25 Februarie, 2018

Unele neajunsuri ale legislaţiei fiscale

În baza actualelor prevederi legale, în cazul în care un contribuabil se înregistrează cu contribuţii şi/sau cu impozite cu reţinere (stopaj) la sursă restante la plată, organele fiscale sunt obligate să aplice următoarele sancţiuni:

1) să calculeze majorări/dobânzi fiscale;

2) să calculeze penalităţi;

3) să aplice amenzi;

4) să întocmească sesizări penale (pe care să le înainteze la Parchet);

5) să aplice alte sancţiuni dintre cele prevăzute prin „Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor”.

Cum numărul contribuabililor (în special în condiţiile crizei actuale) care se înregistrează cu restanţe la plata obligaţiilor fiscale este destul de mare, este uşor de înţeles mulţimea de sancţiuni pe care le au de aplicat, de urmărit, de încasat, de executat etc. organele fiscale.

Dintre aceste sancţiuni, numai calculul de majorări / dobânzi fiscale şi de penalităţi se face corect, complet, fără erori şi fără scăpări.

Sancţiunile fiscale, cu sesizări penale, prevăzute prin mai multe acte normative, fie nu se aplică, fie dacă se aplică, în final rămân, în general, fără efecte în plan practic.

În condiţiile în care s-ar aplica efectiv prevederi legale prin care se dispune sancţiunea cu închisoarea pentru nevirarea impozitelor şi a contribuţiilor cu reţinere la sursă, s-ar ajunge în situaţia: ca peste 95% dintre persoanele juridice, şi un număr destul de mare de persoane fizice, să aibă statutul de „persoană cu dosar penal”.

În cazul în care se aplică prevederile legale prin care se reglementează întocmirea de sesizări penale, acestea rămân, în final, fără efecte în plan practic şi aceasta din cauza numeroaselor şi gravelor neajunsuri pe care le conţin respectivele prevederi legale.

Efectiv, aceaste adevărate avalanşe, de mii de sesizări penale, înregistrate anual în fiecare judeţ, sunt soluţionate, pe bandă rulantă, cu neînceperea urmăririi penale (NUP).

La nivel de ţară sunt, în fiecare an, şi aceasta de mai mulţi ani, peste 200.000 numai de sesizări penale, întocmite de organele fiscale, finalizate cu NUP, dar generatoare de numeroase şi grave consecinţe negative pe plan economic şi social.

Numai cheltuielile directe, materiale şi cu munca vie, calculate pe total ţară, care au loc într-un singur an cu întocmirea celor circa 200.000 de sesizări penale în aplicarea art. 6 din Legea nr. 241/2005, rezolvate cu NUP, sunt de circa 128.400.000 de lei care, la un curs de 4,30 de lei pentru un euro, sunt echivalentul a 29.930.140 de euro.

Acestea sunt numai o parte din sesizările penale întocmite de organele fiscale într-un singur an, respectiv numai cele în aplicarea art. 6 din „Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale”.

Numeroase alte sesizări penale se întocmesc în baza altor articole din această lege.

Pedeapsa cu închisoarea, de până la 5 ani, pentru nevirarea contribuţiilor sociale a fost şi este prevăzută şi prin alte reglementări, precum:

(1) art. 303 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, coroborat cu art. 3021 din Codul penal (închisoare de la 6 luni la 5 ani);

(2) Art. 112 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă (închisoare de la 3 luni la 6 luni)

(3) art. 146 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale (închisoare de la 6 luni la 2 ani).

Sutele de mii de sesizări penale, întocmite în fiecare an de organele fiscale, deţin o pondere mare în totalul celor 1,7 milioane de sesizări penale înregistrate pe total ţară în anul 2011, „contribuind” cu echivalentul a peste 30 de milioane de euro de bani publici cheltuiţi nu numai ineficient (care nu aduc venituri nici cel puţin la nivelul acestor cheltuieli), dar care generează numeroase şi deosebit de mari consecinţe negative pe plan economic şi social.

Raportând cele 1,7 milioane de sesizări penale, înregistrate pe total ţară în anul 2011, la cei circa 2.000 de procurori şi ţinând cont de numărul de zile efectiv lucrătoare (de circa 230 = 365 – 110 zile de sărbători legale – 25 zile de concediu de odihnă), rezultă un timp de lucru al unui procuror de circa două ore pentru un dosar penal.

Cu soluţionarea unui dosar penal într-un timp de două ore (în medie), nu se mai poate vorbi de combaterea evaziunii fiscale şi a celorlalte grave infracţiuni prin care are loc sustragerea unei mari părţi din veniturile bugetare (apreciată la circa 30%) şi de fraudare a banului public.

Cu toate că aceste sesizări penale se întocmesc, în general, numai la sfârşitul anului, s-a ajuns în situaţia ca unii inspectori fiscali să elaboreze până la 250 de sesizărilor penale într-un singur an.

Sufocaţi efectiv de multitudinea, urgenţa şi importanţa şi a celorlalte probleme pe care le au de rezolvat respectivii inspectori fiscali, documentaţia pentru cele circa 200 – 250 de sesizărilor penale (care este media pe un inspector) a fost întocmită într-o lună şi jumătate (în condiţii de suprasolicitare, de lucru peste program, inclusiv sâmbăta şi duminica şi la domiciliul acestora).

În condiţiile în care se ţine cont de perioada concediilor de odihnă şi de zilele de sărbători legale, se ajunge la concluzia că timpul consumat de unii inspectori fiscali cu întocmirea acestor inutile, dar foarte costisitoare sesizări penale, ajunge până la 20% din timpul total de lucru al acestora.

Situaţia este aceeaşi şi în cadrul organelor de cercetare penală ale parchetelor şi ale poliţiei.

