24 Februarie, 2018

Scrierea cu diacritice: indicator al gradului de cultură şi de profesionalism

Aşa după cum se poate constata cu uşurinţă şi din exemplele din acest material, sensul şi conţinutul unor cuvinte, propoziţii, fraze şi chiar al unor articole de lege este schimbat radical din cauză că scrierea nu s-a făcut cu diacritice. Scrierea fără diacritice poate duce la exprimări ambigue, vulgare şi / sau cu un sens şi cu un conţinut total diferit care, în unele cazuri, poate genera grave consecinţe juridice, exemplele prezentate în acest material fiind edificatoare în acest sens.

Un semn diacritic este un semn tipografic adăugat la o literă pentru a indica o diferenţă în pronunţie sau pentru a deosebi sensurile a două cuvinte altfel scrise identic.

În limba română, semnele diacritice se plasează de obicei deasupra sau dedesubtul unei litere.

Limba română foloseşte cinci litere cu semne diacritice: ă, â, î, ș, ț.

Mai precis, semnele diacritice sunt Ă, Â, Î, Ș, Ț şi perechile lor minuscule, respectiv ă, â, î, ș, ț.

Caracterele Ș şi Ț folosite corect sunt cele cu virgule.

Aspectul şi denumirea acestor semne sunt:

Ă ă – căciulă (breve); când semnul este pus deasupra unei litere.

 â Î î – circumflex.

Ș ș Ț ț – virguliţă sau virgulă, plasată sub literele corespunzătoare s, S, t, T.

În baza „Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice” şi a „Legii nr. 24/2000, republicată, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative”, textul materialelor care emană de la instituţiile statului (şi cu atât mai mult a celor de utilitate publică) este obligatoriu să fie scrie corect, cu toate semnale diacritice necesare, atât în limba română, cât şi atunci când se reproduc cuvinte din alte limbi.

Scrierea fără diacritice poate conduce şi la cuvinte care nu există în limba română, precum „pamant”, „stiinta”, „samanta”, rezultate din scrierea incorectă, fără diacritice, a cuvintelor „pământ”, „ştiinţă”, „sămânţă”.

Unele cuvinte se pot interpreta în numeroase feluri, foarte diferite, în funcţie de diacriticele care li se ataşează, precum:

1) cuvântul „tata” se poate interpreta în nu mai puţin de 6 feluri, respectiv: „tata”; „tată”; „ţaţa”; „ţaţă”; „ţâţa”; „ţâţă”;

2) cuvântul „laturi” se poate interpreta în 3 feluri, respectiv: „laturi”/”latură” (parte laterală, margine a unui obiect; parte, sens, direcţie etc.); „lături” (apă murdară în care s-au spălat vasele, rufele sau în care s-a spălat cineva; zoaie, spălaturi etc.); „laţuri”/”laţ” (instrument pentru prins păsări sau animale, constând dintr-un ochi de sfoară, de sârmă etc.);

În alte limbi (franceză, germană, maghiară etc.), prin lege se dispune, clar şi la modul imperativ, că scrierea fără diacritice este inacceptabilă.

Cuvintele străine (nume de persoane şi de locuri, titluri de cărţi, citate etc.) trebuie scrise cu diacriticele proprii limbilor de origine.

Aşa după cum se poate constata cu uşurinţă, există nenumărate site-uri, chiar ale unor instituţii publice fundamentale ale statului, cu mari pretenţii, care publică textele fără diacritice.

Punerea în circuitul public, de către instituţiile statului, de texte scris incorect în limba română, în special din cauza nefolosirii corecte a diacriticelor, compromite respectivele instituţii ale statului.

În plus, în frecvente cazuri, textele scrise fără diacritice obligă numeroşi utilizatori la efortul de a introduce diacriticele ulterior, lucru migălos, care consumă mult timp şi nervi şi care generează nemulţumire şi dispreţ faţă de instituţiile statului (de la care emană respectivele texte) şi faţă de funcţionarii publici (care l-au scris).

Ca urmare, cei care scriu fără diacritice, în special funcţionarii publici, politicieni, parlamentarii şi guvernanţii, pe lângă faptul că dovedesc o lipsă de respect faţă de cititori (de utilizatori), sunt etichetaţi şi ca agramaţi (ca persoane care fac greşeli elementare de limbă, deşi se pretind oameni culţi), ca ignoranţi, inculţi, necultivaţi, neinstruiţi, neînvăţaţi, proşti, „glorioşi analfabeţi profesional” etc..

În orice text românesc, lipsa diacriticelor denotă o gravă lipsă de profesionalism şi de cultură generală, elementară.

Educaţia este întotdeauna un orizont, nu o destinaţie.” (Nicolae Iorga)

Trebuie avut în vedere faptul că, după o perioadă minimă de acomodare în scrierea cu diacritice pe calculator, viteza de scriere este aceeaşi şi cu diacritice şi fără.

În condiţiile în care în ţara noastră sunt numeroase persoane cu o foarte bună pregătire profesională (obţinută inclusiv la unele dintre cele mai mari universităţi din lume), cu un înalt grad de educaţie şi de cultură generală (şi universală), care stăpânesc pe deplin folosirea corectă a limbii române, a uneia sau a mai multor limbi străine şi a calculatorului, este o gravă eroare (de neiertat) din partea guvernanţilor, parlamentarilor şi politicienilor de a menţine, de a angaja şi de a promova în importante posturi de execuţie şi, în special, de conducere din instituţiile statului persoane care nu îndeplinesc (aproape) niciuna din aceste condiţii, adevărate criterii ale valorii-muncă.

Instituţiile statului continuă încă (1) să nu funcţioneze după adevăratele criterii ale valorii-muncă, ale meritului personal, şi (2) să tolereze trândăvia şi incompetenţa, încadrarea şi promovarea unor glorioşi analfabeţi profesionali, unii doctori în pseudoştiinţă, cu mai multe cărţi scrise (de alţii, în numele lor, fie plagiate, fie cu valoarea de maculatură) decât citite, care se odihnesc înainte de a obosi şi care de câte ori gândesc îi doare capul.

Aceste serioase metehne în funcţionarea instituţiilor statului generează numeroase şi grave neajunsuri în întreaga viaţă economică şi socială, fapt pentru care opinia publică şi, în special, mass-media, trebuie să le evidenţieze tot mai mult şi cu mai multă tărie (chiar cu agresivitate) în scopul lichidării lor.

