După cum este deja cunoscut, începând cu data de 15.04.2020 prin Decretul Președintelui României nr. 240/2020 (decret publicat în Monitorul Oficial Partea I nr.  311/14.04.2020) -denumit în continuare Decret nr. 240/2020- a fost prelungită oficial stare de urgență  pe întreg teritoriul României pe o durată de încă 30 de zile, stare  de urgență instituită inițial prin Decretul nr. 195/2020 (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212/16.03.2020).

Ținând cont și de articolul anterior al subsemnatei prin care am prezentat pe larg măsurile referitoare la domeniul justiției pe perioada stării de urgență am considerat de interes pentru cititorii noștri  să prezentăm în cadrul acestui material ce prevede noul Decret al Președintelui privind domeniul justiției.

Facem precizarea că în general măsurile referitoare la domeniul justiției pe perioada prelungirii stării de urgență sunt în mare parte asemaănătoare cu cele prevăzute în decretul anterior (Decretul nr. 195/2020) și sunt cuprinse în anexa nr. I la Decretul Președintelui României nr. 240/2020 , capitolul VII, art.60-art.72   fiind măsuri de primă urgență cu aplicabilitate directă și imediată, adică aplicabile imediat după intrarea în vigoare a Decretului Președintelui României nr. 240/2020  la data de  15.04.2020.

Ce se întâmplă cu prescripțiile și termenele de decădere?

Ca și în decretul anterior (Decretul nr. 195/2020) și noul decret (Decretul  nr. 240/2020) prevede că prescripțiile, uzucapiunile și termenele de decădere de orice fel, altele decât cele prevăzute la art. 63 alin. 12 din Decretul  nr. 240/2020, nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență, dispozițiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziții legale contrare nefiind aplicabile.

Ce se întâmplă când  numărul de judecători necesar formării completului de judecată în cadrul unei secții nu se poate asigura?

Dacă, din motive generate de pandemia de COVID-19, numărul de judecători necesar formării completului de judecată în cadrul unei secții nu se poate asigura, președintele instanței sau înlocuitorul acestuia, prin derogare de la prevederile art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispune participarea unor judecători de la alte secții ale instanței, desemnați prin tragere la sorți.

Ce se întâmplă cu redactarea și comunicarea hotărârilor judecătorești?

Pe durata stării de urgență continuă activitatea de redactare și comunicare a hotărârilor judecătorești, de înregistrare a cererilor de chemare în judecată introduse pe durata stării de urgență, precum și efectuarea oricăror alte activități, sub rezerva respectării regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu și cu observarea dispozițiilor prezentului decret.

Ce se întâmplă în continuare cu cauzele civile aflate pe rolul instanțelor de judecată ? Dar cu executările silite?

Potrivit art. 63 alin. 1 din Decretul  nr. 240/2020, pe durata stării de urgență, activitatea de judecată continuă în cauzele de urgență deosebită. Lista acestor cauze se stabilește de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cauzele de competența acesteia și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel pentru cauzele de competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în circumscripția lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată. Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale instanțelor menționate cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență.

Pe durata stării de urgență, pentru judecarea proceselor prevăzute la art. 63 alin. 1 din Decretul  nr. 240/2020, instanțele judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi (art. 63 alin. 2 din Decretul  nr. 240/2020).

În procesele prevăzute la art. 63 alin. 1 din Decretul  nr. 240/2020, când este posibil, instanțele judecătorești dispun măsurile necesare pentru desfășurarea ședinței de judecată prin videoconferință și procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.

La solicitarea instanței învestite cu soluționarea unei cauze dintre cele prevăzute la art. 63 alin. 1 din Decretul  nr. 240/2020, instanța în a cărei circumscripție este situată localitatea în care se află părțile, reprezentanții părților sau alți participanți la proces asigură, dacă este posibil, echipamentele audiovideo necesare participării acestora la ședințele de judecată prin videoconferință și procedează la identificarea persoanelor menționate, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, printr-un judecător desemnat de președintele instanței (art. 63 alin. 4 din Decretul  nr. 240/2020).

