Limitarea la 50% a dreptului de deducere a TVA aferente:
* achiziţiei, închirierii sau leasingului de autoturisme, care nu sunt utilizate exlusiv în scopul desfăşurării activităţii economice
* cheltuielilor legate de acestea
Sfera de aplicare a limitării dreptului de deducere a TVA s-a extins şi asupra închirierii, leasingului şi a altor cheltuieli legate de vehiculele respective, cum ar fi servicii de reparaţii, întreţinere, piese de schimb ş.a., pentru a asigura un tratament unitar tuturor cheltuielilor aferente autoturismelor care intră sub incidenţa limitării deducerii TVA.
Limitarea dreptului de deducere a TVA nu se aplică în cazul în care vehiculele respective sunt utilizate exclusiv în scopul desfăşurării activităţii economice a persoanei impozabile.
Potrivit vechilor prevederi, numai vehiculele care se încadrau în excepţiile prevăzute în mod expres de lege (de ex. vehiculele ultilizate ca mărfuri în scop comercial, vehiculele utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii cu plată, vehiculele utilizate exclusiv de agenţii de vânzări ş.a.) erau considerate ca fiind utilizate exclusiv în scopul desfăşurării activităţii economice.
Prin urmare, anumite categorii de vehicule pentru care se limita dreptul de deducere la 50% nu mai fac obiectul acestei limitări, cum ar fi: vehiculele utilizate de către administratori, notari, experţi, firmele de contabilitate, avocatură, consultanţă, dacă se face dovada că vehiculele sunt utilizate exclusiv în scopul desfăşurării activităţii economice.
Utilizarea în scopul activităţii economice a unui vehicul cuprinde, fără a se limita la acestea:
– deplasări in ţară sau în străinătate la clienţi/furnizori
– deplasări pentru prospectarea pieţei;
– deplasări la locaţii unde se află puncte de lucru;
– deplasari la bancă, la vamă, la oficiile poştale, la autorităţile fiscale;
– utilizarea vehiculului de către personalul de conducere în exercitarea atribuţiilor de serviciu
– deplasări pentru intervenţie, service, reparaţii;
– utilizarea vehiculelor de test-drive de către dealerii auto
ATENȚIE! Este obligaţia persoanei impozabile să demonstreze că sunt îndeplinite toate condiţiile legale pentru acordarea deducerii.
Prin cheltuieli legate de vehiculele aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei impozabile se înţelege orice cheltuieli direct atribuibile unui vehicul, cum sunt cheltuielile de reparaţii, de întreţinere, cheltuielile cu lubrifianţi, cu piese de schimb, cheltuielile cu combustibilul utilizat pentru funcţionarea vehiculului.
În vederea exercitării dreptului de deducere a taxei orice persoană impozabilă trebuie:
– să deţină documentele prevăzute de lege pentru deducerea taxei şi să întocmească foaia de parcurs care trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
* categoria de vehicul utilizat
* scopul şi locul deplasării
* kilometri parcurşi
* norma proprie de consum carburant pe km parcurs
În cazul vehiculelor utilizate pentru transportul angajaţilor la şi de la locul de muncă se consideră că vehiculul este utilizat în scopul activităţii economice atunci când există dificultăţi evidente în folosirea altor mijloace de transport adecvate, cum ar fi:
– lipsa mijloacelor de transport în comun
– decalajul orarului mijloacelor de transport în comun faţă de programul de lucru al persoanei impozabile.
Reprezintă vehiculele utilizate de angajator pentru transportul angajaţilor la şi de la locul de muncă, vehiculele utilizate pentru transportul angajaţilor de la reşedinţa acestora/locul convenit de comun acord la locul de muncă, precum şi de la locul de muncă la reşedinţa angajaţilor/locul convenit de comun acord.
Prin angajaţi se întelege salariaţii, administratorii societăţilor comerciale, directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat, potrivit legii şi persoanele fizice rezidente şi/sau nerezidente detaşate, potrivit legii, în situaţia în care persoana impozabilă suportă drepturile legale cuvenite acestora.
Prin utilizarea unui vehicul în uz personal se înțelege:
* în folosul propriu de către angajaţii unei persoane impozabile
* pentru a fi pus la dispoziţie în vederea utilizării în mod gratuit altor persoane
* pentru alte scopuri decât desfăşurarea activităţii sale economice.
Transportul la şi de la locul de muncă al angajaţilor în alte condiţii decât cele menţionate la pct. 451 alin.(3) Norme Metodologice este considerat uz personal al vehiculului.
Se consideră că un vehicul nu este utilizat exclusiv în scopul activităţii economice, în situaţia în care, pe lângă utilizarea în scopul activităţii economice, vehiculul este utilizat ocazional sau de o manieră continuă şi pentru uz personal.
Dacă vehiculul este utilizat atât pentru activitatea economică, cât şi pentru uz personal, se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziţiei intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului şi a taxei aferente cheltuielilor legate de acesta.
