24 Martie, 2019

Studiu de caz – Care este soluția în cazul unei cereri de anulare a unui raport de expertiză judiciară efectuat într-un dosar soluționat irevocabil?

Prin cererea introductivă de instanță, reclamantul B.P. a chemat în judecată pe pârâtul A.I., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate vechimea în muncă pentru calculul drepturilor de pensie.

În motivare, reclamantul a precizat că, la calculul pensiei, au fost perioade neluate în calcul, iar expertul, deși a constatat perioadele uitate, nu a luat în calcul următoarele perioade: decembrie 1972; aprilie, mai, iunie 1994, precum şi adeverința nr. x/16.11.2006 emisă de S.C. F. S.A. Falcău.

Totodată, a solicitat să-i fie constatat dreptul de pensie pentru aceste perioade.

De asemenea, a cerut să i se impună expertului A.I. ca în rectificarea expertizei ce o va face să cuprindă şi diferența de punctaj rezultată din aceste 4 luni, precum şi din adeverința nr. x/16.11.2006, menționată mai sus, şi să le cumuleze cu punctajul avut până în prezent.

A mai precizat că este vorba de acte care au fost omise de la calculul pensiei. Nu știe să existe un mod de calcul al actelor omise de expert de la includerea lor în expertiză la baza de calcul, că este necesară înfățișarea în instanţă a expertului A.I., a cărui expertiză a solicitat să fie corectată şi completată cu perioade de timp omise a se lua în calculul pensiei.

Prin precizările ulterioare, reclamantul a menționat că prin această acțiune, el dorește îndreptarea greșelilor de calcul din expertiza întocmită de pârâtul A.I. în calitate de expert, în Dosarul nr. x/86/2006, şi a solicitat obligarea pârâtului la întocmirea unei expertize corecte, care să remedieze erorile pe care acesta le-ar fi făcut cu prilejul întocmirii lucrării. 

Ce apărări concrete a formulat pârâtul în cauză? 

Pârâtul a formulat întâmpinare ce a fost depusă la dosarul cauzei prin care acesta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. 

Ce a decis instanţa de judecată în cazul mai sus menționat și cum a argumentat instanța hotărârea respectivă? 

Prin sentința civilă nr. 126/23.01.2014, Tribunalul Suceava a respins ca nefondată cererea.

Pentru a pronunța hotărârea respectivă instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:

Prin acțiunea astfel cum a fost formulată şi precizată, reclamantul B.P. a solicitat anularea expertizei efectuată în Dosarul nr. x/86/2006, având ca obiect „Legea nr. 19/2000”.

Din probele administrate în cauză, respectiv expertiza a cărei anulare se solicită, precum şi din adeverințele şi copia carnetului de muncă, a hotărârilor judecătorești s-a reținut că reclamantul a purtat mai multe litigii pe rolul Tribunalului Suceava, în scopul stabilii corecte a drepturilor sale de pensie.

În acest sens, la dosarul fond, se regăsește soluţia pronunţată de Tribunalul Suceava în Dosar nr. x/86/2006, de respingere a acțiunii ca nefondată.

S-a reținut că prezenta acțiune a reclamantului se circumscrie unor adevărate critici aduse asupra modului de întocmite a lucrării de expertiză în acel dosar.

Pentru ca instanţa să poată analiza asemenea critici s-a reținut că este necesar ca pe rolul tribunalului să existe un litigiu care să se poarte între titularul raportului juridic dedus judecații şi titularul obligației pentru îndeplinirea căreia se solicită concursul instanţei, respectiv CJP Suceava, care nu ar fi stabilit corect, drepturile de pensie ale reclamantului.

Concret, în speţă, reclamantul este nemulțumit de modul în care pârâtul, în calitate de expert în Dosar nr. x/86/2006 având ca obiect tocmai Legea nr. 19/2000, a întocmit lucrarea, iar asemenea probă a fost de natură să determine soluţia de respingere a acțiunii în dosarul menționat.

Având în vedere temeiul juridic precizat de reclamant, respectiv prevederile Legii nr. 263/2010, şi precizările constante, în sensul anulării raportului de expertiză pentru aspectele învederate în acțiune, instanţa a reținut că în speţă nu sunt date temeiuri de anulare a lucrării.

Dacă reclamantul ar fi fost nemulțumit de modul de întocmire a raportului de expertiză, de concluziile acestei lucrări, avea posibilitatea formulării de obiecțiuni la această lucrare.

De altfel, pârâtul a precizat că a discutat în repetate rânduri cu reclamantul, explicându-i motivele pentru care nu a putut lua în considerare datele din carnetul de muncă, despre care B.P. arată că nu au fost valorificate la stabilirea drepturilor de pensie; în ceea ce privește adeverința nr. x/16.11.2006, pârâtul a arătat că, atâta vreme cât acest înscris nu specifică concret câștigurile lunare realizate, nu se poate valorifica sporul de vechime şi sporul pentru condiții grele pentru perioada 02.03.1992 – 01.07.1994; de altfel, pârâtul a precizat că aceste sporuri au fost luate în calcul începând cu luna martie 1992 şi până la 12.03.1994, iar dacă reclamantul s-ar afla în posesia unor adeverințe noi, ar fi trebuit depuse mai întâi la CJP Suceava, pentru ca aceasta să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea datelor cuprinse în acele adeverințe noi şi de-abia în situația în care reclamantul ar fi nemulțumit de modul de stabilire a acestor drepturi, ar putea solicita, în cadrul unui litigiu în contradictoriu cu CJP Suceava, valorificarea respectivelor înscrisuri.