În aplicarea dispozițiilor referitoare la dispunerea măsurilor necesare pentru desfășurarea ședinței de judecată prin videoconferință și la identificarea persoanelor care participă la acestea nu se întocmesc încheierile de ședință specifice procedurii comisiei rogatorii.

Când este posibil, cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum și orice alte acte de procedură adresate instanței, pentru care legea prevede condiția formei scrise și care nu se depun direct în ședință, se transmit prin mijloace electronice.

Amânarea judecării cauzelor prevăzute la art. 63 alin. 1 din Decretul  nr. 240/2020 poate fi dispusă la cerere, în situația în care partea interesată se află în izolare la domiciliu, în carantină sau spitalizată în contextul pandemiei de COVID-19. Când instanța respinge cererea de amânare a judecății în considerarea necesității de a soluționa cauza în contextul stării de urgență, va amâna, la cererea părții sau din oficiu, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise.

Dispozițiile art. 147 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă[1] rămân aplicabile pe durata stării de urgență. Atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite instanței delegate în format electronic.

Referitor la activitatea de executare silită aceasta continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, inclusiv prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale participanților la executarea silită.

În cursul executării silite, când este posibil, executorii judecătorești procedează la comunicarea actelor de procedură în format electronic, potrivit legii.

Potrivit art. 63 alin. 11 din Decretul  nr. 240/2020, în temeiul prezentului decret, judecarea proceselor civile, altele decât cele prevăzute la alin. 1, se suspendă de plin drept pe durata stării de urgență, fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest scop .

Termenele prevăzute de lege pentru efectuarea actelor de procedură sau pentru exercitarea plângerilor, contestațiilor și căilor de atac de orice fel în cauzele prevăzute la art. 63 alin. 11 din Decretul  nr. 240/2020, aflate în curs la data prelungirii stării de urgență, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență. În cauzele prevăzute la art. 63 alin. 11 din Decretul  nr. 240/2020 în care au fost declarate căi de atac până la data emiterii prezentului decret, dosarele se înaintează instanței competente după încetarea stării de urgență (art. 63 alin. 12 din Decretul  nr. 240/2020).

După încetarea stării de urgență, judecarea proceselor prevăzute la  art. 63 alin. 11 din Decretul  nr. 240/2020 se reia din oficiu. În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și citarea părților.

Ce se întâmplă în continuare cu  dosarele penale?

Potrivit art. 64 alin. 1 din Decretul  nr. 240/2020, activitatea de urmărire penală se desfășoară cu precădere cu privire la:

a) cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecție a victimelor și martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele cu persoane vătămate minori;

b) actele de urmărire penală, măsurile procesuale și procedeele probatorii a căror amânare ar pune în pericol obținerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului, cele privind audierea anticipată, precum și luarea măsurilor asigurătorii;

c) cauzele în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel național, cauzele având ca obiect infracțiuni contra vieții și cauzele enumerate la art. 64 alin. 5 din Decretul 240/2020;

d) rezolvarea de către procuror, potrivit art. 327 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală[2], a cauzelor în care urmărirea penală a fost finalizată înaintea instituirii stării de urgență, verificarea soluțiilor de către procurorul ierarhic superior și soluționarea plângerilor împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală.

Sesizarea prin rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției a instanței de judecată competente se poate realiza doar în cazurile prevăzute limitativ la art. 64 alin. 5 din Decretul  nr. 240/2020.

Organul de urmărire penală încunoștințează părțile, subiecții procesuali principali și avocații acestora cu privire la desfășurarea urmăririi penale în cauzele prevăzute la art. 64 alin. 1 din Decretul  nr. 240/2020, cu excepția situațiilor în care ar fi afectată buna derulare a cercetărilor și aflarea adevărului în cauză. Ordonanța prin care procurorul constată că nu a operat suspendarea cursului prescripției răspunderii penale se comunică, de îndată, persoanelor interesate.