Dacă mizeria celor săraci nu este cauzată de legile naturii,

ci de instituţiile noastre, atunci mare este păcatul nostru.

(Charles Darwin,1839, Voyage of the Beagle, capitolul cu privire la sclavie)

Orice persoană, care este însărcinată cu aplicarea legii, ştie (sau ar trebui să ştie) că legea trebuie aplicată atât în litera, cât şi în spiritul ei.

Litera legii trebuie să asigure că, pentru situaţii identice, să se aplice aceeaşi so­luţie, adică o aplicare unitară a legii.

Prin modul în care sunt redactate (formulate în scris) prevederile legale, trebuie să se asigure o interpretare şi o aplicare unitară a acestora „în litera legii”, să se elimine cauzele care pot face ca acestea să se exprime prin noţiunile, termenii şi expresiile diferite, caz în care justiţia ar deveni un haos.

Litera (slova) omoară legea dacă este neclară, dacă este folosită incorect, con­fuz, dacă lasă loc la interpretări diferite, contradictorii.

Interpretarea şi aplicarea corectă a unui act normativ „în litera legii” presu­pune scrierea şi citirea acestuia „literă cu literă”, cuvânt cu cuvânt, pentru a-i da sensul dorit de legiuitor (sensul avut în vedere de legiuitor atunci când a conceput şi emis respectivul act normativ).

Literele sunt pietrele de temelie ale cuvintelor.

Literele, aranjate în diferite combinaţii, formează cuvintele.

Ordinea cuvintelor în propoziţie (topica) este foarte importantă.

Sunt cazuri în care ordinea cuvintelor este hotărâtoare în stabilirea sensului şi conţinutului unei propoziţii, cum tot aşa de bine sunt cazuri în care noţiunile, termenii şi expresiile folosite sunt hotărâtoare în stabilirea sensului şi conţinutului unei prevederi legale.

Uneori auzim spunându-se că „plouă afară”, deşi în mod normal nu plouă de­cât afară, situaţie în care avem de-a face cu un pleonasm.

În cazul în care se începe cu adverbul şi se zice „afară plouă”, situaţia în ex­primare se schimbă, căci nu se pune problema unde plouă, ci ce se petrece afară, fapt pentru care exprimarea nu mai este pleonastică.

Ordinea de aranjare a cuvintelor în propoziţie sau a propoziţiilor în frază (topica) este foarte importantă şi în formularea prevederilor legale.

Sunt cazuri în care noţiunile, termenii şi expresiile folosite sunt hotărâtoare în stabilirea sensului şi conţinutului unei prevederi legale.

În condiţiile în care, printr-o lege se precizează atât noţiunile, termenii şi expresiile folosite, cât şi sensul şi conţinutul acestora, orice act întocmit de organele fiscale este lovit de nulitate în justiţie în situaţiile în care acestea nu sunt folosite corect.

Edificatoare, în sensul (1) necesităţii definirii clare, prin legislaţia fiscală, a noţiunilor, termenilor şi expresiilor, cu sensul şi conţinutul folosit în aceasta, care este cel „în litera şi spiritul legii”, şi (2) a folosirii, de către contribuabili şi de către organele fiscale, a noţiunilor, termenilor şi expresiilor cu sensul şi conţinutul acestora „în litera şi spiritul legii”, sunt şi următoarele exemple.

„Învăţătura îi conferă omului demnitate.” (Denis Diderot. Cugetări filozofice)

Exemplul 1.

La un contribuabil, al cărui program de lucru era de la ora 8,00 la 16,00, s-a întocmit, de către un organ fiscal, un proces verbal de contravenţie în care, la data întocmirii, s-au scris corect ziua, luna şi anul, iar la oră s-a scris, în mod greşit, ora 1,30, în loc de 13,30, aşa cum ar fi fost corect.

Contribuabilul a formulat o plângere contravenţională împotriva procesului verbal de contravenţie,  solicitând anularea acestuia pe următoarele motive:

1. Prin alin. (4) al „Art. 103. Locul şi timpul desfăşurării inspecţiei fiscale” din Codul de procedură fiscală se prevede: […]„(4) Inspecţia fiscală se desfăşoară, de regulă, în timpul programului de lucru al contribuabilului. Inspecţia fiscală se poate desfăşura şi în afara programului de lucru al contribuabilului, cu acordul scris al acestuia şi cu aprobarea conducătorului organului fiscal.”

2. Programul de lucru al contribuabilului a fost de la ora 8,00 la ora 16,00.

3. Organul de inspecţie fiscală nu a avut acordul scris nici al contribuabilului şi nici aprobarea conducătorului organului fiscal pentru a desfăşura controlul în afara programului de lucru al contribuabilului, respectiv la ora 1,30 (aşa cum scrie în procesul-verbal de contravenţie), adică la miezul nopţii.

Scrierea, în mod greşit, a orei 1,30, în locul celei corecte, de 13,30, a reprezentat motiv de anulare a procesului verbal de contravenţie, fiind evident că procesul verbal nu se bucura de prezumţia de veridicitate, în condiţiile în care era de netăgăduit că ora 1,30 nu era cuprinsă în programul de activitate al contribuabilului şi nici nu existaseră cele două aprobări impuse de alin. (4) al art. 103 din Codul de procedură fiscală.

Exemplul 2.

Începând cu data de 1 iulie 2010, prin art. II, alin. (4) din „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 39 din 21 aprilie 2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală”, publicată în Monitorul Oficial nr. 278 din 28 aprilie 2010, în vigoare începând cu data de 1 iulie 2010, s-a dispus: „(4) Cu excepţia cazului prevăzut la art. 1241 din Codul de procedură fiscală, în toate actele normative în care se face trimitere/referire la noţiunea de majorări de întârziere în sensul Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, această noţiune se înlocuieşte cu noţiunile de dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere.”.

În condiţiile în care, după data de 1 iulie 2010 (data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 39/2010), un organ de control fiscal calculează „dobânzi” de întârziere dar, din obişnuinţă, în actul de control va scrie „majorări” de întârziere, un asemenea act de control este lovit de nulitate în justiţie întrucât nici pentru noţiunea de „majorări” de întârziere, şi nici pentru calculul acestora nu mai există temei legal.

După data de 1 iulie 2010 (data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 39/2010 prin care se modifică şi se  completează Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală), interpretarea şi aplicarea Codului de procedură fiscală „în litera legii” se asigură numai în condiţiile în care se foloseşte noţiunea de „dobânzi” de întârziere, dar numai pentru obligaţiile fiscale care au luat naştere după această dată (după 1 iulie 2010), şi nu cea de „majorări” de întârziere.

