17 Noiembrie, 2019

Senatorii încă se mai ceartă în comisii pe proiectul Legii grațierii

Comisia Juridică a Senatului va finaliza pe 21 februarie dezbaterile asupra proiectului de lege pentru grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate, preum și proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor. La dezbaterile din această săptămână, președintele comisiei, Șerban Nicolae a declarat că social-democrații vor să se elimine pragul de 1 an de recuperare a prejudiciului produs de cei grațiați, condiție obligatorie pentru punerea în aplicare a măsurii pentru persoanele grațiate.

Șeful comisiei a argumentat, de altfel, că proiectul trebuie „amendat din temelii”, deoarece măsura de a  grația pe cineva nu trebuie condiționată, pentru că “pune sub semnul întrebării semnificaţia gestului de clemenţă”. Astfel, crede Șerban Nicolae, nu ar trebui să existe un termen până când un condamnat eliberat să returneze prejudiciul creat, mai ales că, în situația în care persoana este încarcerată, nu mai are mijloacele necesare să returneze acest prejudiciu.

Proiectul de lege privind grațierea prevede condiționarea grațierii de achitarea prejudiciului.

„Art. 4

(1) Grațierea prevăzută la art. 1-2 este condiționată de achitarea, în termen de 1 an de la condamnarea definitive sau, după caz, de la punerea în libertate, a despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judectorească definitive.

(2) Nerespectarea condiției prevăzute de alin. (1) atrage revocarea grațierii, pedeapsa stabilită sau restul rămas neexecutat urmând să se execute în regim de detenție.

(3) Persoana grațiată va depune dovada achitării prejudiciului la judecătorul delegate cu executarea. Dacă la împlinrea termenului prevăzut de alin. (1) judecătorul delegate cu executarea constată că nu a fost depusă dovada achitării prejudiciului, acesta va sesiza instanța de executare pentru a dispune revocarea grațierii.

(4) Procedura de judecat se desfățoară cu citarea persoanei condamnate, prevederile art. 597 alin. (2) – (8) din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.”

Iar dacă în termen de 3 ani de la grațiere, persoanele grațiate comit o nouă infracțiune, pedeapsa rămasă neexecutată se va adăuga acesteia din urmă.

„Art. 7. Persoanele grațiate care în decurs de trei ani săvârșesc cu intenție o infracțiune vor executa, pe lângă pedeapsa stabilită pentru acea infracțiune, și pedeapsa sau restul de pedeapsă rămas neexecutat ca urmare a aplicării prezentei legi.”

Membrii comisiei au mai dicutat în contradictoriu și în privința unor infracțiuni care vor intra, conform proiectului, sub incidența grațierii, infracțiuni grave printre care mărturia mincinoasă, incestul, profanarea de morminte, infracţiunile la vot sau infracţiunile împotriva înfăptuirii justiţiei.

Fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, declarase că proiectul nu vizează “violatorii, faptele de corupție, actele cu violență, recidiviștii, pedepsele cu suspendare”, iar măsurile de grațiere sunt luate pentru evitarea unei hotărâri pilot la CEDO.

Senatorii PNL și USR vor ca proiectul de lege să fie respins, întrucât principalul argument, că se va rezolva problema supraaglomerării din penitenciare, nu stă în picioare în aceste condiții. Reprezentantul Ministerului Public, prezent la dezbateri, nu a putut preciza numărul deținuților care ar putea fi grațiați în urma acestei legi, deoarece softul Administrației Penitenciarelor nu este atât de performant ca să dea astfel de date.

Comisia juridică a Senatului va da un raport pe marginea acestor proiecte de lege, după care plenul Senatului va dezbate și vota actele normative, în calitate de primă cameră sesizată.

comentarii

Despre autor  ⁄ Traian Dobre

Fara comentarii

Scrie un comentariu