În pauza competițională a campionatului de fotbal, jucătorul profesionist de fotbal de origine africană NB intră în negocieri cu reprezentanții clubului SB din România.
Președintele clubului SB anunță, la finalul negocierilor, că părțile au reușit să ajungă la un acord și au semnat un contract de muncă, pentru o perioadă de doi ani.
La scurt timp, patronul echipei SB declară următoarele: “Eu n-am nimic nici cu negri. Pardon, cu afro-americanii. Nu mai transfer, pentru că vreau echipă de români. Negrul nu se pretează la SB, nu joacă bine de la climă”.
După această declarație, agentul jucătorului este informat de reprezentanții clubului că acordul semnat (contractul individual de muncă) va înceta în timpul perioadei de probă și că este liber să încheie contract cu altă echipă.
Ce poate face NB atât la nivel național, cât și la nivelul legislației Uniunii Europene?
În ceea ce privește legislația națională
În cazul de față, chiar dacă e vorba de o încetare în timpul perioadei de probă și, implicit, aceasta nu necesită o motivare, considerăm că legislația națională incidentă este Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare “Ordonanța”), prin care sunt transpuse prevederile Directivei 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalității de tratament între persoane fără deosebire de origine rasială sau etnică și prevederile Directivei 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament, în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.
Astfel, NB poate apela la Consiliul Național privind Combaterea Discriminării (CNCD) în baza unei sesizări conform art. 19 alin. 2 din Ordonanță. Acesta poate sesiza CNCD în termen de un an de la data săvârșirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoștință de săvârșirea ei. Colegiul director al CNCD, constituit în baza art. 23 din Ordonanță, va avea competența soluționării sesizării făcută de NB, acest colegiu dispunând măsurile specifice constatării existenței discriminării, cu citarea obligatorie a părților. Această citare se poate face prin orice mijloc de probă care asigură confirmarea primirii, iar neprezentarea părților nu împiedică soluționarea sesizării.
De regulă, acțiunea de investigare întreprinsă de Colegiul director se desfășoară la sediul instituției sau în alt loc stabilit de acesta. NB va trece la prezentarea faptelor care reprezintă o discriminare directă sau indirectă și persoanei împotriva căreia s-a facut sesizarea ii va reveni sarcina de a dovedi că nu a avut loc o încălcare a principiului egalității de tratament. În acest sens, se poate invoca orice mijloc de probă, inclusiv înregistrări audio, video sau date statistice.
Conform art. 20 alin. 7 din Ordonanță, Colegiul director va adopta o hotărâre de soluționare a sesizării în termen de 90 de zile de la data sesizării și această hotărâre va cuprinde: numele membrilor Colegiului director care au emis hotărârea, numele, domiciliul sau reședința părților, obiectul sesizării și susținerile părților, descrierea faptei de discriminare, motivele de fapt și de drept care au stat la baza hotărârii, modalitatea de plată a amenzii, dacă este cazul, calea de atac și termenul în care aceasta se poate exercita. Această hotărâre se comunică părților în termen de 30 de zile de la adoptare și va produce efecte de la data comunicării.
Hotărârile date de Colegiul director pot fi atacate la instanța de contencios administrativ în termen de 15 zile de la comunicare, în caz contrar acestea reprezentând titlu executoriu.
În speța de față, NB se încadrează la discriminarea prevăzută în Ordonanță la art. 2 alin. 1, care, conform alin. 2 din Ordonanță, reprezintă o discriminare în baza căreia persoana împotriva căreia s-a făcut sesizarea poate fi pasibilă de o amendă de la 1.000 până la 30.000 de lei, aceasta reprezentând contravenție.
În plus, ca opțiune alternativă, în conformitate cu art. 27 din Ordonanță, persoana care se consideră discriminată poate formula în fața instanței de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului.
Termenul, de această dată, este mai mare decât în cazul sesizării CNCD, respectiv de trei ani, și curge de la data săvârșirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunoștință de săvârșirea ei, iar judecarea cauzei va avea loc cu citarea obligatorie a CNCD.
La fel ca în cazul sesizării CNCD, NB va trece la prezentarea faptelor care reprezintă o discriminare directă sau indirectă și persoanei împotriva căreia s-a facut sesizarea îi va reveni sarcina de a dovedi că nu a avut loc o încălcare a principiului egalității de tratament.
De această dată, instanța are o putere mai mare, întrucât poate să dispună retragerea sau suspendarea de către autoritățile competente a autorizației de funcționare a persoanelor juridice care, printr-o acțiune discriminatorie, cauzează un prejudiciu semnificativ sau care, deși cauzează un prejudiciu redus, încalcă în mod repetat prevederile Ordonanței.
Notă: În a doua parte a studiului de caz puteţi afla ce se poate face în ceea ce priveşte legislaţia UE. A doua parte este aici.
————————————(P)————————————
Lege5 Online vă oferă posibilitatea de a căuta orice dosar aflat în instanţă (baza ECRIS). Trebuie doar să introduceţi numărul dosarului sau numele unei părţi implicate în dosar.
Clienţii Lege5 Online au posibilitatea de a urmări dosare. Mai exact, puteţi să primiţi notificări pe e-mail atunci când urmează o nouă şedinţă sau când apare o decizie în dosar.
Căutaţi dosare aflate în instanţă AICI.
Aflaţi mai multe despre Lege5 Online de AICI. De asemenea, Lege5 este disponibil şi în variantele Desktop şi Mobile.
