UNBR a publicat un ghid privind regimul juridic al refugiaților ucraineni în România

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat un ghid român – ucrainean privind regimul juridic al refugiaților ucraineni în România care cuprinde condiții de trecere a frontierei către România, statutul de refugiat/protecție subsidiară și cererea de azil, drepturile și obligațiile persoanelor care solicită azil dar şi regimul solicitanților de azil minori. Potrivit ghidului, resortisanții unor state terțe, printre care și Ucraina, sunt scutiți de obligația de a deține o viză de scurtă ședere, pentru sejururi de până la 90 de zile, într-o perioadă de 180 de zile. Cei care depun cerere de azil, pot rămâne în România pe tot parcursul procedurii de azil și încă 15 zile de la finalizarea acesteia, cu excepția procedurii de azil accelerate și la frontieră, situații în care străinul trebuie să părăsească de îndată teritoriul României. Se poate intra în România cu orice act de identitate: pașaport biometric, pașaport simplu, carte de identitate sau certificat de naștere. Prin excepție, este posibilă intrarea pe teritoriul României chiar și fără documente de identitate, în baza aplicației pentru azil sau a unei declarații care urmează să fie verificată ulterior. Resortisanții țărilor terțe care nu au acte de identitate valabile pot fi autorizați de un stat membru să intre pe teritoriul său din motive umanitar, potrivit Regulametului (UE) 2016/399. Drepturile persoanelor care solicită azil sunt prevăzute în Legea nr. 122 din 4 mai 2006 privind azilul în România și în reglementările internaționale. Acestea sunt:

Dreptul de a fi asistat de un avocat în orice fază a procedurii de azil;
Dreptul de a i se furniza, la cerere, informații juridice și procedurale, inclusiv informații privind procedura în fază administrativă, în condițiile legislației privind ajutorul public judiciar în materie civilă, luând în considerare situația personală a străinului;
Dreptul de a i se furniza, la cerere, în condițiile legislației privind ajutorul public judiciar în materie civilă, luând în considerare situația personală a străinului, informații cu privire la motivele hotărârii de respingere a cererii de azil, la procedura de contestare a ordonanței prin care a fost dispusă măsura plasării într-un spațiu închis special amenajat, precum și referitoare la posibilitatea de contestare a deciziei prin care a fost dispusă acordarea, limitarea sau retragerea condițiilor materiale de primire;
Dreptul de a fi informat, în momentul depunerii cererii sau ulterior, în termen de maximum 15 zile de la depunerea cererii, într-o limbă pe care o înțelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înțelege, cu privire la procedura de urmat, drepturile pe care le are și obligațiile ce îi revin pe parcursul procedurii de azil, cu privire la consecințele nerespectării acestor obligații și ale lipsei cooperării cu autoritățile competente, precum și cu privire la consecințele unei retrageri explicite sau implicite a cererii;
Dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, cu excepția persoanelor strict prevăzute de lege, a cărui valabilitate va fi prelungită periodic de Oficiul Român pentru Imigrări.

Solicitantul care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru plata taxei aferente eliberării sau prelungirii documentului temporar de identitate este scutit de plata acestei taxe. În lipsa unor documente care să certifice identitatea solicitantului, în documentul temporar de identitate va fi menționată identitatea declarată. Pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege, Inspectoratul General pentru Imigrări atribuie solicitanților de azil un cod numeric personal, care se înscrie în documentul temporar de identitate. Obligațiile solicitanților de azil potrivit Legii 122/2006 privind azilul în România:

Obligația de a prezenta organelor teritoriale ale Ministerului Administrației și Internelor, în scris, cererea motivată cuprinzând datele indicate de organul la care o depune, precum și de a se supune fotografierii și amprentării. Amprentarea nu este efectuată în cazul străinilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani;
Obligația de a prezenta autorităților competente informații complete și reale cu privire la persoana și la cererea sa de azil;
Obligația de a depune toate documentele pe care le are la dispoziție și care au relevanță cu privire la situația sa personală;
Obligația de a preda documentul pentru trecerea frontierei de stat, urmând să primească documentul temporar de identitate;
Obligația de a urmări stadiul procedurii și de a informa Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la schimbarea reședinței, în termen de cel mult 5 zile de la ivirea situației.

Ghidul şi LISTA AVOCAȚI TELEFOANE ASISTENȚĂ REFUGIAȚI poate fi consultate AICI. Rapid actualizată, platforma Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, consultarea doctrinei sau informații despre companii.

UNBR a publicat un ghid privind regimul juridic al refugiaților ucraineni în România

Noua platformă de informare juridică dezvoltată de Indaco este aici!