20 August, 2018

SINTEZĂ: Cele mai importante modificări la Legile justiției – amendamente, vot şi reacţii

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Legea nr. 303/2004 privind Statutul magistraților și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii au fost adoptate marți și miercuri de parlamentarii din Comisia specială pentru legile Justiției, formele modificate urmând să fie votate în plenul Senatului, care este camera decizională.

Dezbaterile la cele trei acte normative au durat până seara târziu. De altfel, începând de luni, cele trei proiecte au intrat într-o procedură accelerată de dezbatere și vot la Senat, după ce fuseseră adoptate săptămâna trecută de primul for, Camera Deputaților, astfel încât să fie finalizate în cursul acestei săptămâni. Între timp, mii de magistrați din toată țara au protestat în fața instanțelor împotriva modificărilor aduse. Instituțiile din domeniu, DNA, DIICOT, Ministerul Public, Secția pentru procurori din cadrul CSM, asociații și alte organizații au adus argumente punctuale, cu exemple din dosare, despre cum se vor schimba, în rău, anchetele și procesele de acum încolo.

Legea privind organizarea judiciară

Marți seară, parlamentarii USR au pus muzică în boxele din încăperea în care se dezbăteau amendamentele la proiectul de modificare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Președintele comisiei, Florin Iordache, a părăsit lucrările în momentul în care s-a auzit Recviemul lui Mozart, iar parlamentarii opoziției îi spuneau că “a îngropat Justiția”. Iordache a revenit însă în sala de ședințe și a reluat lucrările, precizând că indiferent de cât de tare răsună muzica, parlamentarii nu vor pleca acasă până nu vor finaliza raportul. Raportul a fost adoptat cu 12 voturi „pentru” şi 5 voturi „împotrivă”, PNL și USR fiind partidele care au votat împotrivă.

Cea mai importantă și cea mai discutată modificare a Legii privind organizarea judiciară a fost înființarea unei secții speciale pentru cercetarea magistraților, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, care va avea competență pentru orice infracțiune săvârșită de procurori sau judecători, sau dosare în care sunt acuzați magistrați, dar și alte persoane. Practic, aceleași atribuții pe care le are acum DNA. Noua secție, care va funcționa în cadrul Parchetului General, va fi condusă de un procuror șef, numit președinte al Secției și va avea 25 de posturi, din care 10 de procurori și restul de personal auxiliar de specialitate, administrativ și economic.

Textul amendamentului adoptat de comisia Iordache este următorul: „În cadrul PÎCCJ se înfiinţează şi funcţionează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai CSM”. Următorul amendament adoptat prevede că „Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi păstrează competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care alături de persoanele prevăzute la alineatul 1) sunt cercetate şi alte persoane.

În forma adoptată la Camera Deputaţilor se prevedea că: „În cadrul PÎCCJ se înființează şi funcționează Secția de Investigare a unor Infracțiuni din Justiție care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile de corupție și a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal și de Legea nr. 78/2000, infracțiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum și a infracțiunilor contra înfăptuirii justiției săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum și de judecătorii și procurorii militari”.

De asemenea, Comisia specială a mărit vechimea minimă necesară pentru ocuparea funcției de procuror în cadrul DNA și DIICOT, de la 6 la 8 ani și a introdus concursul pe post, la angajarea în această instituție (art. 87, alin. 1 modificat). Candidații vor avea nevoie de avizul CSM și dosarul nu trebuie să conțină nicio sancțiune discipinară: ”Pentru a fi numiţi în cadrul DNA, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi discilinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 8 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs susţinut în faţa secţiei de procurori a CSM”, se arată în alin. (2) al art. 87 din actul normativ.