Judecătorii de drepturi și libertăți soluționează cererile, propunerile, plângerile, contestațiile sau orice alte sesizări privind cauzele prevăzute la art. 64 alin. 1 lit. a) -c) din Decretul  nr. 240/2020.

Potrivit art. 64 alin. 5 din Decretul  nr. 240/2020, procesele penale aflate în curs pe rolul instanțelor de judecată, inclusiv cele aflate în procedură în camera preliminară, se suspendă de drept pe durata stării de urgență, cu excepția cauzelor în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel național, a altor cauze urgente apreciate ca atare de către judecător sau instanța de judecată, precum și a următoarelor cauze: cele privind infracțiunile flagrante, cele în care au fost dispuse măsuri preventive, cele privind contestații la executare, cele referitoare la contestații împotriva măsurilor asigurătorii, cele privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cele ce cuprind măsuri de protecție a victimelor și a martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele privind infracțiuni contra securității naționale, cele privind acte de terorism sau de spălare a banilor. Dispozițiile art. 63 alin. 2 din  Decretul nr. 240/2020 se aplică în mod corespunzător.

În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, judecătorul sau instanța de judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și efectuarea actelor de procedură.

Acordul de comunicare în cauzele penale a actelor procedurale prin poștă electronică se prezumă, iar organele judiciare vor solicita, acolo unde este cazul, de urgență, telefonic, indicarea adreselor de poștă electronică pentru comunicarea respectivelor acte.

Termenele de comunicare a ordonanțelor, de formulare și soluționare a plângerilor, altele decât cele reglementate de art. 64 alin. 1 lit. a) -c) din Decretul  nr. 240/2020, se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată. Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele penale, cu excepția celor judecate potrivit prezentului decret, se întrerup, urmând ca de la data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași durată.

Ascultarea persoanelor private de libertate se face prin videoconferință la locul de deținere sau în spații corespunzătoare din punct de vedere sanitar, fără a fi necesar acordul persoanei private de libertate (art. 64 alin. 9 din Decretul  nr. 240/2020).

Dacă există mijloace audiovideo corespunzătoare, în cursul urmăririi penale, ascultarea altor persoane decât cele prevăzute la art. 64 alin. 9 din Decretul  nr. 240/2020 se face prin videoconferință cu acordul acestora. Dispozițiile art. 63 alin. 4 din Decretul  nr. 240/2020 se aplică în mod corespunzător în procesele penale.

De asemenea, reținem că se suspendă de plin drept organizarea licitațiilor publice în cadrul procedurilor de valorificare a bunurilor mobile indisponibilizate în procesele penale, cu excepția licitațiilor publice desfășurate prin mijloace electronice.

Pe durata stării de urgență, bunurile în privința cărora au fost instituite măsuri asigurătorii și sunt necesare prevenirii și combaterii răspândirii infecțiilor cu COVID-19 pot fi rechiziționate, în condițiile Legii nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public.

Pe durata stării de urgență, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripția răspunderii penale se suspendă. Suspendarea operează de drept, fără a fi necesară emiterea unei ordonanțe sau a unei încheieri în acest scop.

Dacă pe durata stării de urgență, din motive generate de pandemia de COVID-19, un parchet este împiedicat să funcționeze, la sesizarea prim-procurorului acestuia ori a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau din oficiu, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate dispune trimiterea uneia sau mai multor cauze dintre cele prevăzute la art. 64 alin. 1 lit. a) -c) din Decretul  nr. 240/2020 la un parchet egal în grad, dacă măsura se impune în interesul rezolvării cauzei.