Persoana impozabilă care aplică deducerea limitată de 50% nu trebuie să facă dovada utilizării vehicului în scopul activităţii economice sau pentru uz personal cu ajutorul foii de parcurs:
* vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;
* vehiculele a căror utilizare a lor în alte scopuri decât cele legate de activitatea economică este considerată neglijabilă;
* vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
* vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
* vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru instruire de către şcolile de şoferi;
* vehiculele utilizate pentru închiriere sau a căror folosinţă este transmisă în cadrul unui contract de leasing financiar ori operaţional;
* vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
În cazul vehiculelor prevăzute la art 1451 alin. (3) lit. b) – f) din Codul fiscal, taxa este deductibilă conform regulilor generale, nefiind aplicabilă limitarea la 50% a deducerii taxei, utilizarea acestora şi pentru uz personal fiind considerată neglijabilă cu excepţia situaţiei în care se poate face dovada unei practici abuzive.
În situaţia prevăzută la art. 1451 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal este obligatoriu ca persoana impozabilă să utilizeze exclusiv vehiculul pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat, în vederea deducerii taxei regulilor generale.
Totuşi, în cazul vehiculelor prevăzute la art. 1451 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, nu se aplică limitarea dreptului de deducere a taxei dacă acestea sunt utilizate şi pentru alte activităţi economice ale persoanei impozabile, inclusiv pentru activităţile prevăzute la art. 1451 alin. (3) lit. b) – f) din Codul fiscal.
Anumite tipuri de autoturisme se exclud din domeniul de aplicare a măsurii privind limitarea deducerii, dată fiind natura lor sau tipul de activitate pentru care sunt folosite. Astfel, sunt exceptate de la limitarea deducerii următoarele:
* Vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă reprezintă vehiculele care pot fi înzestrate sau nu cu echipamente tehnice specifice, ce deservesc personalul specializat în vederea unor intervenţii de urgenţă, cum sunt cele asupra reţelelor de gaz, energie electrică, apă, canalizare.
* Vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de pază şi protecţie reprezintă vehiculele utilizate în vederea asigurării siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor împotriva oricăror acţiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existenţa materială a acestora, precum şi protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viaţa, integritatea fizică sau sănătatea, potrivit prevederilor Legii nr. 333/2003.
* Vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de curierat reprezintă vehiculele care servesc la primirea, transportul şi distribuirea scrisorilor, coletelor şi pachetelor.
* Vehiculele utilizate de agenţii de vânzări reprezintă vehiculele utilizate în cadrul activităţii unei persoane impozabile de către angajaţii acesteia care se ocupă în principal cu:
– prospectarea pieţei
– desfăşurarea activităţii de merchandising
– negocierea condiţiilor de vânzare
– derularea vânzării bunurilor/serviciilor
– asigurarea de servicii postvânzare şi monitorizarea clienţilor.
Exercitarea dreptului de deducere în conformitate cu prevederile art. 1451 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal se limitează la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de vânzări.
Vehiculele utilizate de agenţii de achiziţii reprezintă vehiculele utilizate în cadrul activităţii unei persoane impozabile de către angajaţii acesteia care se ocupă în principal cu:
1. negocierea şi încheierea de contracte pentru cumpărarea de bunuri şi servicii
2. întreţinerea bazei de date a furnizorilor potenţiali sau existenţi
3. întocmirea documentelor administrative pentru cumpărări, analizarea cererilor de cumpărare şi propunerea ofertei celei mai bune
4. urmărirea performanţelor furnizorilor pentru a atinge obiectivele de calitate, costuri, termene.
Exercitarea dreptului de deducere în conformitate cu prevederile art. 1451 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal se limitează la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de achiziţii.
Vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată reprezintă vehiculele care contribuie în mod esenţial la prestarea directă a serviciilor cu plată şi fără de care serviciile nu pot fi efectuate.
Utilizarea vehiculului pentru activităţile exceptate rezultă, în funcţie de fiecare situaţie în parte, din informaţii cum sunt:
– Încadrarea vehiculelor în categoriile prevăzute de art. 1451 din Codul fiscal se realizează de fiecare persoană impozabilă luând în considerare criteriile prevăzute de Codul fiscal şi de prezentele norme.
– Dacă situaţia de fapt constatată de organul fiscal este diferită de situaţia prezentată de persoana impozabilă în ce priveşte exercitarea dreptului de deducere a taxei pentru vehicule conform art. 145^1 din Codul fiscal, organul fiscal este îndreptăţit să aprecieze, în limitele atribuţiilor şi competenţelor ce îi revin, relevanţa stărilor de fapt fiscale şi să adopte soluţia admisă de lege, întemeiată pe constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză, în conformitate cu prevederile OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Au fost instituite prevederi tranzitorii pentru facturile emise sau avansurile plătite înainte de data de 1 iulie 2012 pentru contravaloarea parţială a vehiculelor şi a cheltuielilor aferente acestora (aplicarea regimului fiscal în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii):
– obiectul de activitate al persoanei impozabile
– dovada că persoana impozabilă are personal angajat cu calificare în domeniile prevăzute de excepţii
– foile de parcurs care trebuie să conţină cel puţin elementele prevăzute în norme
– orice alte dovezi care pot fi furnizate.