Plasarea greşită a unui singur cuvânt într-o propoziţie / frază poate schimba radical sensul şi conţinutul acesteia.

Exprimări neadecvate pot conduce la eforturi mari de descifrare a adevăratei inten­ţii a legiuitorului.

Într-un cuvânt, o singură literă în plus, în minus, scrisă cu diacritice sau fără diacritice poate conduce la un alt cuvânt, cu un sens şi cu un conţinut cu totul şi cu totul diferit faţă de cel iniţial, fie cu consecinţe negative imprevizibile, fie cu conotaţii pornografice (dintre care unele nu pot fi prezentate în această lucrare, chiar dacă sunt reale).

Edificatoare în acest sens sunt exemplele din anexa nr. 1.

Anexa nr. 1

Nr.

crt.

Forma corectă, prin scrierea corectă a cuvintelor CU diacritice

Forma greşită, prin scrierea incorectă a cuvintelor FĂRĂ diacritice

0

1

2

1

„Impozitarea păturilor”, sau „A comandat 100 de pături”. „Impozitarea paturilor”, sau „A comandat 100 de paturi.”.

2

Copiii care sug la ţâţă sunt mai să­nătoşi Copiii care sug la tata sunt mai sănă­toşi

3

Restaurantele trebuie să aibă feţe pe masă pentru a se încadra în categoria a II-a de confort. Restaurantele trebuie să aibă fete pe masă pentru a se încadra în categoria a II-a de confort.

4

„Organul fiscal trebuie să manifeste bună dispoziţie în faţa contribuabilului”, sau (şi mai grav şi pornografic) „Organul fiscal se distra în faţa contribuabilului”. „Organul fiscal trebuie să manifeste bună dispoziţie în fata contribuabilului”, sau (şi mai grav şi pornografic) „Organul fiscal se distra în fata contribuabilului”.

5

Ţaţa a născut 2 copii. Tata a născut 2 copii.

6

El era alb, dar faţa o avea neagră. El era alb, dar fata o avea neagră.

7

Sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri, clădirile acoperite cu şiţă Sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri, clădirile acoperite cu sită

8

A avut un şoc nervos A avut un soc nervos

9

Este un om care are un ţel foarte mare Este un om care are un tel foarte mare

10

La masa festivă ne-a servit şi câte un ţipar La masa festivă ne-a servit şi câte un tipar

11

A venit şi ţipa la mine A venit şi tipa la mine

12

Puţin a lipsit pentru a nu se putea lua o decizie… Putin a lipsit pentru a nu se putea lua o decizie…

13

Este un om de bâză în unitate. Este un om de bază în unitate.

14

Este, prin naştere, om de viţă nobilă Este, prin naştere, om de vită nobilă

15

Vând sârmă inox cu diametru de 1,20 mm. Vând sarma inox cu diametru de 1,20 mm.

16

„Românii s-au luptat cu turcii la Plevna”, sau„Românii sunt urmaşii dacilor”. „Romanii s-au luptat cu turcii la Plevna”, sau„Romanii sunt urmaşii dacilor”.

17

A mers în concediu cu un ţânc (adică cu un copil de vârstă mică). A mers în concediu cu un tanc (adică cu o maşină de luptă blindată, înzestrată cu tunuri, mitraliere etc.)

18

Se plimba prin parc cu un ţânc în braţe. Se plimba prin parc cu un tanc în braţe.

19

A mers la ţanc (adică exact când trebuie; la timp, la momentul potrivit) A mers la tanc (adică la o maşină de luptă blindată, înzestrată cu tunuri, mitraliere etc.)

20

Sămânţă. Samanta.

În lumea fiscaliştilor practicieni (în special a organelor de control fiscal), dar şi a agenţilor economici, a rămas „de neuitat” cazul unei societăţi comerciale care avea ca obiect de activitate şi realiza „pături”.

La controlul efectuat s-au constatat unele nereguli, fapt pentru care organul de control a dispus, pe lângă alte sancţiuni, şi confiscarea a 200 de pături, dar, nefolosindu-se diacriticele, în actul de control s-a înscris „confiscarea a 200 de „paturi”.

Cazul a ajuns în justiţie şi, aşa cum era de aşteptat, câştig de cauză a avut societatea comercială respectivă care a demonstrat că: (1) în obiectul de activitate nu avea „realizarea produsului paturi”; (2) efectiv şi în mod real nu a realizat niciodată produsul „paturi”; (3) nici nu dispunea de cele necesare (precum tehnologie, utilaje, forţă de muncă, materiale etc.) pentru realizarea produsului „paturi”.