Instanța a mai reținut că numitul A.I. a efectuat lucrarea în dosarul arătat anterior, în calitatea sa de expert, în timp ce în prezenta cauză, reclamantul l-a chemat în judecată pe A.I. ca persoană fizică; ori, în această calitate, pârâtul nu avea atribuții de efectuare a lucrărilor de expertiză.

De asemenea, s-a reținut că reclamantul nu a depus la dosar, vreun înscris din care să rezulte că lucrarea efectuată de expert ar fi fost declarată falsă, pentru ca astfel, să se poată solicita anularea acestui document, în condițiile art. 308 Cod procedură civilă (art. 184 din Codul procedură civilă anterior).

Simplele nemulțumiri legate de raportul de expertiză efectuat de A.I., într-un litigiu purtat în urmă cu aproape 8 ani, în condițiile în care reclamantul, la acea dată nu a formulat obiecțiuni, nu a solicitat un supliment la raportul de expertiză sau o contraexpertiză s-a conchis că nu constituie argumente suficient de puternice, în acest cadru procesual stabilit de către reclamant, pentru admiterea pretențiilor sale.

În plus, dacă s-ar anula lucrarea efectuată într-un alt cadru procesual, s-ar aduce atingere principiului securității raporturilor juridice stabilite cu autoritate de lucru judecat prin hotărârea pronunţată în Dosar nr. x/86/2006.

Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în acel dosar, expertiza a fost efectuată în contradictoriu cu CJP Suceava, fiindu-i opozabilă, iar în actualul cadru procesual nu figurează ca pârâtă CJP Suceava.

Cum cel care formulează o cerere de chemare în judecată are obligația de a o proba, şi cum reclamantul nu a făcut dovada pretențiilor sale, instanţa a respins ca nefondată, cererea formulată de B.P. 

Dacă hotărârea instanței de fond a fost atacată de către vreo parte şi, în caz afirmativ, hotărârea a fost confirmată sau infirmată de instanţa superioară?Cum a argumentat instanța superioară hotărârea respectivă?

Da, sentința instanţei de fond a fost atacată cu apel de către reclamanta, iar curtea de apel a respins recursul şi a menținut sentința de fond ca legală şi temeinică.

Pentru a pronunța hotărârea respectivă instanța de control judiciar a avut în vedere următoarele considerente:

Prin acțiunea formulată de reclamant, astfel cum a fost precizată, s-a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunța, în contradictoriu cu pârâtul A.I., să dispună anularea raportului de expertiză efectuat de pârât în calitate de expert în Dosarul nr. x/86/2006 al Tribunalului Suceava, având ca obiect „Legea nr. 19/2000”.

Raportul de expertiză a cărui anulare se solicită a fost efectuat în Dosarul nr. x/86/2006 al Tribunalului Suceava, finalizat prin sentința civilă nr. 698 din 3.05.2007, prin care a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul din prezenta cauză în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Suceava. 

Expertiza este definită ca fiind activitatea de cercetare a unor împrejurări de fapt în legătură cu obiectul litigiului, ce necesită cunoștințe de specialitate, activitate desfășurată de un specialist, numit expert, care este desemnat de instanţa de judecată.

Expertul prezintă constatările şi concluziile sale prin raportul de expertiză.

Pe de altă parte, Codul de procedură civilă reglementează expertiza ca mijloc de probațiune judiciară.

Raportul de expertiză, fiind un act de procedură putea fi anulat în condițiile prevăzute de art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă anterior. Însă, anularea sau constatarea nulității acestuia se putea face de instanţa în fața căreia a fost administrată această probă, respectiv Tribunalul Suceava.

Aşa fiind, Curtea, analizând actele dosarului şi criticile formulate de apelant, constată că în mod corect prima instanţă a respins cererea reclamantului, întrucât raportul de expertiză nu este un act juridic care cuprinde drepturi şi obligații şi care este supus anulării în instanţă pentru nerespectarea condițiilor legale, ci este un mijloc de probă, iar, în situația în care reclamantul apelant îl considera incomplet, inexact sau întocmit cu nerespectarea dispozițiilor legale, putea formula obiecțiuni la acesta şi se putea efectua un supliment de expertiză. Această probă trebuia solicitată în cadrul dosarului în care a fost administrată proba a cărei anulare se solicită.

Pe de altă parte, se reține că cererea nu se circumscrie nici ipotezei avute în vedere de art. 308 din noul Cod de procedură civilă (art. 184 din Codul de procedură civilă anterior), nefiind îndeplinite condițiile impuse de dispozițiile legale menționate referitoare la acțiunea penală.

În condițiile în care reclamantul în litigiul în care a fost administrată proba cu expertiza a cărei anulare o solicită nu a formulat obiecțiuni, nu a solicitat un supliment la raportul de expertiză sau o contraexpertiză, simplele nemulțumiri legate de raportul de expertiză expuse prin acțiunea pendinte nu constituie argumente suficient de puternice pentru admiterea pretențiilor sale.

Reclamantul încearcă prin prezenta acțiune să cenzureze un mijloc de probă administrat într-o cauză trecută în puterea lucrului judecat, ceea ce este contrar dispozițiilor imperative ale legii şi principiului autorității lucrului judecat. 

Extras Decizia civilă nr. 334/22.05.2014 , Curtea de Apel Suceava, www.portal.just.ro

Ai nevoie de Legea nr. 263/2010? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Fara comentarii

Scrie un comentariu