Reclamantul A  a chemat în judecată pe pârâta S.C. B S.R.L. solicitând instanţei de judecată să pronunțe anularea deciziei nr. xxa/02.11.2013 emisă de pârâta, obligarea acesteia să plătească reclamantului sumele reţinute din salariu ca urmare a aplicării sancţiunii, actualizate la zi cu indicele de inflaţie, de la data reţinerii la zi, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Reclamantul a arătat în cererea introductivă de instanță faptul că este încadrat în funcţia de şef revizie vagoane adjunct I în cadrul societăţii pârâte S.C. B S.R.L.

În perioada 01.07.2013 - 15.09.2013 a avut loc inventarierea vagoanelor aparţinând societăţii pârâte S.C. B S.R.L., în urma căreia s-a constatat lipsa a trei vagoane, aşa cum rezultă din decizia de sancţionare contestată.

Aceste trei vagoane au fost vândute de către pârâta S.C. B S.R.L.  către SC S.C. D S.R.L.  în baza contractului de vânzare cumpărare nr. xyz/02.05.2013 care a avut ca obiect vânzarea cumpărarea de „fier vechi rezultat în urma şarjării a 503 vagoane pe roţi proprii ce îndeplinesc condiţiile de casare”.

Potrivit deciziei de sancţionare conform contractului de vânzare cumpărare, punctul 5, Condiţiile şi termene de livrare …Predarea primirea preliminară a vagoanelor se face…pe amplasamente specificate în documente la licitaţie ocazie cu care se întocmeşte proces verbal predare primire – primire preliminară. Cumpărătorul preia riscul şi până la momentul predării efective şi întocmirii procesului verbal predare primire final,  deci pe baza acestui punct cumpărătorul şi-a asumat paza acestor vagoane zi şi noapte până de fierul vechi provenit din şarjarea vagoanelor de marfă se consideră predat de vânzător şi recepţionat de cumpărător după semnarea proceselor verbale de predare primire finale şi a notelor de cântar de către reprezentantul ambelor părţi.

În contextul efectuării operaţiunii de inventariere finalizate cu constatarea lipsei a trei vagoane, pârâta a emis decizia de sancţiune nr. xxa/02.11.2013  prin care s-a dispus retrogradarea reclamantului din funcţie pentru o durată de 60 zile începând cu 02.12.2013, acesta fiind trecut în funcţia de şef post revizie vagoane.

Reclamantul apreciaza ca pârâta nu au arătat în decizia de sancţionare fapta concretă ce i se impută acestuia, elementul material al faptei reţinute ca abatere disciplinară care să presupună implicarea directă a reclamantului în săvârşirea ei, formulările utilizate fiind generice, respectiv neîndeplinirea sarcinilor de serviciu privind acţiunea de casare şi şarjare a vagoanelor de marfă din Triajul X; pentru motivele menționate reclamantul consideră nelegală decizia de sancţionare și apreciază că se impune anularea deciziei nr. xxa/02.11.2013 emisă de pârâta.

În probaţiune, reclamantul a precizat că se prevalează de proba cu înscrisuri.

Ce apărări concrete a formulat pârâta în cauză?

Pârâta a formulat întâmpinare ce a fost depusă la dosarul cauzei prin care acesta a solicitat respingerea acţiunii reclamantului A ca neîntemeiată, arătând faptul că decizia nr. xxa/02.11.2013 este legală și că reclamantul A  nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu privind acţiunea de casare şi şarjare a vagoanelor de marfă din Triajul X.

Ce a decis instanţa de judecată în cazul mai sus menţionat şi cum a argumentat hotărârea respectivă?

Prin sentinţa civilă nr. abc/03.12.2014, instanţa de judecată a admis acţiunea formulată de reclamantul A în contradictoriu cu pârâta SC B SRL, astfel cum a fost preciaztă, dispunând anularea deciziei nr.  xxa/02.11.2013 emisă de pârâta şi obligarea pârâtei să plătească reclamantului sumele reţinute din salariu ca urmare a aplicării sancţiunii, actualizate la zi cu indicele de inflaţie, de la data reţinerii la zi, precum şi suma de 2.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa hotărârea respectivă instanţa de fond a avut în vedere următoarele considerente:

Prin decizia de sancţionare contestată, reclamantul A a fost sancţionat cu retrogradarea din funcţie pentru o durată de 60 de zile începând cu data de 02.12.2013. Descrierea abaterii disciplinare reţinute în sarcina sa, cuprinsă în decizie la rubrica „Motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare”, este în sensul neîndeplinirii sarcinilor de serviciu privind acţiunea de casare şi şarjare a vagoanelor de marfă din Triajul X.

