21 Aprilie, 2018

Sporuri pentru personalul didactic. Clarificări ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Deşi problema sporului la predarea în regim simultan poate părea mai restrânsă ca sferă de interes, iată însă că reglementările legale au ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru clarificări. 

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale cu privire la dezlegarea următoarei chestiuni de drept: “dacă dispozițiile art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011 pot fi interpretate în sensul că sporul pentru predare simultană la 2-4 clase de elevi se aplică și personalului didactic din învățământul preșcolar care își desfășoară activitatea cu grupa combinată compusă din grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare, ca urmare a efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 99/2012″.

Găsiţi, la sfârşitul materialului nostru, reglementările reţinute de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru  pronunțarea hotărârii prealabile care i-a fost solicitată. Tema şi decizia ÎCCJ sunt de reţinut inclusiv prin priswma existenţei unei practici diferite a instanţelor. 

Situaţia de fapt

• Cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de 1 noiembrie 2016 de către reclamanta A, în numele membrei de sindicat B, în contradictoriu cu pârâta C, solicitând instanței obligarea pârâtei la calculul și plata diferenței salariale neacordate, reprezentând sporul de 10% din salariul de bază pentru predarea la 3 clase simultane pentru perioada septembrie 2015-iunie 2016, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație de la data la care au fost datorate până la data plății, precum și obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferentă acesteia, până la data plății efective și integrale.

• Tribunalul Sălaj a admis cererea de chemare în judecată, astfel cum aceasta a fost formulată, reținând, în esență, că B a fost încadrată în cursul anului școlar 2015-2016 pe postul de educatoare în învățământul preșcolar la unitatea pârâtă. În această calitate reclamanta și-a desfășurat activitatea la grupa combinată, compusă din grupa mică, mijlocie și mare în regim de clase simultane.

• Prin Decizia nr. 1.615/2011, Curtea Constituțională a constatat că sintagma “în învățământul primar” cuprinsă în dispozițiile art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 “Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic și personalului didactic din învățământ” la Legea nr. 63/2011 este neconstituțională. În considerentele acestei decizii, respectiv, la pct. I din decizie, se arată că “obiectul de reglementare a listei referitoare la sporuri și alte drepturi ale personalului didactic din învățământ, cuprinse în anexa nr. II/1 la Legea-cadru nr. 330/2009, nu vizează în mod exclusiv personalul din învățământul primar, punctele acestei note referindu-se, în general, la învățământul preuniversitar și universitar. Rezultă că eventuala neconstituționalitate a unei referiri la personalul din învățământul primar din cuprinsul pct. 10 al listei nu atrage automat diminuarea sporului respectiv, ci înlătură limitarea acordării acestui spor numai personalului din învățământul primar, ceea ce nu echivalează cu arogarea de către Curtea Constituțională a unui rol de legiuitor pozitiv, din contră, Curtea are posibilitatea de a diminua din textul legal criticat o limitare eventual neconstituțională în privința acordării sporului de predare simultană.Curtea nu a pus în discuție legitimitatea acordării acestui spor personalului din învățământul primar, ci legitimitatea constituțională a limitării acordării acestui spor numai acestei categorii de cadre didactice. “

• Având în vedere aceste considerente, precum și faptul că potrivit prevederilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1/2011, sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde și învățământul preșcolar, instanța a constatat că cererea reclamantei este fondată și, în consecință, aceasta trebuia să beneficieze în cursul anului școlar 2015-2016 de sporul de 10% pentru predare la 3 clase simultan.

• Împotriva acestei hotărâri a formulat apel pârâta C, subliniind că reclamantele nu predau la “clase simultane”, ci la “grupe de școlari combinate”, diferența fiind una de esență nu doar ca organizare, ci și ca mod de predare.

Astfel, la grupele combinate la grădiniță se întâlnesc preșcolari de vârste diferite, dar activitatea didactică pe parcursul unei ore nu diferă în mod esențial, ci doar cerințele pe care educatoarea le are față de fiecare copil, în funcție de vârsta acestuia. Ca urmare, nu se poate extrapola aplicarea deciziei Curții Constituționale la tot sistemul preuniversitar.

• În cadrul soluționării acestei căi de atac, Curtea de Apel Cluj, a dispus suspendarea judecării apelului până la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept de către Înalta Curte de Casație și Justiție. 

Soluţia ÎCCJ

Nu reluăm aici argumentele completului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acestea pot fi consultate în Decizia nr. 1/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 259 din 23 martie 2018. Reţinem că, prin hotărârea pronunţată, Curtea a admis sesizarea şi a stabilit următoarele:

Dispozițiile art. 6 capitolul I anexa 5 din Legea nr. 63/2011 se interpretează în sensul că sporul pentru predare simultană la 2-4 clase de elevi NU se aplică și personalului didactic din învățământul preșcolar care își desfășoară activitatea cu grupa combinată compusă din grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare.

