20 Octombrie, 2018

STUDIU DE CAZ: Avocat ales care asistă mai mulţi inculpaţi care au interese contrare

Prin  încheierea nr.99/31.10.2014, Tribunalul Gorj a respins cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii G. C. P. şi L. I. -,  prin avocaţii lor aleşi cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. S-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Gorj a administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală şi dispune începerea judecăţii.

Pentru a pronunţa încheierea respectivă  Tribunalul Gorj a avut în vedere următoarele considerente:

Inculpatul G. C. P. a invocat în temeiul art. 281 alin. (1) lit. f) Codul de procedură penală, nulitatea absolută a întregii urmăririi penale întrucât organul de urmărire penală i-a încălcat dreptul la apărare, susţinând că iniţial organul de urmărire penală i-a desemnat apărători din oficiu, pe av. N. N. N. şi N. M. C., iar ulterior a observat că aceşti inculpaţi sunt menţionaţi în actele de urmărire penală ca fiind apărători „aleşi”, deşi nu au încheiat niciun contract de asistenţă juridică cu aceştia.

Susţinerea inculpatului nu este întemeiată, întrucât prin împuternicirea avocaţială nr. 56351/27.05.2014, avocaţii  N. N. N. şi N. M. C., au avut mandat de asistenţă juridică din partea inc. S. P. D., N. V. A., L. I., L. G. V., G. C. P. şi T.I. E.. Aceşti inculpaţi s-au consultat la cerere cu apărătorul ales avocat N. N. N., iar la momentul audierii inculpatul G. C. P. ca şi alţi coinculpaţi s-au prevalat de dreptul la tăcere înţelegând să nu dea nicio declaraţie la data de 28.05.2014.

De asemenea, nu poate fi imputat organului de urmărire penală faptul că mai mulţi inculpaţi au înţeles prin aceiaşi împuternicire avocaţială să-şi desemneze apărătorul ales, acelaşi avocat.

Organul de urmărire penală a pus în discuţie situația rezultată din faptul că un apărător asistă un număr mare de inculpaţi, dar au fost primite obiecții că li se încalcă dreptul la apărare în cazul în care apărătorii desemnaţi prin împuternicire avocaţială vor fi înlăturaţi şi se va desemna un apărător din oficiu. Între inculpaţi nu erau interese procesuale contrare, ci dimpotrivă, urmare înţelegerii dintre aceştia cu apărătorul ales N.N. N. au considerat să nu facă declaraţii la data de 28.05.2014. Declarațiile inculpaţilor asistaţi de aceiaşi apărătorii aleşi nu sunt contradictorii, ci dimpotrivă sunt fundamentate pe baza aceleiaşi apărării, în sensul că legăturile dintre participanţii la fapte au avut drept scop consumul de droguri din categoria canabis, dar nu şi traficul de astfel de substanţe. 

Dacă încheierea nr.99/31.10.2014 a Tribunalului Gorj a fost atacată de către inculpați cu contestaţie şi, în caz afirmativ, încheierea respectivă a fost confirmată sau infirmată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel? Cum a argumentat acesta hotărârea respectivă?

Da, împotriva încheierii nr. 99/31.10.2014 a Tribunalului Gorj a formulat contestaţie inculpatul G. C. P., arătând,printre altele că, că nu i s-a respectat dreptul la apărare întrucât a fost asistat de avocaţi care nu puteau să-i asigure apărarea la urmărirea penală, deoarece în acelaşi timp s-au angajat să apere părţi cu interese procesuale contrare.   

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova, nr.497/24.11.2014, s-a respins ca nefondată contestaţia şi a fost obligat contestatorul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa încheierea respectivă  judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova a avut în vedere următoarele considerente:

Încheierea unui contract de asistenţă juridică presupune manifestarea de voinţă atât a avocatului, cât şi a persoanei care are calitatea de suspect, respectiv inculpat într-o cauză.

Împuternicirea avocaţială reprezintă dovada faptului că între avocat şi suspect sau inculpat s-a încheiat o convenţie în baza căreia avocatul acordă asistenţă juridică suspectului sau inculpatului.

În acest context, organul judiciar nu poate interveni în convenţia respectivă, în sensul de a se opune acordării asistenţei juridice de către apărătorul ales.

Mai mult, organul de urmărire penală a atras atenţia asupra faptului că un avocat ales asistă un număr mare de inculpaţi, dar atât avocaţii, cât şi persoanele asistate au înţeles să continue convenţia încheiată.

În această situaţie, organul judiciar nu poate analiza modul în care un avocat ales acordă asistenţă juridică unei părţi.

În cazul în care un inculpat ar fi considerat că prestaţia avocatului ales nu se ridică la înălţimea aşteptărilor sale, ar fi avut posibilitatea să rezilieze contractul de asistenţă juridică şi, fie să solicite desemnarea unui apărător din oficiu, fie să-şi angajeze alt avocat.

Prin urmare, în mod corect judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond a considerat că nu există cazul de nulitate absolută prevăzut de art. 281 alin. (1) lit. f) Cod procedură penală.

Extras din Decizia civilă nr.497/24.11.2014 , Curtea de Apel  Craiova, www. portal.just.ro

Ai nevoie de Codul de Procedură Penală? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Mădălina Moceanu

Mădălina Moceanu este specialist cu o experienţă de peste 15 ani în domeniul dreptului, ea colaborând atât cu societăţi din mediul privat, cât şi cu societăţi din mediul public. Totodată, este autoarea/coautoarea a zece cărţi de specialitate în domeniul dreptului. Contact: madalinamoceanu@yahoo.com

Fara comentarii

Scrie un comentariu