Guvernul a inițiat, la Senat, propunerea legislativă pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României, asumat prin programul de guvernare al PSD. Strategia cuprinde prevederi și măsuri pe care țara noastră le va implementa în următorii 3,7 și 10 ani, perioadele fiind în funcție de domkeniile de activitate. 
Principalele obiective sunt de a asigura un teritoriu funcțional și administrat eficient, iar condițiile de viață și de locuire să fie atractive:
  • Racordarea teritoriului național la rețeaua europeană și intercontinentală a polilor de dezvoltare și a coridoarelor de transport;
  • Dezvoltarea rețelei de localități și structurarea zonelor funcționale urbane;
  • Promovarea solidarității urban-rural și dezvoltarea adecvată a diferitelor categorii de teritorii;
  • Consolidarea și dezvoltarea rețelei de legături interregionale;
  • Protejarea, promovarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural.
 
Documentul, care conține peste 300 de pagini, orientează procesul de dezvoltare până în anul 2035, stabilind însă și o serie de acțiuni concrete, măsuri teritoriale la nivel naţional, măsuri teritoriale integrate la nivel zonal şi un plan de acţiuni prioritare pe termen scurt (3 ani), mediu (7 ani) şi lung (mai mult de 10 ani).

Spre exemplu, pe termen scurt (3 ani), strategia a identificat, ca acțiuni prioritare, printre altele, revizuirea Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) — secțiunea Rețeaua de localități, dezvoltarea a minimum 100 de comune poli rurali în afara ariilor de polarizare a centrelor urbane, adoptarea Strategiei locuirii, aprobarea metodologiei de regenerare urbană, realizarea de hărți de risc pentru toate tipurile de risc, pe întreg teritoriul României și elaborarea de planuri de prevenție, pregătire și intervenție.

Pe termen mediu (7 ani), ca acțiuni prioritare, sunt prevăzute: realizarea a cel puțin două noi sisteme de traversare peste Dunăre și a altor două peste Prut, realizarea a minimum 4 trasee de variante de ocolire, creșterea lungimii digurilor realizarea în minimum 10 orașe reședință de județ, a infrastructurii destinate folosirii bicicletelor, dar și a unei magistrale de biciclete pe cursul Dunării până la Marea Neagră, piste de bicicletă în zonele naturale și legături cu zonele de patrimoniu cultural și centrele urbane și rurale, constituirea a cel puțin 4 zone metropolitane competitive la nivel european, rețea metropolitană de transport public pentru principalele zone metropolitane, asigurarea accesului echitabil al locuitorilor la servicii de interes general și realizarea sistemului cadastral românesc.

Pe termen lung (mai mult de 10 ani), Guvernul are în vedere realizarea a 2 autostrăzi complete, care să traverseze țara nord-sud și est-vest, realizarea a 2 autostrăzi la exteriorul Carpaților, realizarea unui pod nou peste Tisa (la Sighetu Marmației), realizarea a cel puțin unei autostrăzi de legătură între Moldova și Transilvania, realizarea a cel puțin o trecere de cale ferată de viteză sporită peste Carpații Orientali, realizarea a minimum 5 platforme intermodale de transport, asigurarea navigabilității pe Dunăre pe tot parcursul anului, realizarea a minimum 5 sisteme de infrastructură de transport între orașele cu potențial de pol transfrontalier, modernizarea rețelei de transport feroviar, modernizarea rețelei de transport rutier, transformarea Bucureștiului într-un pol competitiv la nivel european, reabilitarea a 10 centre istorice și realizarea de lucrări de împădurire.

Proiectul de lege a fost trimis pentru raport la comisiile de specialitate din Parlament, termenul împlinindu-se după vacanța parlamentară, pe 19 septembrie. Indiferent de votul din Senat, proiectul va fi dezbătut ulterior pentru votul decisiv în Camera Deputaților.

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here