Despre autor  ⁄ Grigorie Lăcriţa

Activitatea profesională, didactică, ştiinţifică şi publicistică desfăşurată de Nicolae Grigorie, în general sub semnătura Nicolae Grigorie Lăcriţa, sau N. Grigorie Lăcriţa , în perioada 1993 – 2016, arată o personalitate complexă, dedicată creației, științei și dezvoltării relației cu publicul pe care l-a servit permanent de-a lungul carierei. Conceptele sale despre viață și conduita publică au determinat lumea academică, științifică și culturală să-l recunoască drept o personalitate veritabilă a comunității craiovene şi naţionale, cu o activitate publicistică de anvergură națională, beneficiar al numeroase aprecieri din partea publicațiilor de specialitate, al mass-media şi al unor foruri academice. Este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii din Craiova, curs de zi, secţia Finanţe, promoţia 1975, primind „DIPLOMA DE LICENŢĂ în ştiinţe economice, specializarea FINANŢE”, înregistrată la Minister sub nr. 222.769 şi la Universitate sub nr. 2.827/13 aprilie 1976, examenul de diplomă fiind promovat cu media 10 (zece). După terminarea facultăţii, a lucrat în diferite unităţi de producţie, în compartimentele financiar-contabilitate; calculaţia costurilor, preţurilor şi tarifelor; organizarea şi normarea muncii; retribuirea muncii. În decembrie 1978, în timp ce lucra ca economist în compartimentul financiar – contabilitate din cadrul Schelei de Extracţie Petrol şi Gaze din Craiova, a susţinut şi promovat examenul de înscriere la doctorat, fiind admis începând cu 15 ianuarie 1979 sub îndrumarea eminentului prof. univ. dr. Alexandru Gheorghiu din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, având ca temă „Perfecţionarea metodologiei de calcul şi a sistemului informaţional privind amortizarea mijloacelor fixe în industria extractivă de petrol şi gaze”. ● Având şi o anumită pregătire tehnică, prin aprofundarea temeinică a specificului şi a particularităţilor industriei extractive de petrol şi gaze (domeniu pe care avea de elaborat şi teza de doctorat), a reuşit să realizez o noutate tehnică intitulată „Instalaţie pentru topirea RAG-ului”, care, prin aplicarea în practică, a condus la însemnate economii de cheltuieli, fapt pentru care i s-a acordat „Certificatul de inovator” nr. 23/22.09.1976. ● În urma activităţii desfăşurate şi a promovării, cu nota maximă, a celor 3 examene şi a celor 3 referate, în cadrul unor comisii formate din cadre didactice de elită din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, a obţinut, în aprilie 1982, titlul de „doctor în economie”, confirmat prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Învăţământului nr. 3.812 din 13 decembrie 1982. ● În martie 1990 a participant la constituirea „Asociaţiei Meseriaşilor şi Comercianţilor Particulari din România, Filiala judeţului Dolj”, primind calitatea de „Membru fondator al Asociaţiei Meseriaşilor şi Comercianţilor Particulari din România, Filiala judeţului Dolj”. ● Tot în martie 1990 a participat la constituirea Filialei Dolj a Asociaţiei Generale a Economiştilor din România (A.G.E.R.), fiind ales în Biroul Executiv şi delegat pentru Congresul de Constituire a A.G.E.R. din România. A participant la Primul Congres de Constituire a A.G.E.R. din România, ţinut la Bucureşti în zilele de 3 – 4 martie 1990, primind calitatea de „Membru fondator al A.G.E.R.”. ● În martie 1990, alături de alte 4 persoane, a constituie un grup de iniţiativă „pentru reluarea activităţii Camerei de Comerţ Oltenia”, eforturile depuse având ca rezultat reluarea activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie „Oltenia”, în cadrul căreia a fost ales Membru al Colegiului de Conducere, primind şi calitatea de „Membru fondator al Camerei de Comerţ şi Industrie Oltenia”. Cu ocazia aniversării a 135 de ani de la înfiinţare şi la 10 ani de la reluarea activităţii Camerei de Comerţ şi Industrie „Oltenia”, i s-a acordat, în semn de apreciere a activităţii desfăşurate, „Diploma Jubiliară”, „Medalia Jubiliară”, şi „Brevet”. Activitatea desfăşurată este bine pusă în evidenţă în paginile 218, 219, 220, 221 şi 223 din cartea „Istoria Camerei de Comerţ şi Industrie «Oltenia»”, editată de Camera de Comerţ şi Industrie „Oltenia” şi de Academia Română, Institutul de Cercetări Socio – Economice din Craiova, prin Editura Camerei de Comerţ şi Industrie „Oltenia”, Craiova 2000. ● A fost membru în comitetul de organizare şi principalul referent în cadrul unor campanii de popularizare a legislaţiei fiscale în rândul contribuabililor. Exemplificativ în acest sens este campania de popularizare a legislaţiei fiscale în rândul contribuabililor organizată, în anii 2005 şi 2006, de Grupul de presă şi editură „Tribuna economică”, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu Camera de Comerţ şi Industrie a României, în judeţele Argeş, Vâlcea, Gorj şi Sibiu, sub antetul „Seminariile Tribunei economice” (a se vedea în acest sens materialele cu aceste dezbateri publicate în revistele „Tribuna economică”: nr. 11/2005, p. 37-41; nr. 13/2005, p. 32-39; nr. 21/2005, p. 47-58; nr. 22/2005, p. 42-45; nr. 24/2005, p. 32-59; nr. 25/2005, p. 34-44; nr. 28/2006, p. 62-69; nr. 29/2006, p. 71-77). ● În perioada 1991 – 2012 a lucrat la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj în activităţile de impozite şi taxe (control fiscal), metodologie şi asistenţă contribuabili. ● În anul 2001 a participat la concursul desfăşurat în cadrul Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, Facultatea de Management Financiar Contabil Craiova, Catedra de Ştiinţe Economice, având ca discipline în cadrul postului scos la concurs „Finanţe publice şi fiscalitate” şi „Fiscalitate”, concurs în urma căruia a obţinut titlul de „conferenţiar universitar”, confirmat de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare în reuniunea din 25 mai 2001 şi acordat prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3.950/05.06.2001. ● A fost fondator şi redactor şef a revistei „Ghid Fiscal”, ISSN 1.582 – 5.493, publicată (pe cont propriu) în perioada 1999 – 2005, al cărei tiraj a ajuns, în perioada de vârf, la 28.000 de exemplare, cu o desfacere în 17 judeţe. ● A fost membru în „Colectivul ştiinţific” şi în colectivul de „Editori” ai revistei „Consultant fiscal”, ISSN 1844 – 3591, revistă editată de Corpul Consultanţilor Fiscali din România, membră a Confederaţiei Fiscale Europene şi a Uniunii Profesiilor Liberale din România, site: www.ccfiscali.ro, e-mail: office@ccfiscali.ro. ● A fost membru al Colectivului de redacţie al revistei „Curierul fiscal”, ISSN 1841 – 7779. ● Activitatea desfăşurată, în deplină corectitudine, cu profesionalism şi prin eforturi deosebit de mari: 1) în diferite unităţi de producţie, în compartimentele: financiar-contabilitate; calculaţia costurilor, preţurilor şi tarifelor; organizarea şi normarea muncii; retribuirea muncii; 2) la Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, cu mari responsabilităţi în interpretarea şi în aplicarea corectă a legislaţiei fiscale; 3) în calitate de conferenţiar universitar, predând disciplinele „fiscalitate” şi „finanţe publice”; 4) pe linie de cercetare