În cuprinsul deciziei s-a consemnat că, ţinând cont şi de modalitatea practică în care s-a făcut şarjarea vagoanelor de marfă (vagoane diferite, pe linii diferite, şarjate în aceeaşi zi, incluse pe acelaşi proces-verbal de şarjare: ex: în data de 02.07.2013 au fost şarjate vagoane de la liniile 25 şi 31, toate fiind incluse în procesul-verbal de şarjare nr. 5), s-au creat condiţii propice pentru şarjarea eronată a unor vagoane de marfă, neaprobate la casare.

Instanța a constatat că în decizia contestată nu a fost menţionată în concret de către pârâta SC B S.R.L.  fapta care i se impută reclamantului A.

În acest sens, instanța a constatat că din cuprinsul deciziei nu se înţelege ce anume a făcut sau nu a făcut reclamantul A, în calitatea sa de şef revizie vagoane adjunct I, anume în ce sens, prin ce acţiune sau inacţiune, nu şi-a îndeplinit atribuţiile.

Potrivit art. 252 alin. 2 lit. a şi b din Codul Muncii, sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă.

Din caracterul distinct al reglementării descrierii faptei şi a prevederilor încălcate rezultă că descrierea faptei care constituie abatere disciplinară nu se poate rezuma la menţionarea neîndeplinirii atribuţiilor sau a obligaţiilor prevăzute de prevederile încălcate (chiar dacă aceste prevederi sunt indicate), ci ea trebuie să aibă caracter concret. De asemenea, descrierea faptei nu se poate rezuma la relatarea etapelor cercetării disciplinare ori a unor întâmplări din care a rezultat ori care au relevat producerea unui prejudiciu, fără a se face referire expresă la acţiunile şi/sau inacţiunile salariatului în cauză.

Decizia contestată în speţă nu cuprinde nicio menţiune cu privire la ce a făcut reclamantul A ori ce nu a făcut din ce trebuia să facă.

Mai mult decât atât, imputarea faţă de acesta a condiţiilor propice şarjării eronate a unor vagoane cuprinde un raţionament de neînţeles, în sensul că modalitatea practică în care s-a făcut şarjarea vagoanelor de marfă (vagoane diferite, pe linii diferite, şarjate în aceeaşi zi, incluse pe acelaşi proces-verbal de şarjare: ex: în data de 02.07.2013  au fost şarjate vagoane de la liniile 25 şi 31, toate fiind incluse în procesul-verbal de şarjare nr. 5) ar fi creat aceste condiţii propice.

Astfel, nu se înţelege de ce ar fi fost vinovat reclamantul A pentru că au fost şarjate vagoane diferite (ca şi cum ar fi trebuit şarjat unul singur) aflate pe linii diferite. Câtă vreme vagoanele se aflau de la început pe linii diferite, nu rezultă cum s-ar fi evitat şarjarea eronată a unor vagoane dacă vagoanele aprobate la casare erau iniţial manevrate pe o singură linie şi nici dacă fizic acest lucru era posibil. În egală măsură, nu se înţelege cum ar fi fost evitată şarjarea eronată a unor vagoane dacă într-o zi anume s-ar fi lucrat cu vagoane de la o singură linie sau dacă s-ar fi întocmit procese-verbale separate în funcţie de liniile pe care se aflau vagoanele.

Răspunderea disciplinară este o formă de răspundere personală (pentru fapta proprie) şi subiectivă (bazată pe vinovăţia salariatului în cauză). Aşadar, reclamantul A nu poate fi ţinut răspunzător fără a se înţelege ce anume a săvârşit în mod concret şi în ce a constat vinovăţia sa pentru săvârşirea respectivei fapte, dacă aceasta s-ar obiectiva – ceea ce în decizia contestată nu s-a întâmplat.

Prin urmare, instanţă a reţinut caracterul nelegal al deciziei de sancţionare contestate şi a dispus anularea acesteia şi restituirea sumelor reţinute în baza ei, fiind incident cazul de nulitate absolută prevăzut de art. 252 alin. 2 lit. a din Codul Muncii.

Dacă hotărârea instanţei de fond a fost atacată de către pârâtă şi, în caz afirmativ, hotărârea a fost confirmată sau infirmată de instanţa superioară?

Da, sentinţa civilă nr. abc/03.12.2014 a instanţei de fond a fost atacată de către pârâta SC „B” SRL, iar instanţa superioară a menţinut hotărârea respectivă, reţinându-se temeinicia şi legalitatea acesteia.

(P) Caută orice dosar aflat în instanţă în Lege5 Online! Lege5 este un soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.