O altă modificare privește competența procurorului șef al DNA de a înființa servicii teritoriale sau birouri, atribuție care nu se va mai realiza fără avizul Secției pentru procurori a CSM (art. 86, un nou alineat, alin. 1). În acest moment, legea prevede că șeful DNA poate înființa oricând, prin Ordin, aceste structuri, fără a cere avizul vreunei alte instituții. În privința DIIICOT, comisia specială a mai introdus un nou articol, potrivit căruia structura va elabora, anual, un raport de activitate pe care îl va prezenta CSM și ministrului Justiției, care îl va prezenta concluziile sale, mai departe, Parlamentului.

Un alt amendament controversat adoptat de comisia Iordache a fost aceea că soluţiile adoptate de un procuror pot fi infirmate de procurorul ierarhic superior, dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice. Legea actuală prevede această procedură doar în cazul în care superiorul consideră că soluția este nelegală (art. 64, alin 3 modificat).

O ultimă schimbare importantă a acestei legi este cea privind obligativitatea judecătorilor de a motiva sentințele într-un termen mai scurt, de cel mult 90 de zile de la data pronunțării deciziei, argument pe baza căruia a fost motivat proiectul de modificare a legii, în expunerea de motive.

Legea privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii

Al doilea proiect din pachetul Justiției adoptată pe amendamente de comisia Iordache marți seara vizează Legea nr. 317/2004 privind CSM. Inițial a fost dezbătut un amendament care prevedea ca Inspecția judiciară să nu mai funcționeze în cadrul CSM, ci în subordinea unui Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor, dar această formă nu a mai fost votată, astfel că Inspecția judiciară va rămâne ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM. Un amendament adoptat prevede că „plenul CSM, secţiile, preşedintele şi vicepreşedintele CSM, din oficiu sau la sesizarea judecătorului sau procurorului, sesizează Inspecţia Judiciară pentru efectuarea de verificări în vederea apărării independenţei”.

Calitatea de membru CSM este incompatibilă cu alte funcţii din domeniul juridic, dar și din Parlament sau consilii locale, confor unui alt amendament: „Calitatea de membru ales al CSM reprezentant al societăţii civile, reprezentant al societăţii civile, reprezintă vechime în specialitate recunoscută în profesiile juridice, şi pe durata mandatului este incompatibilă cu exercitarea calităţii de parlamentar, ales local, funcţionar public, judecător, procuror, notar public, avocat, consilier juridic, mediator, arbitru, executor judecătoresc, practician în insolvenţă, grefier, consilier de probaţiune şi a altor profesii juridice reglementate de lege”.

Toate proiectele ce vor fi discutate și supuse votului secțiilor sau plenului CM vor fi publicate cu 3 zile înainte pe pagina de internet a instituției, cu excepția celor care privesc eventuale “cereri privind încuviinţarea percheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu controlului judiciar sau pe cauţiune cu privire la judecători, procurori ori magistraţi asistenţi”.

Legea privind statutul procurorilor și judecătorilor

Proiectul privind Legea nr. 303/2004 a fost primul modificat, dezbătut și adoptat de comisia specială, luni seara. În cursul dimineții de marți, el a fost votat și de plenul Senatului, forul decizional, propunerea legislativă fiind trimisă acum la promulgare.

Una din principalele modificări se referă la prejudiciul în cazul unei erori judiciare, care va fi acoperit de stat, ca și până acum, dar ulterior, ministerul Finanțelor se întoarce obligatoriu împotriva magistratului care a determinat eroarea: “În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în activitatea prevăzută de alin 4), Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia judiciară în vederea constatării existenţei relei credinţe sau gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară, potrivit procedurii prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 317/2004 privind CSM. După rămânerea definită a raportului Inspecţiei judiciare prin care s-a constatat reaua credinţă ori grava neglijenţă a judecătorului sau procurorului, statul exercită acţiunea în regres împotriva judecătorului sau a procurorului. Competenţa de judecată, în primă instanţă, revine Curţii de Apel Bucureşti, dispoziţiile Codului de procedură civilă fiind pe deplin aplicabile.”

