Studiu de caz: Când suntem în prezența autorității de lucru judecat?

Prin acţiunea introductivă de instanţă, contestatoarea A. în contradictoriu cu intimata C.J.P. Dâmboviţa a solicitat să se dispună obligarea intimatei să procedeze la recalcularea pensiei prin luarea în considerare a veniturilor suplimentare realizate şi evidenţiate în adeverinţele nr. 611/18.04.2012 şi 59/27.06.2012 emise de SC A.B. SA şi SC A.C. SA, invocând ca temei al demersului său prevederile art. 78 alin.4 din legea nr. 19/2000.

Ce a decis instanţa de judecată în cazul mai sus menţionat ?

Prin sentinţa civilă nr. 423/25.03.2014, Tribunalul Dâmboviţa a admis contestaţia formulată de contestatoarea A. şi a obligat intimata C.J.P. Dâmboviţa să recalculeze drepturile de pensie ale contestatoarei prin luarea în calcul a adeverinţei nr. 611/18.04.2012 emisă de SC A.C. S.A. şi a adeverinţei nr. 59/27.06.2012 emisă de SC A.B. S.A., începând cu data de 01.08.2012.

Dacă hotărârea instanţei de fond a fost atacată de către pârâtă şi, în caz afirmativ, hotărârea a fost confirmată sau infirmată de instanţa superioară; cum a argumentat hotărârea respectivă instanţa superioară?

Da, sentinţa civilă nr. 423/25.03.2014 a instanţei de fond a fost atacată de către pârâtă, iar prin Decizia civilă nr. 853/17.09.2014 instanţa superioară a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, a admis apelul declarat de intimata C.J.P. Dâmboviţa împotriva sentinţei civile nr. 423/25.03.2014 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, în contradictoriu cu contestatoarea A., a schimbat în tot sentinţa în sensul că a respins acţiunea pentru autoritate de lucru judecat .

Conform art. 431 din Noul Cod de procedură civilă nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect, iar în art. 432 se menţionează că excepţia autorităţii de lucru judecat poate fi invocată de instanţă sau de părţi în orice stare a procesului, chiar înaintea instanţei de recurs.

Din cuprinsul celor expuse anterior reiese că este lucru judecat atunci când a doua cerere de  chemare în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi făcute de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate.

Principiul autorităţii de lucru judecat corespunde necesităţii de stabilitate juridică şi ordine socială, fiind interzisă readucerea în faţa instanţei a chestiunii litigioase deja rezolvate. Sub aspectul elementelor autorităţii de lucru judecat, rezultă că pentru existenţa ei este necesară tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.

Identitatea de părţi presupune participarea în ambele procese a  aceloraşi persoane, ca titulare ale drepturilor care formează obiectul  principal, cauza vizează fundamentul raportului juridic dedus judecăţii, în timp ce obiectul reprezintă atât pretenţia formulată prin  cerere, cât şi dreptul subiectiv invocat.

Obiectul acţiunii civile îl reprezintă protecţia unui drept subiectiv sau a unui interes pentru a cărui realizare calea justiţiei este obligatorie şi el constă fie în pretenţia de recunoaştere a unui drept sau de condamnare a pârâtului la executarea obligaţiei pe care a încălcat-o, fie în pretenţia la crearea unor situaţii juridice noi, în cazurile expres prevăzute de lege. De la caz la caz el  se concretizează şi se nuanţează prin mijlocul procesual folosit.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte cauza acţiunii civile se impune a se face precizarea că aceasta a fost definită în literatura de specialitate ca reprezentând temeiul juridic al cererii (causa petendi), fundamentul legal al dreptului pe care una dintre părţi îl valorifică împotriva celeilalte, iar cu  privire la acelaşi obiect pot exista mai multe acţiuni întemeiate pe cauze diferite.

Cauza acţiunii civile se determină nu numai raportat la cererea de chemare în judecată, ci trebuie căutată în complexitatea de circumstanţe care determină şi întreţin voinţa părţii interesate de a reclama sau de a se apăra şi de a stărui în ceea ce reclamă ori în ceea ce contestă. Existenţa motivelor de a acţiona sau apăra în faţa instanţei un anumit drept, fără prefigurarea mentală a obţinerii unui anumit rezultat, nu determină pe nimeni să  reclame sau să se apere în justiţie.

Analizând actele şi lucrările cauzei instanţa reţine că pe calea prezentei acţiuni contestatoarea în contradictoriu cu intimata C.J.P. Dâmboviţa a solicitat să se dispună obligarea intimatei  să procedeze la recalcularea pensiei prin luarea în considerare a veniturilor suplimentare realizate şi evidenţiate în adeverinţele nr. 611/18.04.2012 şi 59/27.06.2012 emise de SC A.B. SA şi SC A.C. SA, invocând ca temei al demersului său prevederile art. 78 alin.4 din Legea nr. 19/2000.

Cert este că printr-o altă cerere înregistrată  pe rolul Tribunalului Dâmboviţa sub nr. 6568/120/03.12.2013, aceeaşi contestatoare a solicitat, în contradictoriu cu intimata C.J.P. Dâmboviţa, recalcularea pensiei prin luarea în considerare a veniturilor suplimentare realizate şi evidenţiate în adeverinţa nr. 611/18.04.2012 emisă de SC A.C. S.A. şi nr. 59/27.06.2012 emisă de SC A.B. S.A.

În urma probelor administrate, prin sentinţa civilă nr. 163/06.02.2014, Tribunalul Dâmboviţa a admis contestaţia formulată de contestatoarea A. şi a obligat intimata C.J.P. Dâmboviţa să recalculeze drepturile de pensie ale contestatoarei prin luarea în calcul a adeverinţei nr. 611/18.04.2012 emisă de SC A.C. S.A. şi a adeverinţei nr. 59/27.06.2012 emisă de SC A.B. S.A., începând cu data de 01.08.2012, iar acastă hotărâre a rămas definitivă prin respingerea apelului C.J.P. Dâmboviţa, conform deciziei civile nr. 662/12.06.2014 a Curţii de Apel Ploieşti.

Din cuprinsul celor expuse anterior rezultă că atât în prezentul dosar, cât şi în dosarul nr. 6568/120/2013 figurează aceleaşi părţi, respectiv A. (în calitate de contestatoare) şi C.J.P. Dâmboviţa (în calitate de intimată), obiectul acţiunii este acelaşi – recalcularea pensiei prin luarea în considerare a veniturilor suplimentare realizate şi evidenţiate în adeverinţa nr. 611/18.04.2012 emisă de SC A.C. S.A. şi adeverinţa nr.nr. 59/27.06.2012 emisă de SC A.B. S.A.-, cauza acţiunii, respectiv fundamentul juridic legal al demersului promovat, fiind reprezentată în ambele dosare de respectarea principiului contributivităţii.

Prin urmare, în condiţiile în care  există tripla identitate cerută de lege, rezultă că în speţă  a intervenit autoritatea de lucru judecat şi, în atare  context, în mod greşit s-a admis  de Tribunalul Dâmboviţa acţiunea formulată.

Extras din Decizia civilă nr. 853/17.09.2014 ,Curtea de Apel Ploieşti, Secţia I Civilă.

Ai nevoie de Noul Cod de procedură civilă? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!