Legea nr. 105/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum şi pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice este în vigoare de la 02 mai 2022.
Se interzice modificarea sau completarea fără drept ori plastifierea certificatelor de stare civilă. Certificatele de stare civilă plastifiate ori modificate sau completate fără drept sunt nule. Nulitatea se constată de către ofiţerii de stare civilă, funcţionarii din cadrul D.E.P.A.B.D. sau din cadrul serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor ori ofiţerii de stare civilă din cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră ale României.
Actele de naştere, de căsătorie şi de deces se întocmesc în registre de stare civilă, în două exemplare, ambele originale, şi se completează manual, cu cerneală specială de culoare neagră.
Exemplarul I al actelor de stare civilă întocmite la misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României pot fi completate şi în sistem informatic.
Exemplarul II al actelor de stare civilă se întocmeşte în format electronic, dacă autorităţile publice locale au emis electronic exemplarul II al actelor de stare civilă.
De la data asigurării, la nivel naţional, a infrastructurii informatice necesare, exemplarul I al actelor de stare civilă se completează informatic şi se păstrează în exemplarul I al registrelor de stare civilă pe suport hârtie, iar exemplarul II se întocmeşte numai în format electronic, atât de către ofiţerii de stare civilă din ţară, cât şi de către cei de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României.
În caz de forţă majoră care face imposibilă completarea în sistem informatic, actele de stare civilă exemplarul I se completează olograf, urmând ca după încetarea forţei majore acestea să fie completate informatic.
Menţiunile ulterioare se înscriu în exemplarul II în format electronic de către ofiţerul de stare civilă emitent şi se transmit informatic la primăria care are în păstrare registrele de stare civilă exemplarul I, pentru a fi operate pe actele de stare civilă.
Legea mai prevede că cetăţenii români pot obţine, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie şi a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea, în condiţiile prezentei legi.
Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:
a) când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
b) când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;
c) când, din neatenţia ofiţerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
d) când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte şi doreşte simplificarea acestuia;
e) când persoana în cauză este cunoscută cu un prenume şi doreşte adăugarea acestuia la prenumele iniţial, cu respectarea dispoziţiilor legale privind numărul maxim de cuvinte din care poate fi format prenumele;
f) când persoana în cauză poartă un nume de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume românesc;
g) când persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, şi doreşte să revină la numele dobândit la naştere sau purtat anterior;
h) când părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinţilor lor, cu respectarea dispoziţiilor art. 414;
i) când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei;
j) când unul dintre soţi sau ambii doreşte/doresc schimbarea numelui de familie comun sau reunit purtat în timpul căsătoriei, cu respectarea dispoziţiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, şi cu consimţământul celuilalt soţ, dat în formă autentică sau în faţa ofiţerului de stare civilă;
k) când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării naşterii, în formele prevăzute la art. 416 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, însă, întrucât nu s-a încuviinţat şi purtarea numelui de familie al acestuia, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
l) când prenumele purtat este specific sexului opus;
m) când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând hotărâre judecătorească definitivă;
n) când persoana în cauză are numele schimbat în străinătate şi nu are act administrativ străin, făcând dovada cu privire la aceasta cu paşaportul/actul de identitate emis de autorităţile străine;