Dacă din motive generate de pandemia de COVID-19, o instanță de judecată este împiedicată să își continue activitatea, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se desemnează o altă instanță de același grad care să preia soluționarea cauzelor a căror judecată continuă pe durata stării de urgență, dispozițiile art. 76 din Codul de procedură penală[3] aplicându-se în mod corespunzător. Atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite în format electronic instanței desemnate.

Pe durata stării de urgență, cauzele în materia liberării condiționate și cauzele având ca obiect schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenție se soluționează de urgență și cu precădere, termenele de judecată fiind, de regulă, de 7 zile. Pentru motive temeinic justificate, instanța poate acorda termene mai scurte.

Prin derogare de la prevederile art. 215 alin. (1) din Codul de procedură penală[4], inculpatul față de care s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune nu se prezintă la sediul unității de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura. Pentru supravegherea inculpatului, organul de poliție menționat se va deplasa, conform programului de supraveghere sau ori de câte ori se apreciază a fi necesar, la domiciliul inculpatului.

Urmărirea penală și judecata se desfășoară conform Codului de procedură penală, cu posibilitatea, la nevoie și în funcție de evoluția situațiilor generate de starea de urgență sau efectele acesteia, instituirii unor norme speciale privind procedura de urmărire și judecată a infracțiunilor săvârșite în timpul stării de urgență sau profitând de această stare, precum și în cazul infracțiunilor flagrante.

Ce se mai întâmplă cu procedurile de competența Inspecției Judiciare?

Pe durata stării de urgență, prevederile  referitoare la cauzele  civile- mai sus prezentate- se aplică în mod corespunzător și în procedurile de competența Inspecției Judiciare.

Ce se întâmplă în continuare cu  activitatea oficiilor registrelor comerțului?

Pe durata stării de urgență, activitatea oficiului registrului comerțului continuă în ceea ce privește înregistrarea mențiunilor privind persoanele juridice și persoanele fizice și se derulează prin mijloace electronice, în baza cererii de înregistrare și a documentelor anexate la aceasta în formă electronică, având încorporată, atașată sau logic asociată semnătura electronică extinsă, precum și prin corespondență, pe suport hârtie, în format letric.

Declarațiile pe propria răspundere pot avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică și pot fi transmise la oficiul registrului comerțului fără nicio altă formalitate.

Specimenul de semnătură, acolo unde legea prevede, se transmite la oficiul registrului comerțului legalizat de notarul public sau certificat de avocat ori sub forma unui înscris sub semnătură privată, fără nicio altă formalitate.

Activitatea de asistență pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării prin mijloace electronice se derulează prin mijloace electronice, iar activitatea de furnizare de informații din registrul comerțului și de eliberare de copii și certificate constatatoare, precum și activitatea de publicare și de furnizare a Buletinului procedurilor de insolvență se realizează, prin mijloace electronice, precum și prin corespondență, pe suport hârtie, în format letric.

Ce se întâmplă în continuare cu activitatea referitoare la obținerea cetățeniei?

Potrivit art. 68 alin. 1  din Decretul  nr. 240/2020, pe durata stării de urgență se suspendă, la sediul din București al Autorității Naționale pentru Cetățenie și la birourile teritoriale, activitatea de depunere a dosarelor de cetățenie, susținerea interviului organizat pentru verificarea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) și g) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ședințele de depunere a jurământului de credință față de România.

Pe durata suspendării îndeplinirii activităților prevăzute la art. 68 alin. 1  din Decretul  nr. 240/2020, termenele prevăzute la art. 15 alin. (5)[5] și art. 20 alin. (2) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991[6], republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă; după încetarea stării de urgență, termenele își reiau cursul, socotindu-se pentru împlinirea termenului și timpul scurs înainte de suspendare.

Ce se întâmplă cu executarea pedepselor, a măsurilor educative neprivative de libertate etc.?