ştiinţifică, l-a ajutat să elaborez, până la 31 decembrie 2017: ► 96 de cărţi publicate, cu ISBN, cu circa 25.200 de pagini, prin 11 edituri. ► 47 de lucrări publicate, cu ISSN, cu 3.134 de pagini (în categoria de „lucrări” sunt incluse materialele publicate pe un număr întreg de revistă, cu ISSN, având ca autor, fie unic, fie coordonator, pe N. Grigorie Lăcriţa). ► 170 de studii publicate, cu 3.264 pagini. ► 1.237 de articole publicate în 18 reviste de specialitate, pe suport hârtie, cu 9.883 de pagini, dintre care 4 articole în reviste B+. ► peste 1.000 de articole, în format electronic, postate pe portalul online al unor reviste, ziare, societăţi cu produse informatice de legislaţie, şi/sau pe Internet. Spre exemplu, peste 600 de articole sunt postate pe Site-urile unor societăţi cu produse informatice de legislaţie, precum: 1) peste 300 de articole pe portalul online de informare legislativă „Legestart.ro”, produs realizat de Indaco Systems, în care unele articole (singure) au înregistrat până la 130.000 de vizualizări; 2) peste 150 de articole pe portalul online „Info legal”, Site al editurii C.H. Bekc; 3) peste 150 de articole postate pe portalul online legislativ Eurolex. ► peste 200 de articole publicate în 11 ziare, pe format de hârtie, din care deţine câte un exemplar în arhiva personală; alte câteva sute de articole, din care deţine numai evidenţa, sunt publicate în diferite ziare locale şi centrale. ● Cărţile, lucrările, studiile şi cele peste 1.200 de articolele elaborate de N. Grigorie-Lăcriţa sunt prezentate şi pe circa 200 de pagini de Internet şi pe Wikipedia, lucru care se poate verifica uşor şi de oricine. ● Are articole şi studii publicate în reviste de specialitate, din ţară şi din străinătate, recunoscute în domeniu, astfel: a) 10 articole publicate în reviste indexate în baze de date internaţionale: EBSCO, RePEc, IDEAS/EconPapers, D.O.A.J., SOCIONET, SCIRIUS, SUWECO, IndexCopernicus, EconLit; b) 150 articole publicate în reviste naţionale recunoscute de CNCSIS, precum: revista Tribuna economică, revista Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, revista Finanţe publice şi contabilitate. ● Peste 50 de articole sunt publicate în volumul unor manifestări ştiinţifice (simpozioane, congrese, conferinţe, naţionale şi internaţionale etc.). ● Peste 100 de studii şi articole au fost transmise unor instituţii ale statului (conducătorilor acestora) cu putere de decizie în îmbunătăţire legislaţiei fiscale; cele mai multe au fost înaintate prin registratura Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, unde a fost salariat, iar altele au fost trimise prin poştă sau prin e-mail. ● Este autorul unor lucrări de referinţă în domeniul fiscalităţii, precum: „Sistemul de pensii bazat pe contribuţii şi venituri corelate” (Editor Tribuna Economică, Bucureşti, 2005. ISBN 973-688-031-1), Sistemul de pensii bazat pe principiul contributivităţii. Necesitate. Posibilităţi de aplicare. Metodologie de calcul (Editura Sitech, Craiova, 2010. ISBN 978-606-11-0698-1), „Impozitarea progresivă (Editura Tehnică, Bucureşti, 2010. ISBN 978-973-31-2367-5), „Impozitarea progresivă sau pe bază de cotă unică?” (Editura Sitech, Craiova, 2010. ISBN 978-606-11-0722-3), a 9 dicţionare fiscale („Dicţionarul Codului fiscal”, „Dicţionarul Codului de procedură fiscală”, „Dicţionar fiscal pentru contribuabili”, „Dicţionar legislativ fiscal” etc.), al unui „Lexicon fiscal” etc. ● În toate cele peste 3.000 de cărţi, studii şi articole publicate, în format pe hârtie, în format electronic şi pe Internet, a fost fie autor unic, fie autor coordonator, având 68 de coautori. ● Dintre miile de propuneri şi soluţii exprimate pentru îmbunătăţirea legislaţiei fiscale şi a reglementărilor de aplicare a acesteia, peste 100 de propuneri făcute de N. Grigorie Lăcriţa au fost adoptate în legislaţia fiscală şi în legislaţia muncii, contribuind la perfecţionarea sistemului fiscal, al celui de pensii, al asigurărilor sociale de sănătate, de şomaj şi a legislaţiei muncii. Cu titlu de exemplu, ultima dintre propunerile făcute (repetat şi insistent, de peste 20 de ani) de N. Grigorie Lăcriţa, care a fost adoptată în legislaţie, constă în faptul că, începând cu veniturile aferente lunii februarie 2017, prin O.U.G. nr. 3/2017 au fost eliminate, din Codul fiscal, prevederile prin care se dispunea limitarea bazei de calcul a contribuţiei pentru pensie, şi a contribuţiei pentru sănătate, la a de 5 ori câştigul salarial mediu brut. ● A desfășurat o activitate de pionierat prin cercetarea şi abordarea unor noi domenii ale fiscalităţii, precum: 1. „Fiscalitatea şi matematica”. Prin articolele publicate pe această temă (de peste 15 ani) se demonstrează faptul că, frecvent are loc interpretarea şi aplicarea greşită a unor prevederi fiscale, inclusiv în mass-media, şi aceasta din cauză că unele noţiuni matematice, precum „procent” şi „punct procentual”, nu sunt folosite cu sensul şi cu conţinutul lor real. 2. „Fiscalitatea şi religia”. Dintre zecile de articole publicate pe această temă, edificator în acest sens fiind fie şi numai cele intitulate „Impozitele în evoluţia lor, de la relatările din Biblie, până în zilele noastre”, „Fiscalitatea, naşterea, viaţa şi răstignirea mântuitorului Iisus Hristos”, publicate în mai multe reviste, inclusiv religioase (precum în periodicul de informare şi educaţie creştin-ortodoxă „Pelerinul de Sibiu” etc.), ziare şi pe zeci de pagini de Internet (site-uri). Articolele în care s-a îmbinat fiscalitatea cu religia constituie o abordare unicat în România, atât din punct de vedere fiscal (prin prezentarea, pe bază de surse biblice, a începuturilor fiscalităţii în lume), cât şi din punct de vedere religios. 3. „Fiscalitatea şi norma lingvistică”, edificatoare în acest sens fiind articolele „Legislaţia fiscală şi norma lingvistică” şi „Scrierea cu diacritice: indicator al gradului de cultură şi de profesionalism, condiţie esenţială pentru elaborarea, interpretarea şi aplicarea corectă a textelor şi a prevederilor legale”. Asemenea articole au contribuit, şi contribuie tot mai mult, la folosirea unui limbaj corect, atât în formularea unor prevederi legale, cât şi în exprimarea curentă, inclusiv în mass-media. Spre exemplu, în cazul creşterii cotei de t.v.a. de la 19% la 24%, frecvent s-au folosit, şi se mai folosesc încă (inclusiv în mass-media), exprimările greşite, precum „cota de t.v.a. a crescut cu 5%, de la 19% la 24%”, „cota de t.v.a. a crescut cu 5%”, „t.v.a.-ul a crescut cu 5%”, în locul exprimărilor corecte „cota de t.v.a. a crescut cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%”, „cota de t.v.a. a crescut cu 5 puncte procentuale”, „t.v.a.-ul a crescut cu 5 puncte procentuale”. Articolul „Scrierea cu diacritice: indicator al gradului de cultură şi de profesionalism, condiţie esenţială pentru elaborarea, interpretarea şi aplicarea corectă a textelor şi a prevederilor legale”, care este şi de un farmec aparte, a avut şi are un impact-şoc pozitiv, în scrierea corectă cu diacritice, în mass-media, în elaborarea prevederilor legale şi în rândul a sute de mii de persoane. 