În condiţiile existenţei unor asemenea prevederi legale, cu adevărat teribiliste, nu se mai poate vorbi, efectiv şi în mod real, de combaterea evaziunii fiscale, de controale fiscale şi de efectuarea unor cercetări penale aprofundate, cu o temeinică documentare şi investigare a fenomenelor.

Aşa după cum am mai arătat, acestea sunt consecinţele negative generate de aplicarea numai a unei singure prevederi legale, respectiv numai de aplicarea art. 6 din Legea nr. 241/2005.

În condiţiile în care s-ar aplica cu stricteţe prevederile art. 6 din Legea nr. 241/2005, respectiv de a se urmări şi de a se întocmi sesizări penale, de către organele fiscale, lună de lună, pentru toate cazurile de „nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a impozitelor sau contribuţiilor cu reţinere la sursă”, efectele negative ar deveni cu adevărat insuportabile pentru organele fiscale şi pentru cele de cercetare penală (ale parchetelor şi ale poliţiei), ca urmare a celor circa 60.000 – 80.000 de sesizări penale care ar trebui întocmite anual numai într-un singur judeţ.

În aceste condiţii, cea mai mare parte a activităţii organelor fiscale, ale parchetelor şi ale poliţiei ar fi consumată cu cercetarea acestor sterile (dar foarte costisitoare) sesizări penale, chiar şi în condiţiile în care soluţionarea acestora s-ar face mecanicist, pe bandă rulantă, numai cu NUP.

Am dat un singur exemplu, dintre numeroasele de acest fel conţinute în această lucrare, din care rezultă multiplele şi gravele neajunsuri pe care le conţine legislaţia fiscală care, în activitatea practică, generează efecte negative pe cât de multe, pe atât de mari.

O atenţie deosebită trebuie acordată şi consecinţelor negative pe care le generează pe plan social întocmirea, în fiecare an, la nivel de ţară, a sute de mii de sesizări penale, chiar dacă, în final, acestea rămân fără aplicare.

Printre acestea trebuie avut în vedere stresul şi cheltuielile înregistrate de contribuabilii respectivi pentru a-şi dovedi în justiţie nevinovăţia prin lipsa intenţiei pentru „reţinerea şi nevărsarea în totalitate a sumelor reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă” etc.

Un alt efect negativ de ordin social, deosebit de important, îl constituie amplificarea imaginii, în rândul contribuabililor, organelor fiscale, organelor de justiţie şi, prin propagare, în întreaga societate, de adevărat „haos legislativ” ce caracterizează legislaţia noastră, în general.

Este uşor de înţeles că, în condiţiile în care s-a ajuns ca organele fiscale să emită, pe bandă rulantă, mecanicist, în fiecare an (şi aceasta de mai mulţi ani) peste 200.000 de asemenea „sesizări penale”, iar organelor de cercetare penală (parchetele şi poliţia) să transmită organelor fiscale că „Vă comunicăm că prin ordonanţa nr. … din data de … s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului” pentru (aproape) toate aceste „sesizări penale”, aplicarea acestor prevederi legale (şi, respectiv, a unei asemenea sancţiuni, cu adevărat destul de gravă), a devenit, efectiv şi în mod real, un fenomen birocratic pentru aceste instituţii.

Emiterea, pe bandă rulantă, mecanicist, în fiecare an, şi aceasta de mai mulţi ani, a peste 200.000 de asemenea „sesizări penale” generează însă consecinţe dintre cele mai grave în rândul unora dintre contribuabili corecţi.

În acest adevărat haos legislativ fiscal (care, efectiv şi în mod real, nu mai poate fi gestionat de organele fiscale, oricât de mult s-ar strădui acestea), au fost şi cazuri în care s-au întocmit sesizări penale şi unor persoane care:

1) aveau firma închisă şi radiată de la Oficiul Registrului Comerţului de mai mulţi ani;

2) aveau firma declarată închisă la organul fiscal, de mai mulţi ani, şi nu aveau restanţe la plata obligaţiilor fiscale;

3) nu mai desfăşurau activitate de mai mulţi ani şi nu aveau restanţe la plata obligaţiilor fiscale.

Numeroase dintre persoanele care au avut sau au aceste firme au încercat o anumită afacere şi, fie nu au reuşit, închizând firma, fie au dat faliment, în special de când a început actuala criză.

În condiţiile în care asemenea persoane (dintre care unele sunt în vârstă, bolnave şi care toată viaţa au muncit din greu şi în deplină cinste) au primit o asemenea sesizare penală, acestea (şi familia lor) au fost afectate, unele grav, fiind cazuri (în special la cei cu antecedente cardiace) de preinfarct şi chiar de infarct.

Cu cât există mai multe asemenea prevederi legale (prin care se dispun sancţiuni dintre cele mai dure, precum cu închisoarea de până la 5 ani), pentru care se întocmesc „sesizări penale”, de până la 10.000 numai într-un singur judeţ, dar care, în realitate, în final, sunt soluţionate cu neîceperea urmăririi penale (NUP), cu atât mai mult se amplifică fenomenul de neîncredere în aplicarea legii, de dispreţ faţă de lege şi legalitate, de adevărat haos legislativ şi, pe cale de consecinţă, şi de adevărat haos economic şi social.

O societate care ajunge într-o asemenea situaţie se va confrunta cu unele dintre cele mai grave probleme pe plan juridic, fiscal, economic şi social.

Politicienii şi guvernanţii uită faptul că „O singură lege proastă e de ajuns ca să revolte un întreg popor”. (Proverb grec. Pitagora. Legile morale şi politice.) şi că „Nu există ceva mai bun pentru stat decât legi bine alcătuite”. (Euripide).

