25 Iunie, 2018

STUDIU DE CAZ: Despre partajul bunurilor comune ale soților

Prin cererea introductivă de instanță, reclamanta T.E.( fostă A.) a chemat în judecată pe pârâtul A. P. (fostul său soț), solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, respectiv a apartamentului situat în Tg. Neamț, nr. 10, compus din două camere, bucătărie, baie, hol, debara balcon, în suprafață utilă de 40,72 mp. și o încăpere în prelungirea apartamentului în suprafață de 4 mp., cu reținerea în favoarea ei a unei cote de contribuție de 80% și 20% pentru pârât.

În motivarea cererii reclamanta a aratat că a divorțat de pârât în anul 2007 și în timpul căsătorii au dobândit apartamentul descris în acțiune.

La dobândirea acestui apartament a avut o contribuție mai mare deoarece a fost angajată în mod permanent în timp ce pârâtul muncea sporadic.

Reclamanta a mai arătat că dorește atribuirea apartamentului, deoarece din anul 2005 de când pârâtul nu mai locuiește în acest apartament a făcut numeroase modificări și îmbunătățiri.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 109, 339, 352, 355-357 Cod civil și art. 673^1 Cod procedură civilă.

În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat admiterea probei cu înscrisuri, expertiză în construcții, interogatoriul pârâtului și a probei testimoniale (cu martori). 

Ce apărări concrete a formulat pârâtul în cauză?

Pârâtul nu a depus întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță, desemnându-i-se curator special. 

Ce a decis instanţa de judecată în cazul mai sus menţionat şi cum a argumentat hotărârea respectivă?

Prin sentința civilă nr. 331/04.02.2016 pronunțata de Judecătoria Tg. Neamț:

  • s-a admis acțiunea civilă având ca obiect partaj bunuri comune formulată de reclamanta T.E. (fostă A.), în contradictoriu cu pârâtul A.P., prin curator special, av. H.N.;
  • s-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei un apartament situat în Tg. Neamț, compus din două camere, bucătărie, baie, hol, debara balcon, în suprafață utilă de 40,72 mp și o încăpere în prelungirea apartamentului în suprafață de 4 mp., având o valoare de x lei; 
  • s-a constatat că reclamanta are o cotă de contribuție la achiziționarea bunurilor comune, dobândite în timpul căsătoriei de 80 %, iar pârâtul de 20 %; 
  • s-a dispus sistarea stării de devălmășie în care se găsesc părțile în sensul că atribuie în natură reclamantei apartamentul situat în Tg. Neamț, nr. 10. 
  • a obligat  reclamanta să plătească sultă pârâtului în sumă de y lei, sumă ce reprezintă cota de contribuție de 20% la dobândirea apartamentului; 
  • s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa hotărârea respectivă instanţa a avut în vedere următoarele considerente:

Părțile au fost căsătorite în perioada z-w, iar în anul 2007 părțile au divorțat.

În timpul căsătoriei au dobândit apartamentul apartamentului situat în Tg. Neamț, nr.10, compus din două camere, bucătărie, baie, hol, debara balcon, în suprafață utilă de 40,72 mp. și o încăpere în prelungirea apartamentului în suprafață de 4 mp.

La dobândirea acestui apartament reclamanta a avut o contribuție mai mare deoarece a fost angajată în mod permanent în timp căsătoriei și ulterior a muncit în străinătate, în timp ce pârâtul muncea sporadic, iar din anul 2005 nu a mai locuit în acest apartament, toate modificările și îmbunătățirile fiind suportate de reclamantă.

Astfel la acest moment valoarea apartamentului este de www lei la care se adaugă încăperea de 4 mp. în valoare de yyy lei

În ceea ce-i privește pe foștii soți, instanța va reține că art. 355 Codul civil prevede că, “la încetarea comunității, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial”, iar art. 356 Codul civil stabilește că “dacă regimul comunității de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia.” 

De asemenea, se reține că în conformitate cu art. 357 Codul civil, în cadrul lichidării comunității, se procedează la partajarea bunurilor comune, scop în care se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune, până la proba contrară, prezumându-se că soții au avut o contribuție egală.

Față de aceste dispoziții legale și având în vedere situația de fapt reținută, instanța va dispune sistarea stării de devălmășie și va constata că reclamanta are o cotă de contribuție de 80% la dobândirea apartamentului iar pârâtul o cotă de 20%, urmând ca apartamentul să fie atribuit reclamantei cu obligația acesteia de plată către pârât a sultei. 

Dacă hotărârea instanţei de fond a fost atacată de către pârât şi, în caz afirmativ, hotărârea a fost confirmată sau infirmată de instanţa superioara?

Nu, sentinţa civilă nr.  331/04.02.2016 pronunțata de Judecătoria Tg. Neamț nu a fost atacată de către pârât, astfel că aceasta a rămas definitivă prin neapelare.

Ai nevoie de Codul civil? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Fara comentarii

Scrie un comentariu