20 Iulie, 2019

STUDIU DE CAZ: Folosirea unei fotografii fără consimțămâtul persoanei. Care sunt condițiile pentru răspunderea civilă?

Prin cererea introductivă de instanță reclamanta J.M. chemat în judecată pe pârâta SC C.M. SRL, solicitând recunoașterea drepturilor reclamantei de a autoriza utilizarea portretului și constatarea încălcării acestor drepturi de către pârâta, prin publicarea în ziarul Can Can și pe site-ul web aflat la adresa www.cancan.ro a fotografiei care o reprezintă; înlăturarea fotografiilor care conțin portretul reclamantei publicate pe site-ul aflat la adresa menționată; obligarea pârâtei la plata despăgubirilor estimate provizoriu la valoarea de 300.000 euro, reprezentând prejudiciul cauzat reclamantei prin încălcarea drepturilor prevăzute de dispozițiile art. 88 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe; obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii în valoare de 1000 RON/zi de întârziere în executarea sentinței pronunțate;  publicarea sentinței pronunțate în două ziare de largă răspândire pe cheltuiala pârâtei;  obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a arătat că în numarul din 28.07.2008, pârâta a publicat articolul “Mama vitregă a A.M. – amenințată cu moartea de fostul iubit”, în cadrul căruia a fost inclusă fotografia reclamantei, care nu este în relații de rudenie cu A.M. sau alt membru de familie, lucrând o perioadă pentru aceasta. Din cuprinsul articolului reiese că portretul reclamantei a fost utilizat pentru a se da credibilitate textului, iar după o saptămână pârâta a publicat un alt articol “Fostul iubit al mamei vitrege al A.M. – Am lăsat-o pentru ca îi placeau cârciumile și bărbații”, afirmațiile pârâtei aducând o gravă atingere demnității, onoarei și reputației reclamantei.

Reclamanta a arătat că pârâta a încălcat drepturile prevăzute la art. 88 din legea dreptului de autor, prin utilizarea fotografiei care o reprezintă (utilizarea unei opere care conține un portret necesită consimțământul persoanei reprezentate în acel portret), fără ca reclamanta să-și dea consimțământul pentru publicarea uneia dintre cele două fotografii utilizate de către pârâtă în revistă și pe site, aceste dispoziții coroborându-se cu dispozițiile  art. 30 alin. (6) din Constituția României (libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine), fiind statuat de Curtea Constituțională că libertatea de exprimare nu poate fi înțeleasă ca un drept absolut.

Reclamanta a arătat de asemenea că publicarea abuzivă a fotografiilor conținând portretul reclamantei și menținerea acestora pe site-ul său au adus o atingere gravă imaginii reclamantei, demnității, onoarei și reputației acesteia, precum și dreptului la viață privată, întrucât fotografiile conțin imaginea reclamantei în cadrul desfășurării unei activități care ține exclusiv de sfera vieții private a acesteia.

Între prejudiciul cauzat reclamantei și fapta ilicită a pârâtei există o legătură de cauzalitate, întrucât utilizarea unei fotografii care conține imaginea unei persoane impune acordul acesteia, în speță neexistând acest acord, iar pârâta nu poate invoca situațiile prevăzute la art. 88, alin. (3), caz în care nu este necesar consimțământul persoanei reprezentate (în cazul unei opere care conține portretul unei persoane general cunoscute, dacă portretul a fost executat cu ocazia activităților sale publice sau al unei persoane a cărei reprezentare constituie numai un detaliu al unei opere ce prezintă o adunare sau manifestare publică).

În cauză există și vinovația pârâtei, a arătat reclamanta, având în vedere modul în care au fost realizate fotografiile reclamantei, fără cunoștința sau acordul acesteia, instanța trebuind să aibă în vedere atingerile aduse demnității, onoarei și reputației reclamantei prin textul articolelor, prin publicarea fotografiilor încercându-se asimilarea reclamantei cu mama vitrega a A.M., motiv pentru care s-a solicitat înlăturarea acestora de pe site și obligarea pârâtei la despăgubiri estimate provizoriu la suma de 300 000 euro, având în vedere grava atingere adusă dreptului la imagine și a dreptului la viață privată. Astfel, dispozitiile art. 139 din Legea nr. 8/1996 prevăd în mod expres posibilitatea titularilor drepturilor încălcate de a pretinde acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat, iar în cauză pârâta a produs o încălcare în mod abuziv și cu rea credință a dreptului la imagine.

A mai arătat reclamanta că este îndreptățită și la solicitarea de daune cominatorii, acestea neavând nicio legătura cu prejudiciul, reprezentând o pedeapsă civilă menită să asigure executarea obligației de către debitor. 

Ce apărări concrete a formulat pârâta  în cauză?

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat - în principal - anularea acțiunii pentru insuficiența timbrajului, iar - în subsidiar - respingerea primului capăt de cerere ca fiind promovat de o persoană fără calitate procesuala activă, iar - pe fond - respingerea acțiunii ca neîntemeiată. 

Ce a decis instanţa de judecată în cazul mai sus menţionat ?

Prin sentința civilă nr. 359/13.03.2009 Tribunalul București Sectia A III-A Civilă a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei J.M., invocată de pârâta SC C.M. SRL și a respins ca neîntemeiată acțiunea. 

Dacă hotărârea instanţei de fond a fost atacată de către vreo parte şi, în caz afirmativ, hotărârea a fost confirmată sau infirmată de instanţa superioară? Cum a argumentat instanța superioară hotărârea respectivă?