În executarea pedepselor și a măsurilor educative neprivative de libertate, executarea supravegherii prin prezentarea persoanei la serviciul de probațiune, primirea vizitelor consilierului de probațiune, precum și obligațiile de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, de a urma un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională, de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială, respectiv prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității rezultată din înlocuirea amenzii penale se suspendă pe durata stării de urgență. Pentru situațiile în care termenul de supraveghere, durata supravegherii sau durata măsurii educative neprivative de libertate s-a împlinit în timpul stării de urgență, în raportul final se face mențiune despre imposibilitatea obiectivă de executare.

În executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, exercitarea dreptului de a primi vizite, exercitarea dreptului la vizită intimă, exercitarea dreptului de a primi bunuri prin sectorul vizită, cât și recompensele constând în permisiunea de ieșire din penitenciar se suspendă.

Pentru menținerea legăturii cu mediul suport se majorează durata și numărul de convorbiri pentru persoanele condamnate aflate în regimul de maximă siguranță, la maximum 45 de minute pe zi, iar pentru persoanele condamnate aflate în regim închis, semideschis, deschis, regim provizoriu sau pentru cei care nu au regimul stabilit, la maximum 75 de minute pe zi. Dreptul deținuților la convorbiri on-line, indiferent de situația disciplinară și periodicitatea legăturii cu familia, se suplimentează corespunzător numărului de vizite la care au dreptul conform regimului de executare.

Prin derogare de la prevederile legale, pe durata stării de urgență persoanele fără mijloace bănești au dreptul de a utiliza, pentru achiziționarea de bunuri și produse alimentare, precum și pentru efectuarea convorbirilor telefonice, inclusiv suma de bani reprezentând cota de 10% din venit, consemnată pe numele acestora, la Trezoreria Statului, cu excepția sumei necesare plății transportului până la domiciliu, la punerea în libertate.

Prin derogare de la prevederile legale, pe durata stării de urgență se suspendă activitatea de transfer al persoanelor private de libertate între locurile de deținere, cu excepția situațiilor impuse de urgențele medicale, solicitările exprese formulate de organele judiciare, schimbarea regimului de executare, numai dacă în locul de deținere nu este organizată executarea pedepsei pentru noul regim, precum și a transferurilor din motive de siguranță. În toate aceste cazuri, transferurile se realizează numai cu avizul Direcției de Supraveghere Medicală din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Persoanele condamnate clasificate în regimul semideschis și deschis pot executa pedeapsa în camere de deținere permanent închise și asigurate.

Pentru minorii privați de libertate care nu au un reprezentant legal, medicul curant al locului de deținere acționează ca reprezentant legal, exclusiv pentru acordarea asistenței medicale și a măsurilor de prevenție.

În situația existenței unui risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar, cu afectarea persoanelor private de libertate și a personalului, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor poate dispune relocarea unor efective mari de persoane private de libertate în alte penitenciare, indiferent de profilul acestora, sau în centre educative/centre de detenție ori stabilimente/facilități de cazare aparținând unităților care fac parte din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională.

În vederea respectării dreptului la asistență medicală și a realizării actului medical necesar persoanelor private de libertate, pe durata stării de urgență, la solicitarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau a directorilor unităților subordonate acesteia cu avizul directorului general, cu acordul Ministerului Sănătății și al comandantului acțiunii, se desemnează specialiști din partea rețelei sanitare publice și a structurilor de sănătate publică teritoriale, pentru sprijinirea modalității de acordare a asistenței medicale în cazul persoanelor private de libertate, inclusiv la nivelul locului de detenție.

În completarea obligațiilor prevăzute în Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, cu modificările și completările ulterioare, polițistul de penitenciare este obligat să participe la toate activitățile desfășurate în conformitate cu dispozițiile superiorilor.

Pe durata stării de urgență, în raport cu necesitățile și situația operativă existente la nivelul unității penitenciare unde este încadrat sau al altei unități din poliția penitenciară, polițistului de penitenciare i se pot modifica, fără acordul său, locul și/sau felul muncii.