Cu cât sporeşte numărul legilor proaste, cu atât mai mult creşte şi gradul de nemulţumire şi spiritul de revoltă în rândul unui număr tot mai mare de cetăţeni

În actuala situaţie, în care prevederile legale în discuţie generează, unele de aproape 10 ani, numeroase şi grave neajunsuri în activitatea practică, şi cu toate acestea sunt menţinute în vigoare, se pun şi următoarele întrebări:

1. Care este raţiunea menţinerii în vigoare a prevederilor legale în discuţie în condiţiile în care a devenit arhicunoscut faptul că acestea generează numai şi numai numeroase şi grave neajunsuri în activitatea practică?

2. Chiar nu există nimeni preocupat pentru eliminarea numeroaselor şi gravelor neajunsuri generate în activitatea practică de prevederile legale în discuţie?

3. Parlamentarii şi guvernanţii chiar nu au capacitatea să înţeleagă necesitatea stringentă a raţionalizării şi armonizării prevederilor legale în discuţie?

În condiţiile în care aceeaşi faptă este sancţionată prin mai multe articole de lege, din acte normative diferite, prevederile respective devin tot mai greu de cunoscut, de înţeles şi de aplicat corect din cauza caracterului lor stufos, haotic, al paralelismelor şi suprapunerilor în reglementare, care prejudiciază stilul juridic, unitatea, precizia şi claritatea dispoziţiilor.

Sancţionarea, aceleiaşi fapte prin 5 – 6 articole de lege, din acte normative diferite, este şi un indiciu atât al superficialităţii cu care se elaborează asemenea acte normative, cât şi al unor deficienţe de gândire şi de exprimare logică al autorilor acestora.

Nu pot să închei această mică prezentare fără a atrage atenţia şi asupra unui alt grav neajuns din legislaţia fiscală.

Ca urmare a faptului că: (1) marea majoritate a articolelor din Codul de procedură fiscală au fost modificate (aproape) în totalitate, (2) prevederile din Normele metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală au rămas nemodificate de la intrarea lor în vigoare şi până în prezent (nefiind puse de acord cu articolele în aplicarea cărora sunt date), (3) s-a creat efectiv şi în mod real o relaţie antagonică între prevederile acestor două acte normative, (4) s-a ajuns efectiv şi în mod real în situaţia că folosirea actualelor Norme metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală generează numeroase consecinţe negative în activitatea practică, fapt pentru care trebuie evitată folosirea acestora în totalitate şi pe întreaga perioadă pe care vor mai fi în vigoare în actuala formă.

Acesta este considerentul pentru care în niciuna dintre lucrările elaborate de subsemnatul nu se mai facem nici chiar cea mai mică referire la Norme metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală generează.

Am făcut şi aceste precizări pentru a se înţelege efectele cu adevărat teribiliste pe care le generează numeroase prevederi din legislaţia fiscală în vigoare.

Cu asemenea prevederi legale nu se poate combate nici evaziunea fiscală şi nici nu va creşte gradul de încasare a veniturilor bugetare.