Da, sentinţa instanţei de fond a fost atacată cu apel  de către reclamanta, iar  curtea de apel  a admis apelul, a schimbat, în parte, sentința apelată în sensul ca a admis, în parte, acțiunea, a constatat că reclamanta este titulara dreptului de a autoriza utilizarea portretului, a constatat că pârâta a încălcat dreptul reclamantei la autorizarea utilizării portretului prin publicarea fotografiei reclamantei în ziarul Can-Can și pe site-ul www.cancan.ro, a menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate. 

Pentru a pronunţa hotărârea respectivă instanţa superioară a avut în vedere următoarele considerente:

Prima instanță a respins cererea în tot, considerând că nu sunt îndeplinite condițiile art. 88 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, pe motivul că nu a fost dovedit prejudiciul nefiind probat conținutul acestuia (atingerea adusă onoarei, demnității sau vieții private a reclamantei),  și nici fapta ilicită atât timp cât pârâta a publicat din eroare fotografia reclamantei din cauză, intenția sa fiind aceea de a publica fotografia mamei vitrege a A.M., și nu a reclamantei J.M., astfel că nu există nici vinovația pârâtei și nici legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicită, astfel că nu ar fi îndeplinite elementele răspunderii civile delictuale.

Astfel, considerentele de fapt ale tribunalului sunt în sensul că nu ar fi îndeplinite condițiile art. 998, 999 Cod Civil, pentru intervenirea răspunderii civile delictuale, iar nu ale art. 88 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, în sensul că reclamanta nu ar avea dreptul la protejarea portretului său și că pârâta nu i-ar fi încălcat acest drept.

Or, cererea formulată conținea și alte capete de cerere decât cel privind obligarea pârâtei la plata unei sume de bani pentru repararea prejudiciului, și anume recunoașterea drepturilor reclamantei de a autoriza utilizarea portretului și constatarea încălcarii acestor drepturi de către pârâta, prin publicarea în ziarul Can Can și pe site-ul web aflat la adresa www.cancan.ro a fotografiei care o reprezintă, pe care instanța de apel le consideră întemeiate.

Astfel, potrivit art. 88 Legea nr. 8/1996: “(1)Utilizarea unei opere care conține un portret necesită consimțământul persoanei reprezentate în acest portret. Autorul, proprietarul sau posesorul acesteia nu are dreptul să o reproducă sau să o utilizeze fără consimțământul persoanei reprezentate sau al succesorilor acesteia, timp de 20 de ani după moartea persoanei reprezentate. (2) În lipsa unei clauze contrare, consimțământul nu este necesar dacă persoana reprezentată în portret este de profesie model sau a primit o remunerație pentru a poza. (3) Consimțământul prevăzut la alin. (1) nu este necesar pentru utilizarea unei opere care conține portretul: a) unei persoane general cunoscute, dacă portretul a fost executat cu ocazia activităților sale publice; b) unei persoane a cărei reprezentare constituie numai un detaliu al unei opere ce prezintă o adunare, un peisaj sau o manifestare publică.”

În speță, este de necontestat că a fost publicat portretul reclamantei în revista pârâtei, fără ca reclamantei să i se fi cerut acordul, astfel că se verifica ipoteza prevăzută de art. 88 alin. (1) din Legea nr.8/1996.

Nu sunt îndeplinite condițiile situațiilor de excepție când nu este necesar consimțământul, prevăzute la alin. (2) și (3) ale aceluiași articol, având în vedere că nu s-a susținut că persoana reprezentată ar fi de profesie model sau ca ar fi primit o remunerație pentru a poza, nici persoană general cunoscută, pentru a se cerceta dacă portretul a fost executat cu ocazia activităților sale publice.

De asemenea, nu sunt îndeplinite nici condițiile literei b) a alin. (3), întrucât portretul reclamantei nu a fost prezentat într-o poză de grup, pentru a fi considerat un detaliu al unei opere ce prezintă o adunare, un peisaj sau o manifestare publică, ci singular.

În ceea ce privește condițiile răspunderii civile delictuale, Curtea de apel a considerat că săvârșirea unei fapte ilicite a fost dovedită, aceasta constând tocmai în utilizarea portretului fără consimțământul persoanei reprezentate, fiind evidentă și culpa, atât timp cât avea această obligație pe care și-a încălcat-o.

În cazul răspunderii civile delictuale nu este necesară existența vinovației sub forma intenției, fiind suficientă săvârsirea faptei din neglijență. Or, chiar prima instanță reține că pârâta a publicat din eroare fotografia.

Ceea ce nu s-a dovedit în speță, situație reținută corect de către prima instanță a fost existența prejudiciului și în ce constă acesta.

Chiar reclamanta în răspunsul la interogatoriu a recunoscut la întrebarea dacă publicarea imaginii sale este de natură să aducă atingere demnității și reputației sale, că nu este vorba de demnitatea, ci de imaginea și reputația sa, că ipostaza în care a fost surprinsă în fotografie nu îi prejudiciază imaginea. Reclamanta a mai arătat că prejudiciul constă în aceea că fotografia sa era însoțită de un titlu care se referea la altă persoana, respectiv mama vitrega a A.M., dar nu a arătat concret ce prejudiciu i-a provocat o asemenea asociere.

În aceste condiții Curtea de apel a considerat că simpla recunoaștere a drepturilor sale reprezintă o reparație corespunzătoare a încălcării drepturilor menționate anterior, ținând cont și de faptul că pârâta a îndepărtat poza care se afla pe site-ul revistei și a publicat și o erată în ziar cerând și scuze pentru eroarea produsă.

Extras din Decizia nr.223A /15.12.2009 , Curtea de Apel București – Secția a IX-a Civilă și Pentru Cauze Privind Proprietatea Intelectuală, www.portal.just.ro. 

Ai nevoie de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Fara comentarii

Scrie un comentariu