Se modifică Normele de aplicare a Codului fiscal!

Un proiect de hotărâre de Guvern, prezentat de MFP pe site-ul propriu în data de 17 februarie, este motivat de necesitatea punerii de acord a Normelor metodologice la Codul fiscal cu recentele modificări aduse de Legea nr. 358/2015 privind aprobarea OUG nr. 50/2015 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală.

Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal au fost aprobate prin HG nr. 1/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 22/2016, deja modificate de două ori până acum. Mai jos am extras principalele modificări, cu privire la impozitul pe venit şi TVA, urmând să continuăm şi cu alte noutăţi, într-un alt material.

Impozitul pe venit

Modalitatea de evaluare a utilizării în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinţă mixtă pentru vehicule: se aduc clarificări cu privire la excluderea de la evaluare a avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50% conform prevederilor din Codul fiscal Titlul II şi Titlul IV. Acestea reprezintă avantaje neimpozabile, la nivelul persoanei fizice beneficiare.

Venituri neimpozabile. Sunt corelate denumirile tipurilor de venituri neimpozabile, reprezentând contravaloarea alimentaţiei de protecţie (primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucrează în locuri de muncă cu condiţii grele şi vătămătoare) şi a materialelor igienico-sanitare (primite în mod gratuit de persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă al căror specific impune o igienă personală deosebită), cu Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, în baza cărora sunt acordate aceste drepturi.

Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi, aplicabil veniturilor obţinute de profesorii şi cercetătorii nerezidenţi care desfăşoară activităţi în România după expirarea perioadei pentru care convenţia de evitare a dublei impuneri prevede scutire de impozit: în funcţie de natura venitului realizat, se va aplica impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi sau impozitul pe salarii, după caz.

Taxa pe valoarea adăugată

Prestarea de servicii. Se completează exemplele din Norme astfel încât să rezulte că punerea gratuită la dispoziţia altor persoane a unor bunuri este legată de activitatea economică a persoanei impozabile şi în situaţia în care persoana la dispoziţia cărei sunt puse bunurile respective are calitatea de furnizor de bunuri.

Faptul generator pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii. Se aduc clarificări cu privire la momentul la care intervine faptul generator de taxa in cazul unor servicii de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficia, asupra unui bun imobil, în situaţia în care nici contractul nu prevede un termen de plată şi nici pe factura emisă pentru astfel de servicii nu este înscris un termen limită pentru efectuarea plăţii.

Prin modificările propuse, avansul perceput pentru transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing este considerat o rată de leasing, respectiv o prestare de servicii, cu excepţia situaţiei în care include şi încasarea în avans a unei părţi din contravaloarea livrării de bunuri care are loc la sfârşitul perioadei de leasing când se transferă dreptul de proprietate asupra bunului care face obiectul contractului de leasing.

În cazul operaţiunilor de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordate cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct şi superficia, asupra unui bun imobil, faptul generator intervine la fiecare dată specificată în contract pentru efectuarea plăţii.

Dacă factura este emisă înainte de data stipulată în contract pentru efectuarea plăţii, se consideră că factura este emisă înainte de faptul generator de taxă. În situaţia în care contractul nu specifică scadenţe precise pentru efectuarea plăţii serviciilor, faptul generator de taxă intervine, în funcţie de natura contractelor încheiate astfel:

a) la data plăţii facturii, dar nu mai târziu de termenul-limită stipulat în contract pentru plata facturii respective, dacă contractul prevede că periodic se emit facturi şi serviciile se plătesc într-un anumit termen de la data emiterii unei facturi;

b) la data plăţii facturii, dar nu mai târziu de termenul-limită stipulat în factură pentru plata facturii respective, dacă contractul prevede că periodic se emit facturi și termenul de plată este înscris numai în factură;

c) la data emiterii unei facturi, în situaţia în care contractul prevede doar data la care se emite factura la anumite intervale de timp, fără să existe nicio specificaţie nici în contract nici în factură cu privire la termenul de plată al facturii.

