Propunerea legislativă care prevede ca săptămâna de lucru de 40 de ore să poată fi împărțită și în 4 zile lucrătoare, a câte zece ore, este din nou supusă dezbaterii publice, la Senat, de un grup de parlamentari liberali. Inițiativa a fost dezbătută și în legislatura 2012-2016, dar nu a trecut de niciuna din camerele Parlamentului.
Inițiatorii susțin, în expunerea de motive, că marea majoritate a angajaților din mediu privat lucrează oricum aproape 10 ore pe zi, astfel că un week-end de 3 zile ar fi binevenit pentru aceștia. Propunerea ar ajuta atât tinerii care ar avea mai mult timp liber de petrecut la sfârșit de săptămână, cât și familiile cu copii, care ar petrece mai multe zile împreună.
Conform specialiștilor citați în expunerea de motive, angajații ar avea nevoie, însă, de o perioadă de adaptare la noile condiții, de aproximativ 3 luni, dar randamentul nu ar avea apoi de suferit. Ba, dimpotrivă, economia ar avea de câștigat:
“Dacă, per total, programul companieiva rămâne de 5 zile pe săptămână, dar niciun angajat nu va munci mai mult de 4 zile, rezultă că patronul trebuie să facă noi angajări. Așadar, s-ar crea mai multe locuri de muncă, cu condiția ca patronul să aibă cu ce să plătească noii angajați. Partea proastă este că, cel mai probabil, produsele ar deveni mai scumpe, dar mai mulți angajați înseamnă un consum mai mare în economie”, argumentează inițiatorii proiectului legislativ.
Proiectul prevede modificarea Codului Muncii, dar măsura nu este obligatorie pentru angajatori.
Art. 112
„(1) Pentru salariații angajați cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Această normă a timpului de muncă se stabilește cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene, în funcție de raportul contractual dintre angajat și angajator. Ea poate fi și de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână.”
Art. 113
„(1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile repaus. Această repartizare a timpului de muncă se stabilește de comun acord între angajator și angajat și poate fi de 10 ore pe zi, timp de 4 zile, cu trei zile repaus, dar cu respectarea Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene.”
Inițiativa va fi dezbătută mai întâi la Senat și indiferent de votul de aici, va merge în Camera Deputaților, care este forul decizional.
Ai nevoie de Codul muncii? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!