Senatul a respins inițiativele legislative de modificare și completare a Codului Muncii, conform cărora săptămâna de lucru a unui angajat cu normă întreagă ar putea fi de 10 ore pe zi (4 zile pe săptămână), respectiv concediul de odihnă să numere 25 de zile anual. Proiectele, aparținând unor parlamentari liberali, sunt acum în dezbatere publică la Camera Deputaților și așteaptă avizele comisiilor de specialitate, pentru a intra la votul final.

Așa cum Legestart a anunțat aici, inițiatorii au precizat, în expunerea de motive a primului proiect, că marea majoritate a angajaților din mediu privat lucrează oricum aproape 10 ore pe zi, astfel că un week-end de 3 zile ar fi binevenit. Propunerea ar ajuta atât tinerii care ar avea mai mult timp liber de petrecut la sfârșit de săptămână, cât și familiile cu copii, care ar petrece mai multe zile împreună. Măsura de modificare a programului de lucru nu ar fi obligatorie, ci opțională, între angajator și angajat.

Art. 113

(1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile repaus. Această repartizare a timpului de muncă se stabilește de comun acord între angajator și angajat și poate fi de 10 ore pe zi, timp de 4 zile, cu trei zile repaus, dar cu respectarea Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene.”

Al doilea proiect, pe care Legestart l-a analizat aici, prevede ca ziua de naștere a angajatului să fie inclusă în cele 25 de zile de concediu anual minim, această perioadă fiind în prezent stipulată la 20 de zile.  Inițiatorii susțin că o perioadă mai mare de concediu de odihnă pe an este o motivare pentru angajați, dar și o diminuare a efectelor “psihice, fizice și intelectuale a suprasolicitării” și poate duce la reducerea numărului de salariați care “suferă de sindromul dependenței de muncă (workaholic) sau al suprasolicitării locului de muncă”.

Art. 145

(1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 25 zile lucrătoare, din care o zi este pentru sărbătorirea zile de naștere a angajatului, în baza unui acord între angajator și angajat, dar și cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene.”

În a doua decadă a lunii decembrie, comisiile de specialitate din Camera Deputaților au termen de depunere a rapoartelor, urmând ca inițiativele să fie dezbătute apoi în plen. Dacă vor fi aprobate de deputați, proiectele mai au o șansă să modifice Legea nr. 53/2003 Codul Muncii.

Ai nevoie de Codul muncii? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!

comentarii

1 COMENTARIU

  1. Imi pare nespus de rau,dara voi cei pusi acolo habar nu aveti de nimic, deabia stiti cum va cheama, daca va intreaba cineva sa raspundeti repede.Multe lucruri sunt dovedite in reportajele transmise la Tv. Inventati tot felul de zile libere, pentru a nu merge la serviciu.Votati niste lucruri de care nu aveti cunostinte.Pentru voi oricum este bine,va luati integral salariile cu sau fara zile frecventate la serviciu, in schimb majoritatea oamenilor care lucreaza, sunt retribuiti fie dupa norma, fie dupa nr. ore lucrate. Daca spuneti 25 zile lucratoare, spuneti cred ca acestea sunt minimul acordat.Dar voi cand ve-ti avea in campul muncii peste 40 de ani, cum ve-ti fi compensati, in functie de vechimea Dvs.? Dar cei care inca lucreaza in conditii speciale (deosebite), conform tehnologiilor existente,care deocamdata nu se pot elimina sau imbunatatii,chiar daca purtati echipamentul de protectie. Ex. Mineritul la adacime,turnatoriile,vopsitoriile, acoperirile pe cale galvanica, etc. Asa ca ar trebui sa reflectati inainte sa propunetiv si sa cereti. Pana acum, concret nimic bun din partea Dvs. doar pensiile speciale pentru cei care nu lucreaza si nu produc pentru aceasta tara, care sunt doar consumatori

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here