Potrivit art. 43 din Constituţie, salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale. Legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate.

Prin grevă se înţelege orice formă de încetare colectivă şi voluntară a lucrului într-o unitate, numai pentru interese cu caracter profesional, economic şi social ale angajaţilor şi nu poate urmări realizarea unor scopuri politice, sau pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ, respectiv pe durata valabilităţii unui contract sau acord colectiv de muncă sau în timpul derulării medierii sau/şi arbitrajului.

Cadrul legal al soluţionării conflictelor de muncă este Legea nr. 62/2011 privind dialogul social -- mai exact, titlul VIII.

- de avertisment (cu o durată de maximum două ore);

- propriu-zisă;

- de solidaritate.

Dreptul la grevă este limitat pentru anumite categorii de salariati.

Astfel, nu pot declara grevă procurorii, judecătorii, personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi al unităţilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, personalul militar încadrat în Ministerul Justiţiei, precum şi cel din unităţile din subordinea acestuia, personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate declara grevă din momentul plecării în misiune şi până la terminarea acesteia.

Se poate declara grevă, dar cu asigurarea serviciilor esenţiale şi condiţionat de nepunerea în pericol a vieţii şi sănătăţii oamenilor: în unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, în unităţile de transporturi pe căile ferate, inclusiv pentru gardienii feroviari, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubritatea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă, salariaţii din unităţile sistemului energetic naţional, din unităţile operative de la sectoarele nucleare, din unităţile cu foc continuu.

Potrivit art. 156-158 din Legea nr. 62/2011, dreptul angajaţilor de a declanşa conflicte colective de muncă în legătură cu începerea, desfăşurarea şi încheierea negocierilor contractelor colective de muncă este garantat de lege. Angajaţii sunt reprezentaţi de organizaţiile sindicale reprezentative sau reprezentanţii angajaţilor, după caz, care participă la negocierile colective ale contractului sau acordului colectiv de muncă aplicabil.

a) angajatorul sau organizaţia patronală refuză să înceapă negocierea unui contract ori acord colectiv de muncă, în condiţiile în care nu are încheiat un astfel de contract sau acord ori cel anterior a încetat;

b) angajatorul sau organizaţia patronală nu acceptă revendicările formulate de angajaţi;

c) părţile nu ajung la o înţelegere privind încheierea unui contract sau acord colectiv de muncă până la data stabilită de comun acord pentru finalizarea negocierilor.

Anterior grevei, trebuie parcurse toate căile legale de soluţionare pe cale amiabilă a conflictului.

Astfel, reprezentanţii angajaţilor vor sesiza în scris angajatorul despre existenţa situaţiei conflictuale, precizând revendicările angajaţilor, motivarea acestora, precum şi propunerile de soluţionare. Acesta are obligaţia de a le răspunde în scris în termen de două zile lucrătoare de la primirea sesizării, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicările formulate. Dacă reprezentanţii salariaţilor nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul colectiv de muncă se poate declanşa.

Conflictul colectiv de muncă este declanşat legal după înregistrarea acestuia la inspectoratul teritorial de muncă din judeţul în care îşi desfăşoară activitatea angajaţii unităţii, iar pentru celelalte niveluri la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în vederea demarării concilierii obligatorii.

Reprezentanţii Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, respectiv ai inspectoratului teritorial de muncă, convoacă părţile la procedura de conciliere într-un termen ce nu poate depăşi şapte zile lucrătoare de la data desemnării delegaţilor părţilor.

În cazul în care în urma dezbaterilor în conciliere se ajunge la un acord cu privire la soluţionarea revendicărilor formulate, conflictul colectiv de muncă se consideră încheiat, dar dacă consensul asupra revendicărilor nu se realizează, părţile pot apela la mediere şi/sau arbitraj, ca metode de soluţinare paşnică a revendicărilor, sau se poate trece direct la grevă.

Greva poate fi declarată numai dacă în prealabil au fost epuizate posibilităţile de soluţionare a conflictului colectiv de muncă prin procedurile obligatorii prevăzute de lege, a concilierii, respectiv după desfăşurarea grevei de avertisment şi dacă momentul declanşării acesteia a fost adus la cunoştinţă angajatorilor de către organizatori cu cel puţin două zile lucrătoare înainte.

Hotărârea de a declara grevă se ia de către organizaţiile sindicale reprezentative participante la conflictul colectiv de muncă, cu acordul scris a cel puţin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective, respectiv de către reprezentanţii angajaţilor, cu acordul scris a cel puţin unei pătrimi din numărul angajaţilor unităţii.

Greva de avertisment nu poate avea o durată mai mare de două ore, dacă se face cu încetarea lucrului, şi trebuie, în toate cazurile, să preceadă cu minimum două zile lucrătoare greva propriu-zisă.

Greva de solidaritate poate fi declarată în vederea susţinerii revendicărilor formulate de angajaţii din alte unităţi aparţinând aceluiaşi grup de unităţi sau sector de activitate şi nu poate avea o durată mai mare de o zi lucrătoare şi trebuie anunţată în scris conducerii unităţii cu cel puţin două zile lucrătoare înainte de data încetării lucrului.

În situaţia în care, după declanşarea grevei, mai mult de jumătate din numărul angajaţilor care au hotărât declararea grevei renunţă în scris la grevă, aceasta încetează. Angajaţii care nu participă la grevă îşi vor continua activitatea, iar salariaţii aflaţi în grevă trebuie să se abţină de la orice acţiune de natură să împiedice continuarea activităţii de către primii sau de către conducerea unităţii.

Pe durata grevei, angajatorul nu poate încadra alţi angajati care să îi înlocuiască pe cei aflaţi în grevă, iar contractul individual de muncă sau raportul de serviciu al angajatului se suspendă de drept, menţinându-se doar drepturile de asigurări de sănătate.

Pe durata grevei, organizatorii acesteia continuă negocierile cu angajatorul, în vederea soluţionării revendicărilor care formează obiectul conflictului colectiv de muncă. În cazul în care se ajunge la un acord, conflictul colectiv de muncă este închis şi greva încetează.

Dacă angajatorul apreciază că greva a fost declarată sau se derulează cu nerespectarea legii, acesta se poate adresa tribunalului cu o cerere prin care se solicită instantei încetarea sau declararea ilegală a grevei.

Menţionăm că nu există o prevedere legală limitativă privind durata grevei.

Aveţi nevoie de forma consolidată la zi a actelor normative? Acum puteţi cumpăra online acte normative (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro, fără să aveţi nevoie de un abonament Lege5.

Achiziţionarea actelor normative se face din zona gratuită a aplicaţiei Lege5 Online. Din momentul achiziţionării, aveţi acces la fişiere timp de două săptămâni. Formele consolidate pot fi descărcate de maximum patru ori în această perioadă.

Cum procedaţi ca să cumpăraţi online un document electronic? Găsiţi un ghid AICI.

Lege5 este soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.

Foto: Sxc.hu