O propunere legislativă înregistrată relativ recent la Senat sub numărul B196/2025 își propune să introducă o plafonare clară și individuală a beneficiilor salariale suplimentare acordate angajaților din sectorul bugetar. Inițiativa prevede că valoarea cumulată a sporurilor, compensațiilor, primelor, indemnizațiilor și altor beneficii nu va putea depăși 30% din salariul de bază al fiecărui salariat.

Proiectul vizează completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice cu un nou articol – 26^1 – care stabilește că acest plafon se aplică individual, și nu la nivelul instituției, așa cum este reglementat în prezent.
"Art.1. - După articolul 26 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 26^1, cu umătorul cuprins:
„(1) Cuantumul cumulat al sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor, majorărilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, precum şi altor drepturi în bani şi/sau în natură acordate cumulat pentru orice persoană care se încadrează în categoriile de personal enumerate la art. 2 nu poate depăşi 30% din salariul de bază, solda de fimcţie/salariul de fimcţie, solda de grad/salariul gradului profesional deţinut, gradaţiei, soldei de comandă/salariului de comandă. indemnizaţiei de încadrare şi indemnizaţiei
lunare corespunzător fiincţiei deţinute potrivit prezentei legi şi anexelor nr. I-IX, după caz.
(2) Plafonul maxim prevăzut la alin. (1) este aplicabil individual pentru fiecare fiincţie salarizată potrivit prezentei legi, indiferent de numărul, categoria şi cuantumul comp ensaţiilor, indemnizaţiilor, sp orurilor, maj orărilor, adaosurilor, primelor şi premiilor, precum şi altor drepturi în bani şi/sau în natură.
(3) Plata de drepturi salariale peste plafonul stabilit atrage răspunderea ordonatorului de credite şi recuperarea sumelor potrivit legislaţiei în vigoare."

Măsură are ca scop principal echilibrarea bugetului şi echitatea socială

Potrivit expunerii de motive, scopul propunerii este dublu: limitarea acumulărilor excesive de venituri dincolo de salariul de bază și restabilirea unui raport corect între stat și contribuabil, într-un context economic tensionat.

"România se confruntă de mai mulţi ani cu presiuni structurale asupra bugetului de stat. Cheltuielile rigide, În special cele cu salariile şi beneficiile acordate personalului bugetar, au devenit o componentă tot mai dificil de ajustat, În timp ce veniturile publice sunt puse sub presiune prin nevoia de a menţine competitivitatea fiscală şi de a sprijini investiţiile. În acest context, menţinerea unui sistem salarial public predictibil şi sustenabil devine esenţială pentru stabilitatea bugetară."

Deputatul Caudiu Năsui, inițiatorul proiectului subliniază faptul că, în prezent, deși plafonul de 30% există formal, acesta se aplică la nivelul ordonatorului de credite, ceea ce permite cazuri individuale  în care anumite persoane "pot beneficia, legal, de adaosuri salariale care dublează sau chiar triplează salariul de bază, fără criterii transparente şi verificabile".  În lipsa unor criterii clare și verificabile, sistemul actual generează inechități și percepția de tratamente preferențiale în aparatul bugetar.

Regulă clară, aplicabilă fiecărui angajat în parte

Noua reglementare ar institui un plafon clar de "30% aplicabil fiecărui salariat", indiferent de categoria de sporuri sau compensații primite. "Plata de drepturi salariale peste acest plafon va atrage răspunderea ordonatorului de credite", fiind prevăzută și recuperarea sumelor achitate în exces.

Măsura nu afectează salariul de bază sau drepturile fixe aferente funcției ocupate, ci doar limitează la nivel de salariat eventualale beneficii suplimentare plafonului de 30% din salariul de bază.

Salarizare sustenabilă, nu privilegii arbitrare

Inițiativa vine ca reacție la numeroasele derogări și modificări legislative din ultimii ani, care au creat un sistem salarial fragmentat, marcat de tratamente preferențiale și lipsă de coerență.

Legea-cadru nr. 153/2017, care a fost gândită ca un sistem unitar de salarizare, a fost treptat subminată de intervenții sectoriale și excepții punctuale.

"Este o măsură simplă, clară și ușor de aplicat administrativ, care aduce coerență în salarizarea publică și aliniază așteptările salariale la resursele reale ale statului", argumentează inițiatorii.

Un pas spre responsabilizarea statului

Pe fondul unui deficit bugetar în creștere și al solicitărilor tot mai mari din partea populației active de echitate în tratamentul fiscal și salarial, această propunere legislativă este prezentată ca "un pas necesar spre responsabilizarea aparatului bugetar" și "asigurarea unei utilizări eficiente a resurselor publice".

Dacă va fi adoptată, legea ar urma să intre în vigoare în luna următoare publicării în Monitorul Oficial, cu aplicabilitate imediată asupra tuturor categoriilor de personal bugetar.