Despre autor  ⁄ Grigorie Lăcriţa

Activitatea profesională, didactică, ştiinţifică şi publicistică desfăşurată de Nicolae Grigorie, în general sub semnătura Nicolae Grigorie Lăcriţa, sau N. Grigorie Lăcriţa , în perioada 1993 – 2016, arată o personalitate complexă, dedicată creației, științei și dezvoltării relației cu publicul pe care l-a servit permanent de-a lungul carierei. Conceptele sale despre viață și conduita publică au determinat lumea academică, științifică și culturală să-l recunoască drept o personalitate veritabilă a comunității craiovene şi naţionale, cu o activitate publicistică de anvergură națională, beneficiar al numeroase aprecieri din partea publicațiilor de specialitate, al mass-media şi al unor foruri academice. Este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii din Craiova, curs de zi, secţia Finanţe, promoţia 1975, primind „DIPLOMA DE LICENŢĂ în ştiinţe economice, specializarea FINANŢE”, înregistrată la Minister sub nr. 222.769 şi la Universitate sub nr. 2.827/13 aprilie 1976, examenul de diplomă fiind promovat cu media 10 (zece). După terminarea facultăţii, a lucrat în diferite unităţi de producţie, în compartimentele financiar-contabilitate; calculaţia costurilor, preţurilor şi tarifelor; organizarea şi normarea muncii; retribuirea muncii. În decembrie 1978, în timp ce lucra ca economist în compartimentul financiar – contabilitate din cadrul Schelei de Extracţie Petrol şi Gaze din Craiova, a susţinut şi promovat examenul de înscriere la doctorat, fiind admis începând cu 15 ianuarie 1979 sub îndrumarea eminentului prof. univ. dr. Alexandru Gheorghiu din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, având ca temă „Perfecţionarea metodologiei de calcul şi a sistemului informaţional privind amortizarea mijloacelor fixe în industria extractivă de petrol şi gaze”. ● Având şi o anumită pregătire tehnică, prin aprofundarea temeinică a specificului şi a particularităţilor industriei extractive de petrol şi gaze (domeniu pe care avea de elaborat şi teza de doctorat), a reuşit să realizez o noutate tehnică intitulată „Instalaţie pentru topirea RAG-ului”, care, prin aplicarea în practică, a condus la însemnate economii de cheltuieli, fapt pentru care i s-a acordat „Certificatul de inovator” nr. 23/22.09.1976. ● În urma activităţii desfăşurate şi a promovării, cu nota maximă, a celor 3 examene şi a celor 3 referate, în cadrul unor comisii formate din cadre didactice de elită din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, a obţinut, în aprilie 1982, titlul de „doctor în economie”, confirmat prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Învăţământului nr. 3.812 din 13 decembrie 1982. ● În martie 1990 a participant la constituirea „Asociaţiei Meseriaşilor şi Comercianţilor Particulari din România, Filiala judeţului Dolj”, primind calitatea de „Membru fondator al Asociaţiei Meseriaşilor şi Comercianţilor Particulari din România, Filiala judeţului Dolj”. ● Tot în martie 1990 a participat la constituirea Filialei Dolj a Asociaţiei Generale a Economiştilor din România (A.G.E.R.), fiind ales în Biroul Executiv şi delegat pentru Congresul de Constituire a A.G.E.R. din România. A participant la Primul Congres de Constituire a A.G.E.R. din România, ţinut la Bucureşti în zilele de 3 – 4 martie 1990, primind calitatea de „Membru fondator al A.G.E.R.”. ● În martie 1990, alături de alte 4 persoane, a constituie un grup de iniţiativă „pentru reluarea activităţii Camerei de Comerţ Oltenia”, eforturile depuse având ca rezultat reluarea activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie „Oltenia”, în cadrul căreia a fost ales Membru al Colegiului de Conducere, primind şi calitatea de „Membru fondator al Camerei de Comerţ şi Industrie Oltenia”. Cu ocazia aniversării a 135 de ani de la înfiinţare şi la 10 ani de la reluarea activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie „Oltenia”, i s-a acordat, în semn de apreciere a activităţii desfăşurate, „Diploma Jubiliară”, „Medalia Jubiliară”, şi „Brevet”. Activitatea desfăşurată este bine pusă în evidenţă în paginile 218, 219, 220, 221 şi 223 din cartea „Istoria Camerei de Comerţ şi Industrie «Oltenia»”, editată de Camera de Comerţ şi Industrie „Oltenia” şi de Academia Română, Institutul de Cercetări Socio – Economice din Craiova, prin Editura Camerei de Comerţ şi Industrie „Oltenia”, Craiova 2000. ● A fost membru în comitetul de organizare şi principalul referent în cadrul unor campanii de popularizare a legislaţiei fiscale în rândul contribuabililor. Exemplificativ în acest sens este campania de popularizare a legislaţiei fiscale în rândul contribuabililor organizată, în anii 2005 şi 2006, de Grupul de presă şi editură „Tribuna economică”, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu Camera de Comerţ şi Industrie a României, în judeţele Argeş, Vâlcea, Gorj şi Sibiu, sub antetul „Seminariile Tribunei economice” (a se vedea în acest sens materialele cu aceste dezbateri publicate în revistele „Tribuna economică”: nr. 11/2005, p. 37-41; nr. 13/2005, p. 32-39; nr. 21/2005, p. 47-58; nr. 22/2005, p. 42-45; nr. 24/2005, p. 32-59; nr. 25/2005, p. 34-44; nr. 28/2006, p. 62-69; nr. 29/2006, p. 71-77). ● În perioada 1991 – 2012 a lucrat la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj în activităţile de impozite şi taxe (control fiscal), metodologie şi asistenţă contribuabili. ● În anul 2001 a participat la concursul desfăşurat în cadrul Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, Facultatea de Management Financiar Contabil Craiova, Catedra de Ştiinţe Economice, având ca discipline în cadrul postului scos la concurs „Finanţe publice şi fiscalitate” şi „Fiscalitate”, concurs în urma căruia a