4. A publicat zecile de articole pe o temă neabordată până în prezent în România: prezentarea impozitelor pe baza relatărilor din Biblie. Şi aceasta pentru că (1) orice studiu despre impozite trebuie să înceapă cu studiul Bibliei, (2) fiscalitatea (impozitarea) s-ar realiza cu adevărat echitabil în condiţiile în care ar avea la bază învăţămintele din Sfânta Scriptură, şi (3) viaţa ilustrează cu multă forţă adevărul că: „Biblia este ceasul vremii şi al istoriei”. (Vasile Raut). „Biblia este o carte a credinţei, o carte a învăţăturii, o carte a moralei, o carte a religiei, o carte prin care Dumnezeu ni se face cunoscut: dar de asemenea o carte care îi arată omului responsabilitatea sa şi relaţia pe care trebuie sa o aibă cu aproapele sau”. (Daniel Webster). „Un popor fără religie nu poate fi condus decât cu tunurile”. (George Washington). Iisus Hristos este eternitatea care punctează istoria”. definiţie celebră de Petre Ţuţea. „Cineva a afirmat ca avem peste 35 de milioane de tratate juridice pentru a impune Cele 10 Porunci.” (Bert Masterson), dar fără prea mari rezultate. „Am mai văzut sub soare că în locul rînduit pentru judecată domneşte nelegiuirea şi în locul dreptăţii este răutatea”. (Biblia, Eclesiastul 3.16). „Cine are minte, să ia aminte!”„Cine are urechi de auzit să audă”. (N. T., Luca, 8.3). Prin asemenea abordări, unice în România, unele chiar şi pe plan mondial, precum articolele privind „Fiscalitatea şi religia”, publicate inclusiv în reviste de informare şi de educaţie creştin-ortodoxă, în limba română şi în limba engleză, unele de circulaţie internaţională, a contribuit şi la lărgirea şi la diversificarea domeniilor de cercetare şi de aplicare interdisciplinară ale fiscalităţii. ● Cărţile, lucrările, studiile şi articolele publicate de N. Grigorie Lăcriţa au contribuit substanţial (1) la cunoaşterea, la interpretarea şi la aplicarea corectă a legislaţiei fiscale în rândul a peste un milion de contribuabili, şi (2) la îmbunătăţirea legislaţiei fiscale şi a legislaţiei muncii. Un impact foarte mare l-au avut şi îl au articolele publicate în format electronic, în special pe Internet. Spre exemplu, articolul https://legestart.ro/procedura-care-trebuie-urmata-pentru-restituirea-taxei-pe-poluare-pentru-autoturisme/, publicate pe portalul online de informare legislativă „Legestart.ro”, produs realizat de Indaco Systems, care a înregistrat aproape 130.000 de vizualizări numai pe acest portal, în perioada 5 septembrie 2012 (data publicării) – 21 martie 2016: 1) a fost folosit de câteva sute de mii de persoane pentru a depune cereri prin care au solicitat şi au recuperat taxei pe poluare pentru autoturismele cumpărate; 2) a avut un impact atât de mare încât a determinat Guvernul să adopte o Hotărâre prin care s-a dispus restituirea acestei taxe către toţi cei îndreptăţiţi (existenţi deja în baza de date a organelor fiscale), printr-o simplă şi singură cerere, şi după metodologia propusă de autor. Aceasta ca urmare a faptului că, problema restituirii, de către organele fiscale şi de justiţie, a taxei pe poluare, către câteva sute de mii de persoane, a ajuns să constituie o problemă socială, generatoare de numeroase şi serioase neajunsuri cauzate de întocmirea dosarelor, destul voluminoase, mari consumatoare de cheltuieli materiale şi cu munca vie, atât în rândul contribuabililor, dar şi al organelor fiscale şi de justiţie, sufocate efectiv atât cu întocmirea, cât şi cu rezolvarea acestora. ● În calitate de cadru didactic universitar într-o universitate privată şi de salariat în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj a convins sute de persoane (fără studii superioare) să urmeze cursurile universitare. Cu titlu de exemplu este de menţionat faptul că, numai în anul universitar 2004 – 2005, a reuşit să conving circa 100 de persoane să se înscrie pentru a urma cursurile universitare, lucru binecunoscut atât la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, cât şi la Facultatea de Management Financiar Contabil Craiova, a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, la care s-au constituit grupe speciale/distincte cu aceşti studenţi-salariaţi. Aceşti studenţi-salariaţi proveneau atât din cadrul instituţiei în care lucra (peste 60 numai din Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj), dar şi din alte instituţii importante ale statului (precum Casa de pensii, Casa de sănătate, Direcţia de şomaj, primării, consilii locale etc.), din diverse unităţi cu care avea legături pe linie profesională ca specialist în domeniul fiscalităţii. Alte dovezi ale recunoaşterii realizărilor profesionale, de către specialişti şi instituţii. ● Citat în lucrări din literatura de specialitate. ● Colaborator permanent la peste 17 reviste, cu articole pe teme de fiscalitate, dintre care sunt de menţionat: „Tribuna Economică”. „Impozite şi taxe”. „Finanţe publice şi contabilitate”. „Consultant fiscal”. „Curierul fiscal”. „Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor”. „Controlul economic financiar”. „Consulting Review”. „Economie şi administraţie locală”. „Expertiză şi auditul afacerilor”. „Euroconsultanţă”. „Gestiunea şi contabilitatea firmei”. „Ghid juridic”. „Ghid juridic pentru societăţile comerciale”. „Pelerinul de Sibiu”. „Raporturi de muncă”. „Revista Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (UZP)” etc. ● Membru al Societăţii „CESMAA” – Centrul European de Studii Manageriale pentru Administrarea Afacerilor din România. ● „Cetăţean de onoare” al comunei în care s-a născut (Lăcriţa – Robăneşti). S-a născut în localitatea Lăcriţa, fostă comună, care după organizarea administrativă a României din anul 1968 a fost inclusă în comuna Robăneşti, din judeţul Dolj. Denumirea de „Lăcriţa” a fost adăugată la numele sub care semnează materialele publicate şi sub care este cunoscut în ţară, în mediul academic, şi de specialiştii din domeniul fiscalităţii. ● Expert contabil, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, înscris în Tabloul experţilor contabili, Filiala Dolj, cu carnetul nr. 2.134/1996. ● Expert evaluator, membru al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, înscris în Tabloul experţilor evaluatori, cu carnetul nr. 17.334/2001. ● Grupul de presă şi editură „Tribuna economică” Bucureşti, editor a 11 dintre cele mai apreciate reviste din ţară din domeniul economic, i-a acordat, în anul 1999, premiul „LAURII Tribunei economice”, primind „Diploma”, „Medalia” şi „Coroana de LAUREAT” pentru contribuţia la abordarea problemelor fiscalităţii. De asemenea, în anul 2004 i s-au acordat, pentru a doua oară, „LAURII Tribunei economice”, primind „Diploma” şi „Medalia”. ● Participarea în cadrul a numeroase emisiuni de radio şi de televiziune pe teme de cunoaştere, interpretare şi aplicare corectă a unor prevederi din legislaţia fiscală. Dintre acestea sunt edificatoare (cu titlu de exemplu) emisiunile de la: 1) Studioul Teritorial de Radio Oltenia Craiova, emisiunea „Studioul cetăţeanului”, realizată în fiecare zi de joi, orele 12,00 – 13,00, de Romulus Cincă”, din zilele de: 28 ianuarie 2010; 22 februarie 2010; 27 mai 2010, 2 septembrie 2010 etc.; 2) posturile de televiziune: