17 Iulie, 2019

STUDIU DE CAZ: Despre contestația la executare și cheltuielile aferente acesteia

Prin contestaţia la executare, contestatoarea BLMD, în contradictoriu cu intimaţii BM& Asociaţii şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale România SA (CNADNR SA), a solicitat anularea actelor de executare, respectiv reducerea cuantumului cheltuielilor de executare stabilite în sarcina sa.

În motivare în fapt, contestatoarea a arătat că, în fapt, la data de 17.03.2015, i-a fost comunicată somaţia şi Încheierea stabilirii cheltuielilor de executare, prin care a fost somată să plătească suma de 525,03 lei, sumă ce este compusă din 123,69 lei debit şi 401,34 lei cheltuieli de executare, acte întocmite în dosarul de executare nr. 1557/G/2013 al BM& Asociaţii.

A arătat contestatoarea că a fost sancţionată contravenţional prin procesul – verbal de contravenţie nr. abc/19.09.2011 cu 500 lei amendă contravenţională pentru că a circulat fără rovinietă şi obligată, prin acelaşi proces-verbal, la despăgubiri în cuantum de 123 lei.

Pentru că nu a achitat această despăgubire în sumă de 123 lei, creditoarea intimată CNADNR SA a solicitat încuviinţarea executării sale silite în legătură cu această sumă, prin intermediul BM& Asociaţii.

Prin Încheierea nr. 5417/13.05.2013, dată în dosarul nr. 4872/311/ 2013, Judecătoria Slatina a încuviinţat executarea silită.

Urmare a acestei încheieri, executorul judecătoresc a stabilit la data de 17.12.2014, cuantumul cheltuielilor de executare prin încheierea dată, cuantumul acestor cheltuieli fiind în sumă de 401,34 lei, pe care contestatoarea le apreciază exagerat de mari, raportat la debitul datorat.

Contestatoarea a apreciat ca nelegală suma de 124 lei taxe poştale, considerând că această sumă nu se justifică în nici-un fel în acest cuantum şi, de asemenea, onorariul de consultanţă executare în cuantum de 248 lei, neimpunându-se sub nici o formă, mai ales că intimata creditoare CNADNR SA este o instituţie de stat care, cu siguranţă, printre angajaţi sau consiliu de conducere are şi persoane cu pregătire juridică, jurişti de profesie, astfel că nu înţelege în ce a constat consultanţa privind executarea, ce fel de consultanţă a acordat executorul judecătoresc unei instituţii.

A arătat contestatoarea că a plătit debitul de 123,69 lei, potrivit chitanţei pe care a anexat-o.

În drept, contestatoarea şi-a întemeiat cererea pe disp. art. 711 rap. la art. Codul de procedură civilă şi urm.

Ca probe, aceeasi contestatoarea a solicitat proba cu înscrisuri. 

Ce apărări concrete au formulat intimatele în cauză?

Intimata creditoare CNADNR SA a formulat întâmpinare ce a fost depusă la dosarul cauzei prin care aceasta a solicitat - în principal - admiterea excepţia tardivităţii contestaţiei privind încheierile de stabilire a cheltuielilor de executare nr. 1557/G/2013-, iar, - în subsidiar - respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată, solicitand instantei să observe deplina legalitate a formelor de executare întreprinse de BM& Asociaţii în dosarul de executare silită nr. 1557/G/2013 ce are ca obiect titlu executoriu abc/19.09.2011

În principal intimata a invocat excepţia tardivităţii contestaţiei privind încheierile de stabilire a cheltuielilor de executare nr. 1557/G/2013 invocând prevederile art. 714 alin. (2) noul Cod de procedură civilă, respectiv faptul că termenul de contestaţie prevăzut de legiuitor este de 5 zile de la data comunicării:”contestaţia împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 5 zile de la comunicare.

În subsidiar, pe fondul cauzei, intimata a arătat că, în conformitate cu prevederile OG nr. 15/2002 cu modificările şi completările ulterioare, art. 7 “Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi deţinerea rovinietei valabile revin în exclusivitate, în cazul utilizatorilor români, deţinătorilor menţionaţi în certificatul de înmatriculare, în documentele vamale sau alte documente oficiale, iar în cazul utilizatorilor străini, acestea revin în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului”.

Astfel, autovehiculul aparţinând BMD fiind depistat utilizând reţeaua de drumuri naţionale fără a poseda rovinieta valabilă, i s-a emis de către DRDP C.-SDN Tg-J. abc/19.09.2011 P.V.C.C. care a fost întocmit respectând prevederile OG nr. 2/2001 cu modificările şi completările ulterioare.

A mai arătat intimata că persoana sancţionată a avut la dispoziţie 15 zile de la comunicarea PVCC să facă plângere, dar nu şi-a exercitat acest drept, astfel a devenit debitoare al C.N.A.D.N.R. S.A – D.R.D.P C., având obligaţia de a achita contravaloarea amenzii şi a tarifului de despăgubire, pentru acesta din urmă demarându-se procedura executării silite.

În ceea ce priveşte cuantumul cheltuielilor de executare silită, despre care contestatoarea afirmă că sunt exagerate şi pe care apreciază că nu le datorează deoarece debitul solicitat prin executare silit fost achitat, intimata a precizat că onorariul şi cheltuielile de executare se încadrează în limitele legale admise de OMJ nr. 2550/2006, continuând cu justificarea legală a respectivelor cheltuieli, cum ar fi cele prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 188/2000 sau art. 39 alin. (5) pct. 7 din aceeaşi lege, precum şi Hotărârea UNEJ nr. 19/2010. 

Ce a decis instanţa de judecată în cazul mai sus menţionat ?

