Tot ce trebuie să ştii despre munca la domiciliu

Un contract individual de muncă la domiciliu poate fi:

• pe durată determinată sau nedeterminată;

• cu timp integral sau parţial, respectiv cu normă întreagă sau redusă;

• de sine stătător sau în cumul de funcţii.

Principala particularitate a contractului de muncă la domiciliu este că atribuţiile de serviciu se execută la domiciliul salariatului. De aceea, contractul pe care îl semnezi, pe lângă clauzele esenţiale ale unui contract individual de muncă, trebuie să cuprindă câteva clauze specifice:

a) precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu;

b) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului şi modalitatea concretă de realizare a controlului;

c) obligaţia angajatorului de a asigura transportul materiilor prime şi al materialelor utilizate în activitate, precum şi al produselor finite la şi de la domiciliul salariatului.

• Săvârşeşti o abatere disciplinară dacă, în calitate de salariat cu contract de muncă la domiciliu, nu permiţi accesul angajatorului sau a celui delegat de acesta să efectueze controlul, potrivit programului stabilit.

• Te bucuri de toate drepturile recunoscute prin lege și prin contractele colective de muncă aplicabile salariaților al căror loc de muncă este la sediul angajatorului.

• Prin contractul de muncă la domiciliu, părţile pot stabili unele condiţii individualizate de muncă, în raport cu atribuţiile concrete ale postului respectiv.

• Clauzele speciale menţionate anterior sunt aplicabile şi actului adiţional care modifică un contract iniţial tipic, în sensul că părţile stabilesc ca munca să se desfăşoare pe viitor la domiciliul salariatului.

În Codul muncii nu se prevede ca angajatorul să suporte contravaloarea materiilor prime şi a materialelor sau a cheltuielilor pe care salariatul le face în procesul muncii (spre exemplu, electricitatea consumată în utilizarea calculatorului).

În contextul în care aceste cheltuieli sunt suportate de salariat, veniturile încasate pentru prestarea muncii s-ar micşora proporţional cu facturile asociate activităţii sale. De aceea, părţile pot convine între următoarele modalităţi de gestionare a acestei situaţii privitoare la munca la domiciliu:

• Angajatorul să fie acela care procură materiile prime și materialele;

• Salariatul să fie cel care le procură, însă pe cheltuiala angajatorului;

• Salariatul să procure materiile prime și materialele pe cheltuiala lui, însă cu asigurarea unui salariu corespunzător care să îi permită aceste cheltuieli, soluţie ce poate fi aplicată şi altor cheltuieli de producţie (precum energia electrică).