TVR Craiova, din 18 martie 2008, orele 17,00 – 17,45, reporter Urucu Paulina; TVR Oltenia, din 20 martie 2008, orele 18,00 – 17,00, reporter Vlădoiu Rodica, emisiunea „Info 3” etc. ● A participat, până la cel mai înalt nivel (prezidenţial, parlamentar şi guvernamental), cu elaborarea unor materiale în vederea fundamentării unor soluţii practice la unele dintre cele mai controversate probleme pe teme de fiscalitate, soluţiile oferite, apreciate la modul superlativ, fiind avute în vedere în adoptarea unor decizii la nivel naţional (macroeconomic). Cu titlu de exemplu se menţionează elaborarea studiului „Impozitarea progresivă sau pe bază de cotă unică?” solicitat de Dl. Preşedinte Ion Iliescu, prin Dl. consilier prezidenţial Octavian Ştireanu, studiu foarte apreciat, care a şi fost folosit cu succes în susţinerea menţinerii impozitării progresive în anii 2003 şi 2004. ● Inclus în prestigioasa Enciclopedie a personalităţilor din România Hübners Who is Who, cu o existenţă din anul 1978, care apare în 10 ţări europene, fiind cea mai mare editură Who is Who din Europa, care îşi propunea să păstreze pentru posteritate biografiile celor mai importante personalităţi contemporane. ● Începând cu anul 2016, este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti (UZP) din România şi colaborator al revistei editate de UZP. ● Este considerat ca fiind promotorul autentic al „jurnalismului de ştiinţă fiscală, creativ, de popularizare şi de utilitate pe plan economic şi social”, apreciere confirmată fie şi numai prin: 1) cele peste 100 de propuneri ale sale care au fost adoptate în îmbunătăţirea sistemului fiscal, al celui de pensii, al asigurărilor sociale de sănătate, de şomaj şi al muncii, 2) cei peste un milion de utilizatori ai cărţilor, lucrărilor şi articolelor publicate de domnia sa, care au contribuit substanţial: a) la cunoaşterea, la interpretarea şi la aplicarea corectă a legislaţiei fiscale; b) la obţinerea, de către contribuabili, a unor drepturi şi la diminuarea unor obligaţii fiscale (stabilite abuziv sau din eroare); c) cele circa 200 de pagini de Internet care prezintă în jur de 1.500 de articole ale sale (unele articole având până la 200.000 de accesări, pe toate Site-urile), edificator în acest sens fiind menţiunile anterioare. ● Permanenta conexare la schimbările legislative l-a făcut pe Nicolae Grigore Lăcrița să fie unul dintre cei mai solicitați colaboratori ai publicațiilor de larg tiraj, centrale şi din Oltenia. Spre exemplu, cotidianul „Ediție Specială” din Craiova i-a dedicate pagini în numere consecutive pentru publicarea analizelor și articolelor de informare legislativ – fiscală. Coordonatorii publicației au făcut public faptul că tirajul cotidianului își dubla tirajul când erau publicate articole semnate de Nicolae Grigore Lăcrița. Soluțiile indicate de către domnia sa la diverse problem de actualitate din domeniul fiscalității s-au dovedit întemeiate, bazate pe experiență și validate de necesitate și practică. ● Cu ocazia pensionării, în 20 septembrie 2012, i s-a acordat, de Ministerul Finanţelor Publice „Diploma de excelenţă” „pentru întreaga activitate profesională desfăşurată în cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi pentru rezultatele, devotamentul cinstea şi corectitudinea înregistrată de-a lungul timpului”. ● Familia sa este „o familie de succes prin puterea minţii”, permanent fiind convinsă că „zestrea cerebrală” este adevărata şi cea mai mare bogăţie a unui om în societatea actuală, şi cu atât mai mult în cea viitoare, care va fi bazată pe puterea minţii, pe informaţie, pe cunoaştere. Soţia sa, Grigorie Eugenia, s-a realizat, ca eminent medic stomatolog şi ca desăvârşită soţie şi mamă, numai prin muncă, prin corectitudine, prin profesionalism şi prin credinţă. Cele două fiice au fost educate în spiritul muncii, al cinstei, al credinţei, al succesului după criteriile valorii-muncă, ceea ce le-a ajutat să aibă o viaţă exemplară şi să ajungă la rezultate excepţionale pe baza acestor criterii (eleve merituoase, olimpice pe ţară, studente şi medici de succes numai prin puterea minţii lor). Ambele sunt medici: cea mare, Grigorie Oana, este medic ginecolog într-o ţară a Uniunii Europene; cea mică, Grigorie Diana, este medic pediatru în Craiova, căsătorită cu Belu Ovidiu, un soţ pe măsura şi pe dorinţa sa şi a familiei, cu care are un copil. Crezul vieţii sale a izvorât (1) din familie (de la Mama sa, o femeie simplă, dar plină de înţelepciune, dedicată familiei şi muncii, cu credinţă în Dumnezeu), (2) din Biblie, şi (3) din cele învăţate, din studiu (fiind şi un foarte bun autodidact) şi din viaţă. Din familie a înţeles că „Noi n-avem nici avere, şi nici pe cineva care să ne ajute. Avem doar o singură posibilitate de reușită în viaţă: să fim cinstiţi, să muncim, să ne (auto)educăm, să învăţăm, să ne sporim capacitatea de invenţie a creierilor noştri, care este nelimitată şi care, pe zi ce trece, va deveni bunul cel mai preţios, cel mai creator al fiecărui om, singura în stare să-i asigure prosperitate şi siguranţă oriunde în lume” (exprimat, acum, de N. Grigorie Lăcriţa, sub formă de citat). Din Biblie a învăţat „Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei”. [Biblia, Proverbele 23 (12)] şi „Ori te-or asculta, ori nu, tu fiul omului, să nu te temi de ei şi de vorbele lor să nu te sperii; deşi ei vor fi pentru tine spini şi ciulini, ai să trăieşti între ei, ca între scorpii; să nu te temi de vorbele lor, să nu te sperii, ci să le spui cuvintele Mele, ori te-ar asculta, ori nu te-ar asculta.”. (Biblia, Iezechiel 2:5-7). De tânăr a înţeles, din lecţiile vieţii, că orice om care doreşte să ajungă „un om de succes prin puterea minţii sale”, trebuie să fie pregătit pentru că „Întâi te vor înjura. Pe urmă vor râde de tine. Apoi, te vor declara nebun. După aceea, vor încerca să te compromită. Într-un târziu, vor face tot posibilul să te lichideze. Dacă scapi cu viaţă din toate acestea, vei fi un mare om.”. (Mahatma Gandhi). ● Este pensionar începând cu data de 20 septembrie 2012. ● Autor al numeroase lucrări de referință în domeniul fiscalității, promotor al comunicării directe cu publicul larg printr-o manieră care l-a consacrat drept „jurnalist de știință fiscală”, Nicolae Grigore Lăcrița a primit cele mai importante recunoașteri ale carierei impresionante nu doar din partea breslei și a lumii academic și științifice, ci și din partea publicului. Tirajele impresionante ale volumelor pe care le-a semnat l-au așezat în galeria specialiștilor cărora societatea le datorează echilibrul deciziilor și consecvența susținerii argumentației în orice împrejurare. Adeseori critic cu privire la măsuri legislative adoptate inoportun, Nicolae Grigore Lăcrița și-a făcut din a fi în serviciul publicului un crez pe care l-a respectat. Am apreciat mereu precizia, substanțialitatea și claritatea prezentărilor, cu un limbaj și argumentație pe înțelesul tuturor, fără a face rabat de la criteriile științifice, fiind una dintre personalitățile contemporane ale Olteniei şi ale României. Mihai Firică – jurnalist și scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Comentarii