Notăm, totuşi, ultima constare a Curţii, care face trimitere şi la reglementările actuale în materie: “Că legiuitorul nu a avut în vedere și personalul didactic din învățământul preșcolar atunci când a instituit sporul de predare simultană prin Legea nr. 63/2011 rezultă și din compararea textului invocat (art. 6 din cap. I al anexei nr. 5) cu actuala dispoziție inserată în art. 7 din anexa nr. I “Familia ocupațională de funcții bugetare «învățământ», cap. I, lit. B la Legea-cadru nr. 153/2017, care stabilește plata unei majorări salariale pentru predarea simultană la 2-5 clase de elevi/grupe în învățământul preșcolar, primar sau gimnazial (forma enunțată nu este însă incidentă în cauză și nu formează obiectul sesizării, ea urmând a-și produce efectele după intrarea în vigoare a legii în forma etapizată prevăzută de art. 38).”

Normele de drept intern care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile

• Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, cu modificările ulterioare, art. 6 din cap. I al anexei 5:

“Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-4 clase de elevi în învățământul primar primește un spor aplicat la salariul de bază, calculat ca sumă între lit. A, B, C, D, E ale art. 3, pentru activități care solicită o încordare psihică foarte ridicată, stabilit după cum urmează:

a) pentru două clase de elevi – 7%;

b) pentru 3 clase de elevi – 10%;

c) pentru 4 clase de elevi – 15%.”

Completul ÎCCJ precizează că, deși Legea nr. 63/2011 a fost abrogată prin O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, aprobată de Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare, iar art. 33 alin. (4) lit. f) din O.U.G. nr. 57/2015 a fost abrogat prin pct. 20 al Legii nr. 153/2017, acest aspect nu este de natură a înlătura îndeplinirea cerințelor de admisibilitate cât timp acțiunea reclamantului privește o perioadă în care legea era în vigoare, iar efectele sale s-ar putea răsfrânge asupra unei întregi categorii profesionale pentru drepturile cuvenite pe durata aplicării legii. Mai mult, ulterioara Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 57/2015 cuprinde dispoziții similare și, deși este deopotrivă incidentă în cauza în care a fost formulată prezenta solicitare, completul de judecată a omis și menționarea acesteia în cuprinsul sesizării.

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal- bugetare, cu modificările și completările ulterioare, art. 33 alin. (4) lit. f):

“Pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar, personalul didactic de predare și cercetare și didactic de conducere din învățământul superior/universitar, la salariul de bază stabilit, potrivit anexei nr. 2, se acordă următoarele sporuri și indemnizații, dacă sunt îndeplinite condițiile de acordare prevăzute de lege, astfel: (…)

f) spor de 7%, 10% și 15% din salariul de bază pentru personalul didactic care asigură predarea simultană la 2, 3, respectiv 4 clase de elevi, stabilit după cum urmează: pentru două clase de elevi – 7%; pentru 3 clase de elevi – 10%; pentru 4 clase de elevi – 15%.”

• Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, art. 23 alin. (1):

“Sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:

a) educația timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreșcolar (0-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare;

b) învățământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV;

c) învățământul secundar, care cuprinde: (i) învățământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII (…)”.

Art. 63 alin. (1):

“În învățământul preuniversitar, formațiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează:

a) educația antepreșcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 9;

b) învățământul preșcolar: grupa cuprinde în medie 15 preșcolari, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 20;

c) învățământul primar: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 25;

d) învățământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 30 ()”.

Art. 262 alin. (1) lit. a) și alin. (3) lit. a)-c):

“Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, și cuprinde:

a) activități didactice de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învățământ; (…)

(3) Norma didactică de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și de evaluare curentă a preșcolarilor și a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute la alin. (1) lit. a) și se stabilește după cum urmează:

a) un post de educator/educatoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru învățământul preșcolar pentru fiecare grupă cu program normal, constituită în educația timpurie;

b) un post de învățător/învățătoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru învățământul primar pentru fiecare clasă din învățământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;

c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul secundar și terțiar non-universitar (…).

• Metodologia de organizare a claselor din învățământul preuniversitar în regim simultan, aprobată prin Ordinul ministerului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3.062/2012 aprobată prin Ordinul nr. 3.062/2012:

“Art. 1. -

(1) În localitățile izolate geografic sau lingvistic ori în localitățile în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învățământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege și nu există posibilitatea asigurării transportului școlar se organizează clase în regim simultan.

(2) Pot fi organizate clase în regim simultan în învățământul primar și în cel gimnazial.

(3) Nu se organizează clase în regim simultan în învățământul liceal, profesional sau postliceal.

(4) Organizarea claselor în regim simultan se face în condițiile stabilite de prezenta metodologie, la propunerea bine motivată a consiliului de administrație al unității de învățământ, cu aprobarea inspectoratului școlar.”

 comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu