Ziua Internaţională a Tineretului, celebrată de ONU în data de 12 august, a redeschis o dezbatere iniţiată în 2010 (odată cu dezbaterile la nivel european) privind situaţia tinerilor din România.
Situaţia tinerilor la nivel global este îngrijorătoare. Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii, în prezent peste 70 de milioane de tineri nu au un loc de muncă, în timp ce datele Băncii Mondiale menţionează 260 de milioane de tineri şomeri.
Situaţia la nivel european este la fel de îngijorătoare, rata şomajului în rândul tinerilor fiind cea mai ridicată de după cel de-Al Doilea Război Mondial, respectiv 23,7%, iar în zona euro 24,4%.
Decizia alocării de către Comisia Europeană, în cursul lunii aprilie, a unei sume de şase miliarde de euro pentru angajarea tinerilor pe o perioadă de doi ani oferă speranţă pentru susţinerea start-up-urilor şi a locurilor de muncă pentru tineri, dar şi a formării profesionale adaptate cerinţelor pieţei muncii (inclusiv pentru România). Aminitim însă că această decizie a creat controverse în rândul analiştilor economici. În special cei britanici şi americani au criticat lipsa de viziune pe termen lung a acestei măsuri, dacă nu este dublată de soluţii privind adaptarea educaţiei, culturii pentru muncă, dar şi a atractivităţii pieţei fiscale europene.
Situaţia tinerilor din România are aspecte comune în alte state membre privind rata şomajului, dar şi particulare privind rata sărăciei (absolute şi relative), a excluziunii sociale şi a accesului la servicii esenţiale (educaţie, sănătate).
Astfel, Strategia în domeniul tineretului lansată pe 12 august în dezbatere (de către Ministerul Tineretului şi Sportului) are ca obiectiv principal susţinerea participării active a tinerilor la viaţa economică, socială, culturală şi politică, asigurând oportunităţi egale de acces la educaţie, ocupare şi condiţii de viaţă decente, inclusiv pentru cei provenind din grupurile vulnerabile care au această vârstă, pornind de la faptul că rata sărăciei absolute este cea mai ridicată la grupa de vârstă 15-19 ani, fiind 8,4%, iar rata sărăciei relative (28,1%) este una dintre cele mai mari din UE. Astfel, 40,3% dintre tineri sunt în risc de excluziune, faţă de 24,3% media în UE.
Un aspect care nu poate fi neglijat este cel numeric, această rată a sărăciei aplicându-se la o populaţie redusă. Numărul tinerilor cu vârste între 15 şi 34 de ani a scăzut constant din 2001, ajungând, conform recensământului din 2011, la şase milioane.
Rata ocupării este de asemenea una dintre cele mai reduse, iar nivelul sărăciei în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani care lucrează este de 30,7%, faţă de media de 11,2% în UE. O soluţie prin utilizarea fondurilor europene şi a garanţiei pentru tineri pentru ridicarea nivelului socio-economic al acestora poate fi, conform proiectului de strategie, antreprenoriatul, pornind de la faptul că România are un potenţial de creştere în acest domeniu, având în prezent o rată redusă a antreprenorilor din rândul tinerilor. Acest lucru se justifică şi prin prisma calificărilor, deoarece rata şomajului în rândul tinerilor cu educaţie terţiară (şcoli tehnice şi facultăţi) era la nivelul anului 2011 de 29,3%, de trei ori mai mult decât cea de la nivelul anului 2000.
Este urmărit, de asemenea, pentru intervenţie domeniul sănătate, sport şi recreere, pornind de la realitatea că 42% dintre tineri nu consumă în mod regulat legume sau fructe, iar 30,2% mănâncă zilnic sau de trei ori pe săptămână produse de tip fast-food, 14,2% beau frecvent alcool, 30,8% sunt fumători, iar 66,4% consideră că îşi petrec timpul liber într-un mod satisfăcător, prin urmărirea emisiunilor TV şi întâlniri cu prietenii.
Un alt domeniu de intervenţie al proiectului de strategie este educaţia non-formală şi accesul la cultură, întrucât 87% dintre tineri nu au participat niciodată la ateliere de creaţie, 84% nu au luat parte niciodată la o conferinţă sau dezbatere, iar 92% nu au participat la un schimb internaţional de tineret.
Participarea la acţiunile de voluntariat este cea mai redusă din UE, neexistând o cultură a voluntariatului, astfel, doar 5% dintre tineri s-au implicat în acţiuni civice iniţiate de organizaţii neguvernamentale sau în cele de voluntariat. În acest sens, strategia îşi propune ca prin finanţări susţinute de Ministerul Tineretului şi Sportului să se asigure formarea profesională în managementul proiectului pentru 400 de tineri care, ulterior, să devină formatori pentru alţi tineri, iar în final să fie specializaţi aproximativ 10.000 de tineri, la nivel naţional, precum şi adoptarea Legii voluntariatului.
» Proiectul strategiei pentru tineret (2014 – 2020) poate fi consultat integral AICI (format DOC).