obţinut titlul de „conferenţiar universitar”, confirmat de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare în reuniunea din 25 mai 2001 şi acordat prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3.950/05.06.2001. ● A fost fondator şi redactor şef a revistei „Ghid Fiscal”, ISSN 1.582 – 5.493, publicată (pe cont propriu) în perioada 1999 – 2005, al cărei tiraj a ajuns, în perioada de vârf, la 28.000 de exemplare, cu o desfacere în 17 judeţe. ● A fost membru în „Colectivul ştiinţific” şi în colectivul de „Editori” ai revistei „Consultant fiscal”, ISSN 1844 – 3591, revistă editată de Corpul Consultanţilor Fiscali din România, membră a Confederaţiei Fiscale Europene şi a Uniunii Profesiilor Liberale din România, site: www.ccfiscali.ro, e-mail: office@ccfiscali.ro. ● A fost membru al Colectivului de redacţie al revistei „Curierul fiscal”, ISSN 1841 – 7779. ● Activitatea desfăşurată, în deplină corectitudine, cu profesionalism şi prin eforturi deosebit de mari: 1) în diferite unităţi de producţie, în compartimentele: financiar-contabilitate; calculaţia costurilor, preţurilor şi tarifelor; organizarea şi normarea muncii; retribuirea muncii; 2) la Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, cu mari responsabilităţi în interpretarea şi în aplicarea corectă a legislaţiei fiscale; 3) în calitate de conferenţiar universitar, predând disciplinele „fiscalitate” şi „finanţe publice”; 4) pe linie de cercetare ştiinţifică, l-a ajutat să elaborez, până la 31 decembrie 2017: ► 96 de cărţi publicate, cu ISBN, cu circa 25.200 de pagini, prin 11 edituri. ► 47 de lucrări publicate, cu ISSN, cu 3.134 de pagini (în categoria de „lucrări” sunt incluse materialele publicate pe un număr întreg de revistă, cu ISSN, având ca autor, fie unic, fie coordonator, pe N. Grigorie Lăcriţa). ► 170 de studii publicate, cu 3.264 pagini. ► 1.237 de articole publicate în 18 reviste de specialitate, pe suport hârtie, cu 9.883 de pagini, dintre care 4 articole în reviste B+. ► peste 1.000 de articole, în format electronic, postate pe portalul online al unor reviste, ziare, societăţi cu produse informatice de legislaţie, şi/sau pe Internet. Spre exemplu, peste 600 de articole sunt postate pe Site-urile unor societăţi cu produse informatice de legislaţie, precum: 1) peste 300 de articole pe portalul online de informare legislativă „Legestart.ro”, produs realizat de Indaco Systems, în care unele articole (singure) au înregistrat până la 130.000 de vizualizări; 2) peste 150 de articole pe portalul online „Info legal”, Site al editurii C.H. Bekc; 3) peste 150 de articole postate pe portalul online legislativ Eurolex. ► peste 200 de articole publicate în 11 ziare, pe format de hârtie, din care deţine câte un exemplar în arhiva personală; alte câteva sute de articole, din care deţine numai evidenţa, sunt publicate în diferite ziare locale şi centrale. ● Cărţile, lucrările, studiile şi cele peste 1.200 de articolele elaborate de N. Grigorie-Lăcriţa sunt prezentate şi pe circa 200 de pagini de Internet şi pe Wikipedia, lucru care se poate verifica uşor şi de oricine. ● Are articole şi studii publicate în reviste de specialitate, din ţară şi din străinătate, recunoscute în domeniu, astfel: a) 10 articole publicate în reviste indexate în baze de date internaţionale: EBSCO, RePEc, IDEAS/EconPapers, D.O.A.J., SOCIONET, SCIRIUS, SUWECO, IndexCopernicus, EconLit; b) 150 articole publicate în reviste naţionale recunoscute de CNCSIS, precum: revista Tribuna economică, revista Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, revista Finanţe publice şi contabilitate. ● Peste 50 de articole sunt publicate în volumul unor manifestări ştiinţifice (simpozioane, congrese, conferinţe, naţionale şi internaţionale etc.). ● Peste 100 de studii şi articole au fost transmise unor instituţii ale statului (conducătorilor acestora) cu putere de decizie în îmbunătăţire legislaţiei fiscale; cele mai multe au fost înaintate prin registratura Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, unde a fost salariat, iar altele au fost trimise prin poştă sau prin e-mail. ● Este autorul unor lucrări de referinţă în domeniul fiscalităţii, precum: „Sistemul de pensii bazat pe contribuţii şi venituri corelate” (Editor Tribuna Economică, Bucureşti, 2005. ISBN 973-688-031-1), Sistemul de pensii bazat pe principiul contributivităţii. Necesitate. Posibilităţi de aplicare. Metodologie de calcul (Editura Sitech, Craiova, 2010. ISBN 978-606-11-0698-1), „Impozitarea progresivă (Editura Tehnică, Bucureşti, 2010. ISBN 978-973-31-2367-5), „Impozitarea progresivă sau pe bază de cotă unică?” (Editura Sitech, Craiova, 2010. ISBN 978-606-11-0722-3), a 9 dicţionare fiscale („Dicţionarul Codului fiscal”, „Dicţionarul Codului de procedură fiscală”, „Dicţionar fiscal pentru contribuabili”, „Dicţionar legislativ fiscal” etc.), al unui „Lexicon fiscal” etc. ● În toate cele peste 3.000 de cărţi, studii şi articole publicate, în format pe hârtie, în format electronic şi pe Internet, a fost fie autor unic, fie autor coordonator, având 68 de coautori. ● Dintre miile de propuneri şi soluţii exprimate pentru îmbunătăţirea legislaţiei fiscale şi a reglementărilor de aplicare a acesteia, peste 100 de propuneri făcute de N. Grigorie Lăcriţa au fost adoptate în legislaţia fiscală şi în legislaţia muncii, contribuind la perfecţionarea sistemului fiscal, al celui de pensii, al asigurărilor sociale de sănătate, de şomaj şi a legislaţiei muncii. Cu titlu de exemplu, ultima dintre propunerile făcute (repetat şi insistent, de peste 20 de ani) de N. Grigorie Lăcriţa, care a fost adoptată în legislaţie, constă în faptul că, începând cu veniturile aferente lunii februarie 2017, prin O.U.G. nr. 3/2017 