În situația existenței unui risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar, cu afectarea deținuților și a personalului, în cazuri excepționale, la solicitarea fundamentată a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Ministerul Afacerilor Interne și/sau Ministerul Apărării Naționale asigură sprijinul necesar pentru realizarea în condiții de siguranță a misiunilor de pază a perimetrelor locurilor de deținere, respectiv de relocare a unor efective mari de deținuți la alte penitenciare sau stabilimente/facilități de cazare, prin personal și/sau tehnică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și/sau al Ministerului Apărării Naționale.

Prevederile mai sus amintite se aplică în mod corespunzător și în centrele de reținere și arestare preventivă, cu următoarele excepții:

a) dreptul la convorbiri telefonice se suplimentează pentru persoanele private de libertate la maximum 45 de minute pe zi;

b) transferul persoanelor private de libertate se dispune și în următoarele cazuri:

  1. după trimiterea în judecată și verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive, potrivit prevederilor art. 207 alin. (2) – (4) și art. 348 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală;
  2. pentru buna desfășurare a actului de justiție, când au fost încarcerate în alt centru decât cel de pe raza teritorială a organului judiciar care efectuează urmărirea penală;
  3. când capacitatea legală de cazare a centrului este depășită.

Pe durata stării de urgență, paza și supravegherea persoanelor private de libertate internate în unități sanitare publice, altele decât penitenciarele-spital, se realizează prin intermediul dispozitivelor electronice de supraveghere la distanță, fără consimțământul acestora, alături de celelalte măsuri de siguranță prevăzute de legislația privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

www.lege5.roRapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României

 

[1]  Art. 147 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă Când, din cauza unor împrejurări excepționale, instanța competentă este împiedicată un timp mai îndelungat să funcționeze, Înalta Curte de Casație și Justiție, la cererea părții interesate, va desemna o altă instanță de același grad care să judece procesul.

[2]  Art. 327 din Codul de procedură penală Atunci când constată că au fost respectate dispozițiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă și există probele necesare și legal administrate, procurorul:

a) emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârșită de inculpat și că acesta răspunde penal;

b) emite ordonanță prin care clasează sau renunță la urmărire, potrivit dispozițiilor legale.

[3]  Art. 76 din Codul de procedură penală(1) Procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să desemneze o altă curte de apel decât cea căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul.

(2) Procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate cere curții de apel competente să desemneze un alt tribunal sau, după caz, o altă judecătorie decât cea căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, care să fie sesizate în cazul în care se va emite rechizitoriul.

(3) Dispozițiile art. 71 se aplică în mod corespunzător.

(4) Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă soluționează cererea în camera de consiliu, în termen de 15 zile.

(5) Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă dispune, prin încheiere motivată, fie respingerea cererii, fie admiterea cererii și desemnarea unei instanțe egale în grad cu cea căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță, care să fie sesizată în cazul în care se va emite rechizitoriul.

(6) Încheierea prin care Înalta Curte de Casație și Justiție sau curtea de apel competentă soluționează cererea nu este supusă niciunei căi de atac.

(7) În cazul respingerii cererii de desemnare a altei instanțe pentru judecarea cauzei formulate, în aceeași cauză nu mai poate fi formulată o nouă cerere pentru aceleași motive.

[4]  Art. 215 alin. (1) din Codul de procedură penală (1) Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței;

c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.

[5]  Art. 15 alin. (5)din Legea nr. 21/1991 În cazul în care sunt întrunite condițiile pentru acordarea cetățeniei române, Comisia stabilește, într-un termen ce nu va depăși 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) și g).

[6] Art. 20 alin. (2) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991  În termen de 6 luni de la data comunicării ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau redobândire a cetățeniei române sau, după caz, de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Guvernului de acordare a cetățeniei române, persoanele cărora li s-a acordat sau care au redobândit cetățenia română vor depune jurământul de credință față de România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here