  • Răspunde
    Stefan
    ianuarie 25 2015

    Ar fi grozav de util sa aflam cum putem utiliza tastatura unui laptop in realizarea scrierii corecte in limba romana . ( inclusiv prin utilizarea semnelor diacritice ) In acest caz nu ar mai fi posibila aparitia unor generatii intregi de tineri care ignora pur si simplu atat existenta , cat si importanta semnelor respective …Si desigur ca si mesajul meu ar fi putut fi scris corect daca as fi putut afla cum se poate utiliza tastatura laptop-ului in acest sens ..

    • Răspunde
      Sorin
      ianuarie 12 2016

      Felicitări autorului!
      Din păcate în ziua de azi, cei care scriu în limba română, foarte rar folosesc diacriticele. Ca o comparație, e ca și cum ai asculta muzică pe o casetă audio. Site-urile sociale sunt pline ochi de astfel de exemple negative. Orice mijloc de comunicare în scris(telefon, tabletă, laptop, computer și altele) oferă utilizatorului posibilitatea selectării opțiunii de a scrie în limba română cu diacritice. Cu alte cuvinte(din păcate) cei care folosesc aceste mijloace de comunicare în scris, fac o alegere proprie, de a nu utiliza aceste diacritice atunci când compun un mesaj sau o propoziție. Atunci când nu știi ceva, te interesezi și înveți(pentru cei care nu știu cum să folosească tastatura pentru a scrie cu diacritice).

    • Răspunde
      rrr
      august 4 2016

      Pretexte, musiu, pretexte!

    • Răspunde
      Stef
      aprilie 12 2017

      Prin apăsarea simultantă a tastelor: Alt+Shift şi trecerea la limba română. Tastele de lângă Enter vor avea literele cu diacritice. (Se mai schimbă Y cu Z, dar te obişnuieşti). Succes!

  • Răspunde
    Roxana
    februarie 17 2015

    Ștefan, de ce nu cauți pe google? Cine vrei să te învețe, Duhul Sfânt? Caută și învață ce consideri util să cunoști, dacă vrei cu adevărat să cunoști.

  • Răspunde
    Dana
    decembrie 13 2015

    Foarte bine punctat!
    Astăzi am găsit asta: „Bine ati venit pe site-ul oficial al Comunei Vata de Jos, Judetul Hunedoara”
    sursa: http://www.primariavatadejos.ro/home

  • Răspunde
    Stefan
    iunie 16 2017

    Un alt exemplu hazliu de text cu / fără diacritice este:
    “Acest site acceptă plata în rate cu cardul”
    vs
    “Acest site acceptă plata în rațe cu cârdul”

    Suplimentar vreau să menționez că articolul este scris folosind diacriticele cu sedilă (greșit) în loc de cele cu virgulă (corect); Vezi răspunsul Academiei Române aici: http://www.secarica.ro/std/InstitLingvTastatura-20031008.pdf

  • Răspunde
    Florin
    noiembrie 23 2017

    Tare site-ul vi-l recomand

Scrie un comentariu