Începând cu 1 iulie a.c., persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România, a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 65.000 euro echivalent, respectiv 220.000 lei, poate aplica scutirea de taxă.
Aceste dispoziţii au fost incluse în art. 152 din Codul fiscal, în temeiul O.U.G. nr. 24/2012, dar articolul menţionat urmează să sufere alte modificări, de la 1 ianuarie, prin dispoziţiile O.G. nr.15/2012, publicată în Monitorul oficial nr. 621 din 29 august a.c.
Încadrare. Regimul special de scutire se aplică pentru operaţiunile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
– operaţiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;
– locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;
– livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă (care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi), acţionând ca atare;
– livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice ale producătorilor comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora, precum şi exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.
Excepţii. Fac excepţie de la această încadrare livrările intracomunitare de mijloace de transport noi care sunt scutite în temeiul art. 143 alin. (2) b), livrări făcute către un cumpărător care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA.
Cifra de afaceri care serveşte drept referinţă este constituită din valoarea totală, exclusiv taxa, în situaţia persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o mică întreprindere, a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România, a operaţiunilor scutite cu drept de deducere şi a celor scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f), dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu excepţia următoarelor:
– livrările de active fixe corporale sau necorporale, efectuate de persoana impozabilă;
– livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite în regimul arătat deja.
Operaţiunile scutite de TVA, fără drept de deducere, potrivit art. 141 alin.(2) lit. a), b), e) şi f), menţionat, sunt:
a) prestările unor servicii de natură financiar-bancară;
b) operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi prestările de servicii în legătură cu acestea;
e) arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile, cu următoarele excepţii:
– operaţiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
– închirierea de spaţii sau locaţii pentru parcarea autovehiculelor;
– închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate definitiv în bunuri imobile;
– închirierea seifurilor;
f) livrarea de construcţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum şi a oricăror altor terenuri. Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcţii noi, de părţi de construcţii noi sau de terenuri construibile.
Dreptul de opţiune. Potrivit alin. (3) al art. 152, persoana impozabilă care se încadrează în condiţiile pentru regimul special de scutire poate opta oricând pentru aplicarea regimului normal de taxă.
ATENŢIE! În condiţiile introducerii sistemului TVA la încasare, în temeiul dispoziţiilor din O.G. nr. 15/2012, de la 1 ianuarie acest drept de opţiune este completat, în sensul că în cazul persoanelor impozabile care ar fi obligate pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, în cifra de afaceri se cuprind operaţiunile pe care le-am arătat atunci când am vorbit despre cifra de afaceri, în funcţie de data la care ar interveni exigibilitatea taxei fără aplicarea sistemului TVA la încasare.
Rămân nemodificate celelalte dispoziţii legate de regimul special de scutire, dintre care amintim:
– persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire şi a cărei cifră de afaceri este mai mare sau egală cu plafonul de scutire, este obligat să solicite înregistrarea în scopuri de TVA în termen de 10 zile de la data atingerii ori depăşirii plafonului;
– persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA care în cursul anului calendaristic precedent nu depăşeşte plafonul de scutire poate solicita scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, în vederea aplicării regimului special de scutire, cu condiţia ca la data solicitării să nu fi depăşit plafonul de scutire pentru anul în curs;
– dacă, ulterior scoaterii din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, persoana impozabilă realizează în cursul unui an calendaristic o cifră de afaceri mai mare sau egală cu plafonul de scutire, are dreptul să efectueze ajustările de taxă. Ajustările vor fi reflectate în primul decont de taxă depus după înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153 a persoanei impozabile sau, după caz, într-un decont ulterior.