Exigibilitatea pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii – vânzarea de vouchere cu scop multiplu. Normele au fost completate cu prevederi privind regimul aplicabil la cartelele preplătite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri şi pentru care nu se poate determina momentul utilizării creditului şi destinaţia acestuia, în sensul că acestea sunt tratate similar cartelelor preplătite care pot fi utilizate numai pentru servicii de telecomunicaţii.

De asemenea, s-a stabilit că o persoană care vinde un voucher cu scop multiplu, fără să efectueze şi livrarea de bunuri/prestarea de servicii în schimbul acestuia, se consideră că aceasta realizează tranzacţii cu mijloace de plată, iar sumele încasate din vânzarea voucherului nu reprezintă contravaloarea unor operaţiuni în sfera de aplicare a TVA.

În cazul în care persoana care vinde voucherul cu scop multiplu este cea care realizează şi livrarea de bunuri/prestarea de servicii în schimbul acestuia, sumele încasate din vânzarea voucherului nu sunt considerate avansuri pentru livrările de bunuri/prestările de servicii care pot fi obţinute în schimbul acestora, exigibilitatea TVA intervenind la livrarea bunurilor/prestarea serviciilor.

Exigibilitatea pentru livrări şi achiziţii intracomunitare de bunuri. Au fost aduse completări cu privire la  regimul aplicabil în achiziţiilor intracomunitarea de medicamente care fac obiectul contractelor cost-volum–rezultat care sunt transportate din alt stat mebru în România în vederea testării.

Baza de impozitare pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate în interiorul ţării. Se introduc exemplificări din care rezultă diferenţa dintre exigibilitate şi fapt generator de taxă şi consecinţele privind cota de TVA aplicabilă în cazul refacturării de cheltuieli, cu scopul de a face mai facilă aplicarea prevederilor legale.

Cotele de taxă la contrapartida unei livrări de bunuri/prestări de servicii: se precizează şi situaţia în care contrapartida este stabilită prin lege, licitaţie, hotărâre a instanţei sau ale situaţii similare fără nicio menţiune referitoare la TVA, astfel încât să rezulte că şi în această situaie se consideră că taxa este inclusă în contrapartida livrării sau prestării.

Deduceri de taxă – sfera deducerii. Modificările precizează că că întreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA au dreptul să ajusteze taxa, indiferent dacă se înregistrează la depăşirea plafonului de scutire sau prin opţiune, în primul decont depus după înregistrare sau într-un decont ulterior.

Ajustarea taxei deductibile în cazul achiziţiilor de servicii şi bunuri, altele decât bunurile de capital: sunt prevăzute toate categoriile de bunuri/servicii pentru care nu se justifică ajustarea taxei deduse în cazul anulării înregistrării în scopuri de TVA.

Ajustarea taxei deductibile în cazul bunurilor de capital. O completare prevede posibilitatea ajustării taxei deduse pentru bunurile de capital într-o declarație stabilită prin ordin al preşedintelui ANAF, în cazul în care din eroare nu s-a efectuat ajustarea în ultimul decont depus, de către persoanele impozabile cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA.

Evidenţa operaţiunilor. Au fost reformulate prevederile în materie, astfel încât să rezulte cu claritate în ce condiţii nu se aplică regulile asocierii la asocierile în participaţiune. De asemenea, a fost introdus un exemplu pentru situaţia în care o parte din bunurile rezultate în urma unei asocieri sunt distribuite către membrii, respectiv s-a clarificat faptul ca o asfel de distribuire reprezintă din punct de vedere al TVA o livrare de bunuri cu plată în sfera TVA.

Măsuri de simplificare. Au fost modificate prevederile din norme, în sensul indicării codului din Nomenclatura Combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 la care se încadrează dispozitivele cu circuite integrate, pentru a facilita încadrarea acestor bunuri pentru care se aplică taxare inversă.

Ai nevoie de Noul Cod fiscal? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!