Excepţia tardivităţii a fost respinsă de către instanța de fond în şedinţa publică din 25.09.2015, motivat de faptul că art. 714 alin. (2) C. proc. civ. a fost modificat prin Legea nr. 138/2014, termenul devenind cel de 15 zile, astfel că susţinerile intimatei nu mai au temei legal.

Prin sentinţa civilă nr. 2707/25.08.2015, a fost admisă contestaţia la executare formulată de contestatoarea BLMD; a fost anulată în parte încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare nr. 1557/G/2013, în sensul că reduce cheltuielile de executare de la suma de 401,34 lei la suma de 139,34 lei, ca urmare a reducerii onorariului de consultanţă de la 248,00 lei, la 48,00 lei şi a reducerii taxelor poştale de la 124,00 lei la 62 lei. 

Dacă hotărârea instanţei de fond a fost atacată de către intimate şi, în caz afirmativ, hotărârea a fost confirmată sau infirmată de instanţa de control judiciar? Cum a argumentat  hotărârea respectivă instanţa de control judiciar?

Da, sentinţa civilă 2707/25.08.2015 a fost atacată de către intimata C.N.A.D.N.R. S.A – D.R.D.P C.,cu apel, dar instanţa superioară, de control judiciar a respins apelul ca nefondat și a menţinut hotărârea respectivă, reţinându-se temeinicia şi legalitatea acesteia.

Pentru a pronunţa hotărârea respectivă instanţa de apel a avut în vedere următoarele considerente:

S-a reţinut că intimata creditoare CNADNR SA prin DRDP C.a solicitat punerea în executare a titlului executoriu proces verbal de constatare a contravenţiei abc/ 19.09.2011 pentru recuperarea debitului în cuantum de 28 euro, reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire, contestatoarea BLMD fiind sancţionată contravenţional pentru încălcarea prevederilor stabilite prin OG nr. 15/2002, pentru fapta de a circula fără a poseda rovignetă valabilă.

Instanta de apel a constatat că în mod corect instanţa de fond a respins excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare motivat de faptul că art. 714 alin. (2) Codul de procedură civilă a fost modificat prin 36 din Legea nr. 138/2014, în sensul că termenul de contestaţie este de 15 zile, nu de 5 zile cum era înainte de modificare.

Astfel, din analiza înscrisurilor rezultă că somaţia de executare emisă în dosarul nr. 1557/G/2013 de BM& Asociaţii a fost primită de contestatoare la data de 17.03.2015, aşa cum rezultă din ştampila poştală aplicată pe plicul de expediere a somaţiei iar contestaţia la executare a fost înregistrată la Judecătoria Tg-Cărbuneşti la data de 27.03.2015, respectiv în termenul de 15 zile menţionat expres n textul de lege.

Referitor la critica adusă soluţionării fondului cauzei, instanta de apel a constatat că instanţa de fond în mod corect a dispus aplicarea şi interpretarea în cauză a dispoziţiilor legale incidente, respectiv ale OMJ 2550/2006 precum şi ale Codului de procedură civilă, apreciind că în condiţiile în care onorariul executorului a fost stabilit la suma de 15,34 lei, aşa cum rezultă din încheierea contestată în cauza de faţă, raportat la debitul de 123,69 lei stabilirea unui onorariu pentru consultanţă executare de 248 lei, dublu faţă de debit, este abuzivă.

Dispoziţiile art. 371 indice 7 alin. (2) Codul de procedură civilă arată faptul că cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunţat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel, însă totodată OMJ nr. 2550/2006 stabileşte limitele onorariilor minimale şi maximale ce pot fi practicate de executorii judecătoreşti, iar dispoziţiile art. 670 alin. (4) C. proc. civ., permit instanţei să reducă cuantumul acestora.

În mod just a reţinut instanţa de fond că stabilirea unui onorariu de consultanţă în cuantum de 200 lei poate fi prezumat ca fiind un onorariu deghizat, prin folosirea disp. art. 670 alin. (7) Codul de procedură civilă, deoarece în cauză nu s-a făcut dovada conţinutului consultanţei, a necesităţii acestei consultanţe.

În aceste condiţii, s-a constatat că instanţa de fond a apreciat corect că este necesară reducerea acestui onorariu la 48 lei, această sumă fiind suficientă pentru eventuala consultanţă cu privire la obligaţiile creditoarei: depunere de înscrisuri, plaţi etc., cu atât mai mult cu cât se încadrează în limitele menţionate de OMJ 2550/2006, la pct. 14 din Anexa la acest ordin fiind menţionat că onorariul pentru consultaţii în legătură cu constituirea actelor execuţionale se situează la limita minimă de 20 lei iar limita maximă este de 200 lei.

Referitor la cuantumul taxelor poştale, tribunalul reţine că instanţa de fond în mod corect a constatat că în copia dosarului de executare nu există nicio dovadă a achitării lor sau a cuantumului acestora, legislaţia în vigoare prevăzând că toate cheltuielile de judecată, respectiv de executare, trebuie să fie dovedite, nu prezumate, însă ţinând seama de actele de executare întocmite efectiv la dosar s-a putut concluziona că au existat şi cheltuieli poştale, pe care le-a cenzurat, având în vedere complexitatea cauzei, natura şi cuantumul debitului, astfel că le-a redus la jumătate, deci la 62 lei

Extras din Decizia nr. 163/ 04.02.2016 , Tribunalul Gorj, www.rolii.ro


Ai nevoie de Codul de procedură civilă? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Un comentariu

  • Răspunde
    septembrie 27 2018

    Am fost executat silit de un executor din Bucuresti pentru o datorie de acum 7 ani. Cum pot sa scap de el? Mi-a poprit contul bancar.

Scrie un comentariu