În pauza competițională a campionatului de fotbal, jucătorul profesionist de fotbal de origine africană NB intră în negocieri cu reprezentanții clubului SB din România.
Președintele clubului SB anunță, la finalul negocierilor, că părțile au reușit să ajungă la un acord și au semnat un contract de muncă, pentru o perioadă de doi ani.
La scurt timp, patronul echipei SB declară următoarele: „Eu n-am nimic nici cu negri, pardon, cu afro-americanii. Nu mai transfer, pentru că vreau echipă de români, negrul nu se pretează la SB, nu joacă bine de la climă”.
După această declarație, agentul jucătorului este informat de reprezentanții clubului că acordul semnat (contractul individual de muncă) va înceta în timpul perioadei de probă și că este liber să încheie contract cu altă echipă.
Ce poate face NB atât la nivel național, cât și la nivelul legislației Uniunii Europene?
Notă: În prima parte a studiului de caz puteţi afla ce se poate face în privinţa legislaţiei româneşti. Prima parte este aici.
În ceea ce priveşte legislaţia Uniunii Europene
Curtea de Justiție a Uniunii Europene este autoritatea judiciară a Uniunii Europene și are rolul de a garanta respectarea dreptului în interpretarea și aplicarea tratatelor. Astfel, aceasta este competentă în a efectua un control judecătoresc atât asupra actelor juridice ale Uniunii, cât și asupra actelor statelor membre, cu următoarele atribuții:
- controlează legalitatea actelor instituțiilor Uniunii Europene;
- se asigură că statele membre își respectă obligațiile care le incumbă din dispozițiile tratatelor;
- interpretează dreptul Uniunii la solicitarea instanțelor naționale.
În speța de față, considerăm că metoda folosită va fi procedura întrebărilor preliminare solicitată de instanțele naționale din statele membre. Prin intermediul acestei proceduri, Curtea se va pronunța cu privire la modalitatea de interpretare a dreptului Uniunii sau la validitatea actelor adoptate de instituțiile, organele, oficiile și Agențiile Uniunii.
Procedura întrebărilor preliminare este reglementată de art. 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel, Curtea de Justiție a Uniunii Europene va fi competentă să se pronunțe, în acest caz, cu privire la:
- interpretarea tratatelor;
- validitatea și interpretarea actelor adoptate de instituțiile, organele oficiile sau agențiile Uniunii.
În cazul în care o astfel de chestiune se invocă în fața unei instanțe naționale, aceasta poate, dacă consideră necesară o decizie în această privință, pentru a pronunța o hotărâre, să ceară Curții să se pronunțe cu privire la această chestiune.
Iar în cazul în care o astfel de chestiune se invocă într-o cauză pendinte (în curs de desfășurare) în fața unei instanțe naționale ale cărei decizii nu sunt supuse vreunei căi de atac în dreptul intern, instanța este obligată să sesizeze Curtea.
Funcțiile acestei proceduri sunt:
- asigurarea interpretării unitare a dreptului Uniunii, respectiv aplicarea unitară a acestuia de către instanțele de judecată naționale, astfel eliminându-se riscul unei practici neunitare în interiorul Uniunii în cazul lăsării interpretării dreptului Uniunii la latitudinea instanțelor naționale;
- protejarea drepturilor persoanelor fizice și juridice prin conferirea posibilității de a obține aplicarea legislației Uniunii de către instanțele naționale. Prin intermediul acestei proceduri sunt compensate posibilitățile relativ limitate ale persoanelor fizice și juridice din statele membre de a iniția o acțiune în fața Curții de Justiție.
Procedura întrebărilor preliminare reprezintă o etapă intermediară într-un litigiu derulat în fața instanței naționale. Astfel, prima fază derulându-se în fața instanței naționale sesizată cu un litigiu în care se pune problema interpretării sau aprecierii validității dreptului Uniunii. A doua fază se va desfășura în fața Curții de Justiție căreia instanța națională îi adresează întrebarea preliminară și ultima fază va fi în fața instanței naționale care, în baza răspunsului primit din partea Curții de Justiție, adoptă o soluție în vederea soluționării litigiului principal.
