Dispoziţiile din Codul fiscal privind reţinerea impozitului din veniturile impozabile obţinute din România de nerezidenţi au fost, recent, completate, prin O.U.G. nr. 6/2015, cu prevederi care implică şi schimbul de informaţii în cadrul UE sau în Spaţiul Economic European.

În materialul pe care îl puteţi consulta aici găsiţi găsiţi comentarii asupra ansamblului noilor reglementări aprobate prin Ordonanţa de urgenţă nr. 6/2015 (publicată în Monitorul oficial nr. 250/2015).

În materia la care ne referim, ordonanţa de urgenţă a introdus, cu aplicare de la 1 iunie 2015, dispoziţii care privesc tratamentul fiscal al veniturilor din dobânzi obţinute din România de persoane juridice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.

Alineatul (4) al unui noului articol 1161  în Codul fiscal prevede că veniturile reprezentând dobânzi obţinute din România de o persoană juridică rezidentă într-un stat al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European cu care România nu are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri se impun conform prevederilor art. 116 (care tratează despre reţinerea impozitului din veniturile impozabile obţinute din România de nerezidenţi).

Dacă persoana juridică prevăzută în acest alineat alineat este rezidentă a unui stat din Uniunea Europeană sau din Spaţiul Economic European cu care este încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii, această persoană poate opta pentru regularizarea impozitului plătit conform prevederilor art. 116 prin declararea şi plata impozitului pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor stabilite în titlul II. Impozitul reţinut la sursă conform prevederilor art. 116 constituie plată anticipată în contul impozitului pe profit şi se scade din impozitul pe profit datorat.

Când discutăm despre schimbul de informaţii cu privire la persoane juridice

Potrivit art. 116 alin. (2) din Codul fiscal, impozitul datorat de nerezidenţi se calculează prin aplicarea, asupra veniturilor brute, a unei cote de 50% pentru veniturile prevăzute la art. 115 alin. (1) lit. a) -g), k) şi l), dacă veniturile sunt plătite într-un stat cu care România NU are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii, în situaţia în care veniturile sunt plătite ca urmare a unor tranzacţii calificate ca fiind artificiale.

Impozitarea veniturilor din economii obţinute din România de persoane fizice rezidente în state membre şi aplicarea schimbului de informaţii în legătură cu această categorie de venituri. Potrivit art. 1247 Cod fiscal, atunci când beneficiarul efectiv este rezident într-un stat membru, altul decât România, unde este operatorul economic în calitate de agent plătitor, informaţiile minime pe care acesta din urmă trebuie să comunice autorităţii competente din România un set de informaţii minime. Autoritatea competentă din România va comunica aceste informaţii autorităţii competente din statul membru de rezidenţă al beneficiarului efectiv.

Schimbul automat de informaţii

Codul de procedură fiscală tratează, în tilul VII1, despre cooperarea administrativă în domeniul fiscal. Dispoziţiile din articolele 1095 şi următoarele reglementează normele şi procedurile potrivit cărora România cooperează cu celelalte state membre în vederea realizării unui schimb de informaţii care este în mod previzibil relevant pentru administrarea şi aplicarea legilor interne ale statelor membre în privinţa taxelor şi impozitelor.

Aceste nu afectează aplicarea în România a normelor privind asistenţa reciprocă în materie penală şi nu aduce atingere îndeplinirii niciunei obligaţii a României în temeiul altor instrumente juridice, inclusiv acorduri bilaterale sau multilaterale, în ceea ce priveşte cooperarea administrativă extinsă.

Cu caracter general, menţionăm dispoziţiile prevăzute în art. 10912 din Codul de procedură fiscală, potrivit cărora autoritatea competentă din România comunică autorităţii competente a oricărui alt stat membru, prin schimb automat, informaţiile referitoare la perioadele de impozitare care încep după data de 1 ianuarie 2014 şi care sunt disponibile cu privire la rezidenţii din acel stat membru şi la următoarele categorii specifice de venituri şi de capital, astfel cum sunt acestea înţelese în temeiul legislaţiei naţionale din România:

a) venituri din muncă;

b) remuneraţii plătite administratorilor şi altor persoane asimilate acestora;

c) produse de asigurări de viaţă neacoperite de alte instrumente juridice ale Uniunii Europene, în cazul schimbului de informaţii sau al altor măsuri similare;

d) pensii;

e) proprietatea asupra bunurilor imobile şi venituri din bunuri imobile.

Autoritatea competentă din România poate indica autorităţii competente a oricărui alt stat membru faptul că nu doreşte să primească informaţii referitoare la categoriile de venituri şi de capital de mai sus sau că nu doreşte să primească informaţii cu privire la venitul ori la capitalul care nu depăşeşte un anumit plafon, iar România informează Comisia Europeană în acest sens.

În cazul în care România nu informează Comisia Europeană despre oricare dintre categoriile cu privire la care deţine informaţii disponibile poate fi considerată drept stat care nu doreşte să primească asemenea.

În cazul în care România convine cu alte state membre să facă automat schimb de informaţii referitoare la categorii suplimentare de venituri şi de capital în cadrul unor acorduri bilaterale sau multilaterale pe care le încheie, România comunică acordurile respective Comisiei Europene care le pune la dispoziţia tuturor celorlalte state membre.

Reglementările de mai sus, extrase din art. 10912 din Codul de procedură fiscală, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2015.

Ai nevoie de Codul de procedură fiscală? Poţi cumpăra actul la zi, în format .pdf, de AICI!

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here