au fost eliminate, din Codul fiscal, prevederile prin care se dispunea limitarea bazei de calcul a contribuţiei pentru pensie, şi a contribuţiei pentru sănătate, la a de 5 ori câştigul salarial mediu brut. ● A desfășurat o activitate de pionierat prin cercetarea şi abordarea unor noi domenii ale fiscalităţii, precum: 1. „Fiscalitatea şi matematica”. Prin articolele publicate pe această temă (de peste 15 ani) se demonstrează faptul că, frecvent are loc interpretarea şi aplicarea greşită a unor prevederi fiscale, inclusiv în mass-media, şi aceasta din cauză că unele noţiuni matematice, precum „procent” şi „punct procentual”, nu sunt folosite cu sensul şi cu conţinutul lor real. 2. „Fiscalitatea şi religia”. Dintre zecile de articole publicate pe această temă, edificator în acest sens fiind fie şi numai cele intitulate „Impozitele în evoluţia lor, de la relatările din Biblie, până în zilele noastre”, „Fiscalitatea, naşterea, viaţa şi răstignirea mântuitorului Iisus Hristos”, publicate în mai multe reviste, inclusiv religioase (precum în periodicul de informare şi educaţie creştin-ortodoxă „Pelerinul de Sibiu” etc.), ziare şi pe zeci de pagini de Internet (site-uri). Articolele în care s-a îmbinat fiscalitatea cu religia constituie o abordare unicat în România, atât din punct de vedere fiscal (prin prezentarea, pe bază de surse biblice, a începuturilor fiscalităţii în lume), cât şi din punct de vedere religios. 3. „Fiscalitatea şi norma lingvistică”, edificatoare în acest sens fiind articolele „Legislaţia fiscală şi norma lingvistică” şi „Scrierea cu diacritice: indicator al gradului de cultură şi de profesionalism, condiţie esenţială pentru elaborarea, interpretarea şi aplicarea corectă a textelor şi a prevederilor legale”. Asemenea articole au contribuit, şi contribuie tot mai mult, la folosirea unui limbaj corect, atât în formularea unor prevederi legale, cât şi în exprimarea curentă, inclusiv în mass-media. Spre exemplu, în cazul creşterii cotei de t.v.a. de la 19% la 24%, frecvent s-au folosit, şi se mai folosesc încă (inclusiv în mass-media), exprimările greşite, precum „cota de t.v.a. a crescut cu 5%, de la 19% la 24%”, „cota de t.v.a. a crescut cu 5%”, „t.v.a.-ul a crescut cu 5%”, în locul exprimărilor corecte „cota de t.v.a. a crescut cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%”, „cota de t.v.a. a crescut cu 5 puncte procentuale”, „t.v.a.-ul a crescut cu 5 puncte procentuale”. Articolul „Scrierea cu diacritice: indicator al gradului de cultură şi de profesionalism, condiţie esenţială pentru elaborarea, interpretarea şi aplicarea corectă a textelor şi a prevederilor legale”, care este şi de un farmec aparte, a avut şi are un impact-şoc pozitiv, în scrierea corectă cu diacritice, în mass-media, în elaborarea prevederilor legale şi în rândul a sute de mii de persoane. 4. A publicat zecile de articole pe o temă neabordată până în prezent în România: prezentarea impozitelor pe baza relatărilor din Biblie. Şi aceasta pentru că (1) orice studiu despre impozite trebuie să înceapă cu studiul Bibliei, (2) fiscalitatea (impozitarea) s-ar realiza cu adevărat echitabil în condiţiile în care ar avea la bază învăţămintele din Sfânta Scriptură, şi (3) viaţa ilustrează cu multă forţă adevărul că: „Biblia este ceasul vremii şi al istoriei”. (Vasile Raut). „Biblia este o carte a credinţei, o carte a învăţăturii, o carte a moralei, o carte a religiei, o carte prin care Dumnezeu ni se face cunoscut: dar de asemenea o carte care îi arată omului responsabilitatea sa şi relaţia pe care trebuie sa o aibă cu aproapele sau”. (Daniel Webster). „Un popor fără religie nu poate fi condus decât cu tunurile”. (George Washington). Iisus Hristos este eternitatea care punctează istoria”. definiţie celebră de Petre Ţuţea. „Cineva a afirmat ca avem peste 35 de milioane de tratate juridice pentru a impune Cele 10 Porunci.” (Bert Masterson), dar fără prea mari rezultate. „Am mai văzut sub soare că în locul rînduit pentru judecată domneşte nelegiuirea şi în locul dreptăţii este răutatea”. (Biblia, Eclesiastul 3.16). „Cine are minte, să ia aminte!”„Cine are urechi de auzit să audă”. (N. T., Luca, 8.3). Prin asemenea abordări, unice în România, unele chiar şi pe plan mondial, precum articolele privind „Fiscalitatea şi religia”, publicate inclusiv în reviste de informare şi de educaţie creştin-ortodoxă, în limba română şi în limba engleză, unele de circulaţie internaţională, a contribuit şi la lărgirea şi la diversificarea domeniilor de cercetare şi de aplicare interdisciplinară ale fiscalităţii. ● Cărţile, lucrările, studiile şi articolele publicate de N. Grigorie Lăcriţa au contribuit substanţial (1) la cunoaşterea, la interpretarea şi la aplicarea corectă a legislaţiei fiscale în rândul a peste un milion de contribuabili, şi (2) la îmbunătăţirea legislaţiei fiscale şi a legislaţiei muncii. Un impact foarte mare l-au avut şi îl au articolele publicate în format electronic, în special pe Internet. Spre exemplu, articolul https://legestart.ro/procedura-care-trebuie-urmata-pentru-restituirea-taxei-pe-poluare-pentru-autoturisme/, publicate pe portalul online de informare legislativă „Legestart.ro”, produs realizat de Indaco Systems, care a înregistrat aproape 130.000 de vizualizări numai pe acest portal, în perioada 5 septembrie 2012 (data publicării) – 21 martie 2016: 1) a fost folosit de câteva sute de mii de persoane pentru a depune cereri prin care au solicitat şi au recuperat taxei pe poluare pentru autoturismele cumpărate; 2) a avut un impact atât de mare încât a determinat Guvernul să adopte o Hotărâre prin care s-a dispus restituirea acestei taxe către toţi cei îndreptăţiţi (existenţi deja în baza de date a organelor