Esențial în sesizarea Curții de Justiție este ca instanța de trimitere să fi stabilit că norma dreptului Uniunii asupra căreia se solicită interpretarea să fie relevantă pentru soluționarea cauzei, respectiv că aceasta este aplicabilă situației care face obiectul litigiului la nivel național. În cazul de față considerăm direct incidentă Directiva 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalității de tratament între persoane fără deosebire de origine rasială sau etnică, respectiv, art. 1, art. 2 alin. 2 lit. a, art. 3 alin. 1.
Persoanele fizice resortisanți ai statelor membre au la dispoziție (în cazul nostru NB), în mod indirect, această procedură a întrebărilor prealabile, putând invoca, în litigiile aflate pe rolul instanțelor naționale, necesitatea unei interpretări a unor dispoziții ale dreptului Uniunii.
Cererea se poate face în orice moment al derulării procesului în fața instanței naționale, dacă sunt întrunite condițiile pentru sesizare, respectiv îndată ce instanța națională constată că, pentru a soluționa cauza cu care a fost investită, este necesară o decizie cu privire la interpretarea sau validitatea dreptului Uniunii.
Nu există o anumită formă impusă pentru adresarea cererii Curții, judecătorul național fiind cel care determină conținutul acesteia. Totuși, cererea trebuie să conțină toate acele informații care să permită Curții, precum și subiectelor îndreptățite să formuleze observații, să își facă o idee clară cu privire la cadrul de fapt și de drept al acțiunii principale.
Cererea de hotărâre preliminară trebuie să conțină următoarele elemente:
- un rezumat al obiectului litigiului și al faptelor relevante, așa cum au fost constatate, sau prezentarea datelor factuale pe care se bazează întrebarea prealabilă;
- redactarea conținutului dispozițiilor naționale susceptibile să se aplice și identificarea, dacă este cazul, a jurisprudenței naționale relevante;
- explicarea motivelor care au determinat instanța să folosească această procedură a întrebărilor prealabile;
- identificarea dispozițiilor dreptului Uniunii Europene relevante în speță;
- un rezumat al argumentelor esențiale ale părților din acțiunea principală.
În urma apelării la procedura întrebărilor prealabile, procedura națională se va suspenda până când Curtea statuează cu privire la ea. Curtea va comunica instanței naționale hotărârea pronunțată care va avea un caracter obligatoriu și nu se află sub rezerva recursului, moment în care instanța națională va repune cauza pe rol și continuă procedura în speța respectivă.
Opinăm că, în speța de față, instanța națională va avea următoarele întrebări preliminare:
- Sunt aplicabile prevederile Directivei 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalității de tratament între persoane fără deosebire de origine rasială sau etnică, respectiv, art. 1, art. 2 alin. 2 lit. a, art. 3 alin. 1, în condițiile în care un acționar al unui club sportiv este perceput, în mod public, ca principal conducător declară:
"Eu n-am nimic nici cu negrii, pardon, cu afro-americanii. Nu mai transfer, pentru că vreau echipă de români. Negrul nu se pretează la SB, nu joacă bine de la climă."
- În ce măsură declarațiile de mai sus pot fi calificate ca fiind fapte de discriminare directă în sensul art. 2 alin. 2 lit. a din Directiva 2000/43/CE, în ceea ce privește SB?
Considerăm că instanța va decide că în cazul primei întrebări sunt incidente articolele din Directiva 2000/43/CE și, în cazul celei de-a doua întrebări, aceste declarații pot fi calificate drept discriminare directă, chiar dacă au fost făcute de o persoană care, fiind acționară la SB, este percepută, în mod public, drept patron al SB, cu toate că în realitate poate să nu aibă capacitatea juridică de a angaja SB sau de a-l reprezenta în materie de recrutare.
------------------------------------(P)------------------------------------
Lege5 Online vă oferă posibilitatea de a căuta orice dosar aflat în instanţă (baza ECRIS). Trebuie doar să introduceţi numărul dosarului sau numele unei părţi implicate în dosar.
Clienţii Lege5 Online au posibilitatea de a urmări dosare. Mai exact, puteţi să primiţi notificări pe e-mail atunci când urmează o nouă şedinţă sau când apare o decizie în dosar.
Căutaţi dosare aflate în instanţă AICI.
Aflaţi mai multe despre Lege5 Online de AICI. De asemenea, Lege5 este disponibil şi în variantele Desktop şi Mobile.
