fi fost încheiate în scris şi ca, atunci când i se solicită, cumpărătorul să poată demonstra că astfel de mărfuri sunt vândute efectiv la preţul declarat ca preţ efectiv plătit sau de plătit şi rata dobânzii pretinsă nu depăşeşte nivelul predominant pentru astfel de tranzacţii în ţara şi la momentul în care s-a acordat finanţarea;
(d) cheltuielile privind dreptul de a reproduce în Comunitate mărfuri importate;
(e) comisioanele de cumpărare;
(f) drepturile de import sau alte taxe de plătit în Comunitate pe motivul importării sau vânzării mărfurilor.
Când factorii folosiţi la stabilirea valorii în vamă a mărfurilor sunt exprimaţi într-o altă monedă decât cea a statului membru în care se face evaluarea, cursul de schimb care se foloseşte este cel publicat de autorităţile competente în materie.