fiscale), printr-o simplă şi singură cerere, şi după metodologia propusă de autor. Aceasta ca urmare a faptului că, problema restituirii, de către organele fiscale şi de justiţie, a taxei pe poluare, către câteva sute de mii de persoane, a ajuns să constituie o problemă socială, generatoare de numeroase şi serioase neajunsuri cauzate de întocmirea dosarelor, destul voluminoase, mari consumatoare de cheltuieli materiale şi cu munca vie, atât în rândul contribuabililor, dar şi al organelor fiscale şi de justiţie, sufocate efectiv atât cu întocmirea, cât şi cu rezolvarea acestora. ● În calitate de cadru didactic universitar într-o universitate privată şi de salariat în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj a convins sute de persoane (fără studii superioare) să urmeze cursurile universitare. Cu titlu de exemplu este de menţionat faptul că, numai în anul universitar 2004 – 2005, a reuşit să conving circa 100 de persoane să se înscrie pentru a urma cursurile universitare, lucru binecunoscut atât la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, cât şi la Facultatea de Management Financiar Contabil Craiova, a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, la care s-au constituit grupe speciale/distincte cu aceşti studenţi-salariaţi. Aceşti studenţi-salariaţi proveneau atât din cadrul instituţiei în care lucra (peste 60 numai din Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj), dar şi din alte instituţii importante ale statului (precum Casa de pensii, Casa de sănătate, Direcţia de şomaj, primării, consilii locale etc.), din diverse unităţi cu care avea legături pe linie profesională ca specialist în domeniul fiscalităţii. Alte dovezi ale recunoaşterii realizărilor profesionale, de către specialişti şi instituţii. ● Citat în lucrări din literatura de specialitate. ● Colaborator permanent la peste 17 reviste, cu articole pe teme de fiscalitate, dintre care sunt de menţionat: „Tribuna Economică”. „Impozite şi taxe”. „Finanţe publice şi contabilitate”. „Consultant fiscal”. „Curierul fiscal”. „Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor”. „Controlul economic financiar”. „Consulting Review”. „Economie şi administraţie locală”. „Expertiză şi auditul afacerilor”. „Euroconsultanţă”. „Gestiunea şi contabilitatea firmei”. „Ghid juridic”. „Ghid juridic pentru societăţile comerciale”. „Pelerinul de Sibiu”. „Raporturi de muncă”. „Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZP)” etc. ● Membru al Societăţii „CESMAA” – Centrul European de Studii Manageriale pentru Administrarea Afacerilor din România. ● „Cetăţean de onoare” al comunei în care s-a născut (Lăcriţa – Robăneşti). S-a născut în localitatea Lăcriţa, fostă comună, care după organizarea administrativă a României din anul 1968 a fost inclusă în comuna Robăneşti, din judeţul Dolj. Denumirea de „Lăcriţa” a fost adăugată la numele sub care semnează materialele publicate şi sub care este cunoscut în ţară, în mediul academic, şi de specialiştii din domeniul fiscalităţii. ● Expert contabil, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, înscris în Tabloul experţilor contabili, Filiala Dolj, cu carnetul nr. 2.134/1996. ● Expert evaluator, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, înscris în Tabloul experţilor evaluatori, cu carnetul nr. 17.334/2001. ● Grupul de presă şi editură „Tribuna economică” Bucureşti, editor a 11 dintre cele mai apreciate reviste din ţară din domeniul economic, i-a acordat, în anul 1999, premiul „LAURII Tribunei economice”, primind „Diploma”, „Medalia” şi „Coroana de LAUREAT” pentru contribuţia la abordarea problemelor fiscalităţii. De asemenea, în anul 2004 i s-au acordat, pentru a doua oară, „LAURII Tribunei economice”, primind „Diploma” şi „Medalia”. ● Participarea în cadrul a numeroase emisiuni de radio şi de televiziune pe teme de cunoaştere, interpretare şi aplicare corectă a unor prevederi din legislaţia fiscală. Dintre acestea sunt edificatoare (cu titlu de exemplu) emisiunile de la: 1) Studioul Teritorial de Radio Oltenia Craiova, emisiunea „Studioul cetăţeanului”, realizată în fiecare zi de joi, orele 12,00 – 13,00, de Romulus Cincă”, din zilele de: 28 ianuarie 2010; 22 februarie 2010; 27 mai 2010, 2 septembrie 2010 etc.; 2) posturile de televiziune: TVR Craiova, din 18 martie 2008, orele 17,00 – 17,45, reporter Urucu Paulina; TVR Oltenia, din 20 martie 2008, orele 18,00 – 17,00, reporter Vlădoiu Rodica, emisiunea „Info 3” etc. ● A participat, până la cel mai înalt nivel (prezidenţial, parlamentar şi guvernamental), cu elaborarea unor materiale în vederea fundamentării unor soluţii practice la unele dintre cele mai controversate probleme pe teme de fiscalitate, soluţiile oferite, apreciate la modul superlativ, fiind avute în vedere în adoptarea unor decizii la nivel naţional (macroeconomic). Cu titlu de exemplu se menţionează elaborarea studiului „Impozitarea progresivă sau pe bază de cotă unică?” solicitat de Dl. Preşedinte Ion Iliescu, prin Dl. consilier prezidenţial Octavian Ştireanu, studiu foarte apreciat, care a şi fost folosit cu succes în susţinerea menţinerii impozitării progresive în anii 2003 şi 2004. ● Inclus în prestigioasa Enciclopedie a personalităţilor din România Hübners Who is Who, cu o existenţă din anul 1978, care apare în 10 ţări europene, fiind cea mai mare editură Who is Who din Europa, care îşi propunea să păstreze pentru posteritate biografiile celor mai importante personalităţi contemporane. ● Începând cu anul 2016, este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti (UZP) din România şi colaborator al revistei editate de UZP. ● Este considerat ca fiind promotorul autentic al „jurnalismului de ştiinţă fiscală, creativ, de popularizare