Recent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat cu privire la un recurs în interesul legii, formulat de Avocatul Poporului, pe care îl prezentăm în sinteză, inclusiv evoluţiile ulterioare deciziei ÎCCJ.

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului cu privire la următoarea problemă de drept:

“Interpretarea și aplicarea neunitară a dispozițiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în corelare cu dispozițiile art. 38 alin. (3), alin. (4) și alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, modificată și completată”.

Avocatul Poporului a solicitat admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legale incidente, opinând în sensul că anexa nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea-cadru nr. 153/2017, nu prevede acordarea diferită a sporurilor pentru condiții de muncă în raport cu depășirea sau nedepășirea grilei de salarizare valabile pentru anul 2022, ci are în vedere doar existența condițiilor vătămătoare/periculoase dovedită prin buletine de analiză.

Reprezentantul procurorului general a solicitat, în principal, respingerea ca inadmisibil a recursului în interesul legii, deoarece considerentele deciziilor nr. 37/2020 și nr. 82/2018 au oferit o dezlegare a problemei de drept, iar autorul sesizării nu a făcut dovada că practica judiciară are caracter neunitar.

Pe fondul recursului în interesul legii a arătat că personalul din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor va beneficia de reglementarea aferentă sporului solicitat de la data la care beneficiază de salariul de bază stabilit de anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în acord cu dispozițiile din Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 prin care a fost aprobat Regulamentui-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare “Administrație” din administrația publică centrală (denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 917/2017), sporul neavând o existență de sine stătătoare, astfel încât urmează aceleași reguli de aplicare etapizată a legii.

Având cuvântul în replică, reprezentantul Avocatului Poporului, în ceea ce privește admisibilitatea prezentului recurs în interesul legii, a învederat că hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dată prin Decizia nr. 82/2018 nu este aplicabilă în cauză, deoarece a privit exclusiv majorarea salarială de bază pentru complexitatea muncii, și nu sporul special, iar Decizia nr. 37/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a menționat expres că problematica dedusă judecății poate face obiectul unui recurs în interesul legii, acesta fiind singurul mecanism de reglementare a situațiilor ivite în practică.

Hotărârea ÎCCJ şi evoluţiile ulterioare pronunţării

Pentru considerente pe care nu le reluăm în această semnalare, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii

formulat de Avocatul Poporului și a stabilit că:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secțiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (3), alin. (4) și alin. (6) din același act normativ, personalul din instituțiile publice sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor care este încadrat și își desfășoară activitatea în specialitatea funcțiilor specifice prevăzute în anexă beneficiază de sporul pentru condiții de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de la data la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

(Decizia nr. 27/2020 a ÎCCJ, publicată în Monitorul Oficial nr. 71 din 22 ianuarie 2021)

Pentru a se pronunţa astfel, Înalta Curte a reţinut, între multe alte considerente, cele de mai jos. Pentru buna înţelegere a evoluţiei legislative în timp, trebuie reţinut că Decizia ÎCCJ a fost pronunţată în data de 26 octombrie 2020. Cu această precizare făcută, iată ce arăta Înalta Curte la data pronunţării:

“În cazul personalului sanitar-veterinar s-a inițiat rezolvarea legislativă a acestei situații prin inserarea unui amendament similar într-o propunere de modificare a Legii- cadru nr. 153/2017, respectiv prin PL-x nr. 717/2018. După declararea neconstituționalității legii prin Decizia nr. 56/2020 a Curții Constituționale, procedura legislativă a fost reluată. La data pronunțării prezentei decizii, proiectul de act normativ care acordă sporurile specifice personalului din structura Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordine din luna următoare intrării în vigoare a legii, înregistrat cu nr. PL-x nr. 371/2020, a fost adoptat la 13 octombrie 2020 de către Camera Deputaților și trimis spre promulgare la 16 octombrie 2020.”

Ulterior pronunţarii ÎCCJ, proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat şi a devenit Legea nr. 229/2020 pentru completarea art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În vigoare din data de 7 noiembrie 2020, actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 1030 din 4 noiembrie 2020. Legea prevede următoarele:

Art. I. –

La articolul 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:

(9) Pentru personalul din structura Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia, care ocupă funcții și își desfășoară activitatea în condiții ce impun acordarea sporurilor specifice, stabilite potrivit prezentei legi, personal care nu a avut în plată sporuri în luna decembrie 2019, respectiv pentru personalul nou-încadrat, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar se acordă prin raportare la salariul de bază aflat în plată.”

Art. II. –

Măsurile prevăzute la art. 38 alin. (9) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum aceasta a fost completată prin prezenta lege, se aplică începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi.

www.lege5.roRapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here