De altfel, conform proiectului, “Eroarea judiciară atrage răspunderea judecătorilor și procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”. Legea actuală prevede că statul “se poate îndrepta” împotriva procurorului sau judecătorului care a determinat eroarea judiciară. Eroarea judiciară se produce, conform proiectului, atunci când “în înfăptuirea actului de justiție, se determină o soluționare greșită a unei proceduri judiciare și prin aceasta se produce o vătămare a drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane.”

O altă modificare este aceea că termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al statului prevăzut la alin. 8 este de 1 an, de la data când a fost achitat integral prejudiciul” faţă de “termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de 1 an”. De asemenea, CSM poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor: “Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea pentru eroarea judiciară determinată de rea-credinţa sau gravă neglijenţă.”

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor va fi atactă la CCR de către parlamentarii opoziției, a anunțat președintele USR, Dan Barna. De altfel, partidele din opoziție au încercat să blocheze votul final și au părăsit sala de plen, dar PSD și ALDE au avut majoritate, astfel că proiectul a fost votat cu 80 de voturi “pentru” și niciun vot “împotrivă”.

Una dintre schimbările mult discutate a fost cea a procedurii de numire a procurorilor șefi de către președintele țării. Legea actuală prevede că șeful statului poate refuza orice propunere pentru șefii de parchete, neprecizându-se un număr anume. Modificarea prevede că refuzul poate fi exprimat o singură dată: “Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1, – şefii de parchete -, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului”. Este vorba despre procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii.

Un alt amendament adoptat prevede că pot promova ca judecători la Înalta Curte magistrații care au luat interviul susținut în fața CSM, proba scrisă prevăzută de actul normativ actual fiind eliminată.

Câteva sute de magistraţi au protestat, luni și marți, în faţa instanțelor din marile orașe, faţă de modificarea legilor justiţiei, dar şi faţă de modificarea Codurilor penale.

Reacţii DNA, DIICOT

Direcţia Naţională Anticorupţie a publicat o analiză a prevederilor incluse în pachetul de legi ale justiţiei, susținând respingerea în bloc a proiectelor pe motiv că nu au fost consultați în prealabil magistrații, iar expunerile de motive nu sunt argumentate pe studii de impact.

Și Adunarea Generala a procurorilor din DIICOT a votat marți, cu o largă majoritate, împotriva proiectelor de modificare a Legilor Justiţiei, unul dintre motivele invocate fiind “incoerența” procesului de dezbatere și consultare profesională a magistraților.

De asemenea, Secția pentru procurori a CSM s-a alăturat opiniilor DNA și DIICOT de respingerea acestor proiecte legislative: „Secţia pentru procurori din cadrul Consililui Superior al Magistraturii îşi exprimă îngrijorarea atât cu privire la maniera aleasă pentru desfăşurarea acestui proces legislativ – în procedură de urgenţă, fără transparenţă şi fără o prealabilă consultare a magistraţilor – cât şi faţă de conţinutul unora dintre propunerile avansate, care vor paraliza capacitatea Ministerului Public de a-şi desfăşura activitatea în vederea îndeplinirii misiunii constituţionale înscrise în art.131 alin.1 din Constituţia României, aceea de a apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, în special împotriva celei mai agresive forme de ilicit juridic – ilicitul penal“.

Cele mai criticate prevederi de către instituțiile din domeniul justiției au fost cele referitoare la înființarea secției speciale de investigare a faptelor comise de magistrați, răspunderea în cazul erorilor judiciare, dar și modificările privind dispozițiile Codului de procedură Penală și Codului Penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, acestea din urmă nefiind incluse în cele trei proiecte de legi adoptate în comisia specială.

Pentru mai multe detalii pe acest subiect citiţi şi articolul “Problema modificările propuse în Codurilor penale”.

comentarii

Despre autor  ⁄ Traian Dobre

Fara comentarii

Scrie un comentariu