şi de utilitate pe plan economic şi social”, apreciere confirmată fie şi numai prin: 1) cele peste 100 de propuneri ale sale care au fost adoptate în îmbunătăţirea sistemului fiscal, al celui de pensii, al asigurărilor sociale de sănătate, de şomaj şi al muncii, 2) cei peste un milion de utilizatori ai cărţilor, lucrărilor şi articolelor publicate de domnia sa, care au contribuit substanţial: a) la cunoaşterea, la interpretarea şi la aplicarea corectă a legislaţiei fiscale; b) la obţinerea, de către contribuabili, a unor drepturi şi la diminuarea unor obligaţii fiscale (stabilite abuziv sau din eroare); c) cele circa 200 de pagini de Internet care prezintă în jur de 1.500 de articole ale sale (unele articole având până la 200.000 de accesări, pe toate Site-urile), edificator în acest sens fiind menţiunile anterioare. ● Permanenta conexare la schimbările legislative l-a făcut pe Nicolae Grigore Lăcrița să fie unul dintre cei mai solicitați colaboratori ai publicațiilor de larg tiraj, centrale şi din Oltenia. Spre exemplu, cotidianul „Ediție Specială” din Craiova i-a dedicate pagini în numere consecutive pentru publicarea analizelor și articolelor de informare legislativ – fiscală. Coordonatorii publicației au făcut public faptul că tirajul cotidianului își dubla tirajul când erau publicate articole semnate de Nicolae Grigore Lăcrița. Soluțiile indicate de către domnia sa la diverse problem de actualitate din domeniul fiscalității s-au dovedit întemeiate, bazate pe experiență și validate de necesitate și practică. ● Cu ocazia pensionării, în 20 septembrie 2012, i s-a acordat, de Ministerul Finanţelor Publice „Diploma de excelenţă” „pentru întreaga activitate profesională desfăşurată în cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi pentru rezultatele, devotamentul cinstea şi corectitudinea înregistrată de-a lungul timpului”. ● Familia sa este „o familie de succes prin puterea minţii”, permanent fiind convinsă că „zestrea cerebrală” este adevărata şi cea mai mare bogăţie a unui om în societatea actuală, şi cu atât mai mult în cea viitoare, care va fi bazată pe puterea minţii, pe informaţie, pe cunoaştere. Soţia sa, Grigorie Eugenia, s-a realizat, ca eminent medic stomatolog şi ca desăvârşită soţie şi mamă, numai prin muncă, prin corectitudine, prin profesionalism şi prin credinţă. Cele două fiice au fost educate în spiritul muncii, al cinstei, al credinţei, al succesului după criteriile valorii-muncă, ceea ce le-a ajutat să aibă o viaţă exemplară şi să ajungă la rezultate excepţionale pe baza acestor criterii (eleve merituoase, olimpice pe ţară, studente şi medici de succes numai prin puterea minţii lor). Ambele sunt medici: cea mare, Grigorie Oana, este medic ginecolog într-o ţară a Uniunii Europene; cea mică, Grigorie Diana, este medic pediatru în Craiova, căsătorită cu Belu Ovidiu, un soţ pe măsura şi pe dorinţa sa şi a familiei, cu care are un copil. Crezul vieţii sale a izvorât (1) din familie (de la Mama sa, o femeie simplă, dar plină de înţelepciune, dedicată familiei şi muncii, cu credinţă în Dumnezeu), (2) din Biblie, şi (3) din cele învăţate, din studiu (fiind şi un foarte bun autodidact) şi din viaţă. Din familie a înţeles că „Noi n-avem nici avere, şi nici pe cineva care să ne ajute. Avem doar o singură posibilitate de reușită în viaţă: să fim cinstiţi, să muncim, să ne (auto)educăm, să învăţăm, să ne sporim capacitatea de invenţie a creierilor noştri, care este nelimitată şi care, pe zi ce trece, va deveni bunul cel mai preţios, cel mai creator al fiecărui om, singura în stare să-i asigure prosperitate şi siguranţă oriunde în lume” (exprimat, acum, de N. Grigorie Lăcriţa, sub formă de citat). Din Biblie a învăţat „Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei”. [Biblia, Proverbele 23 (12)] şi „Ori te-or asculta, ori nu, tu fiul omului, să nu te temi de ei şi de vorbele lor să nu te sperii; deşi ei vor fi pentru tine spini şi ciulini, ai să trăieşti între ei, ca între scorpii; să nu te temi de vorbele lor, să nu te sperii, ci să le spui cuvintele Mele, ori te-ar asculta, ori nu te-ar asculta.”. (Biblia, Iezechiel 2:5-7). De tânăr a înţeles, din lecţiile vieţii, că orice om care doreşte să ajungă „un om de succes prin puterea minţii sale”, trebuie să fie pregătit pentru că „Întâi te vor înjura. Pe urmă vor râde de tine. Apoi, te vor declara nebun. După aceea, vor încerca să te compromită. Într-un târziu, vor face tot posibilul să te lichideze. Dacă scapi cu viaţă din toate acestea, vei fi un mare om.”. (Mahatma Gandhi). ● Este pensionar începând cu data de 20 septembrie 2012. ● Autor al numeroase lucrări de referință în domeniul fiscalității, promotor al comunicării directe cu publicul larg printr-o manieră care l-a consacrat drept „jurnalist de știință fiscală”, Nicolae Grigore Lăcrița a primit cele mai importante recunoașteri ale carierei impresionante nu doar din partea breslei și a lumii academic și științifice, ci și din partea publicului. Tirajele impresionante ale volumelor pe care le-a semnat l-au așezat în galeria specialiștilor cărora societatea le datorează echilibrul deciziilor și consecvența susținerii argumentației în orice împrejurare. Adeseori critic cu privire la măsuri legislative adoptate inoportun, Nicolae Grigore Lăcrița și-a făcut din a fi în serviciul publicului un crez pe care l-a respectat. Am apreciat mereu precizia, substanțialitatea și claritatea prezentărilor, cu un limbaj și argumentație pe înțelesul tuturor, fără a face rabat de la criteriile științifice, fiind una dintre personalitățile contemporane ale Olteniei şi ale României. Mihai Firică – jurnalist și scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Fara comentarii

Scrie un comentariu