Sancţiunile care se pot aplica pentru aceeaşi faptă de nevărsare a contribuţiilor cu reţinere la sursă

Prin lege, se face o distincţie clară, din punct de vedere a sancţiunilor care se aplică, între obligaţiile fiscale cu reţinere la sursă, faţă de obligaţiile fiscale care nu sunt cu reţinere la sursă.

Faţă de obligaţiile fiscale care nu sunt cu reţinere la sursă, neplata obligaţiilor fiscale cu reţinere la sursă este supusă unor sancţiuni mult mai numeroase şi deosebit de mari care, în unele perioade, precum în prezent, este încadrată şi ca infracţiune şi pedepsită cu închisoare de până la 5 ani.

Prevederile legale în vigoare în prezent (februarie 2012) stipulează că, pentru aceeaşi faptă, de nevărsare de contribuţii cu reţinere la sursă, se pot aplica următoarele patru sancţiuni: (1) dobânzi de întârziere; (2) penalităţi de întârziere; (3) amenzi şi (4) închisoare.

Pe aceeaşi perioadă de timp, pentru obligaţiile fiscale care nu sunt cu reţinere la sursă se prevede numai o singură sancţiune, respectiv numai cea cu dobânzi de întârziere.

O analiză a argumentelor în baza cărora se aplică sancţiuni foarte diferite între obligaţiile fiscale cu reţinere la sursă, faţă de obligaţiile fiscale care nu sunt cu reţinere la sursă, este prezentată în articolul intitulat „Consideraţii asupra argumentelor în baza cărora se pot stabili sau nu sancţiuni diferite pentru obligaţiilor fiscale cu reţinere la sursă, faţă de cala care nu sunt cu reţinere la sursă.”

În acest material se prezintă sancţiunile la care poate fi supus un contribuabil pentru contribuţiile şi impozitele cu reţinere la sursă, restante la plată.

I. DOBÂNZILE DE ÎNTÂRZIERE

Se calculează distinct pentru fiecare obligaţie fiscală neachitată la termenul de plată.

Începând cu data de 10 aprilie 2011, alin. (7) al art. 120 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală are următorul cuprins (sublinierile ne aparţin):

Art. 120. Dobânzi

(1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.

(2) Pentru diferenţele suplimentare de creanţe fiscale rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadenţei creanţei fiscale pentru care s-a stabilit diferenţa şi până la data stingerii acesteia, inclusiv.

(3) În situaţia în care diferenţele rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere sunt negative în raport cu sumele stabilite iniţial, se datorează dobânzi pentru suma datorată după corectare ori modificare, începând cu ziua imediat următoare scadenţei şi până la data stingerii acesteia inclusiv.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se datorează dobânzi după cum urmează:

a) pentru impozitele, taxele şi contribuţiile stinse prin executare silită, până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire inclusiv. În cazul plăţii preţului în rate, dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului. Pentru suma rămasă de plată, dobânzile sunt datorate de către cumpărător;

b) pentru impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat de către debitorul declarat insolvabil care nu are venituri şi bunuri urmăribile, până la data trecerii în evidenţa separată, potrivit prevederilor art. 176.

(5) Modul de calcul al dobânzilor aferente sumelor reprezentând eventuale diferenţe între impozitul pe profit plătit la data de 25 ianuarie a anului următor celui de impunere şi impozitul pe profit datorat conform declaraţiei de impunere întocmite pe baza situaţiei financiare anuale va fi reglementat prin norme metodologice aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

(6) Pentru obligaţiile fiscale neachitate la termenul de plată, reprezentând impozitul pe venit, se datorează dobânzi după cum urmează:

a) pentru anul fiscal de impunere, dobânzile pentru plăţile anticipate stabilite de organul fiscal prin decizii de plăţi anticipate se calculează până la data plăţii debitului sau, după caz, până la data de 31 decembrie;

b) dobânzile pentru sumele neachitate în anul de impunere, potrivit lit. a), se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor până la data stingerii acestora inclusiv;

c) în cazul în care impozitul pe venit stabilit prin decizia de impunere anuală este mai mic decât cel stabilit prin deciziile de plăţi anticipate, dobânzile se recalculează, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere, la soldul neachitat în raport cu impozitul anual stabilit prin decizia de impunere anuală, urmând a se face regularizarea dobânzilor în mod corespunzător.

(7) Nivelul dobânzii este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere şi poate fi modificat prin legile bugetare anuale.

II. PENALITĂŢI DE ÎNTÂRZIERE

Se datorează pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale principale neachitarea la scadenţă, după cum urmează:

pe perioada 1 ianuarie 2004 – 13 iulie 2005, nivelul penalităţii a fost de 0,5%;

între 14 iulie 2005 – 21 decembrie 2005, penalitatea a fost de 0,6%;

pe perioada 1 ianuarie 2006 – 30 iunie 2010, nu s-au mai datorat penalităţi;

începând cu 1 iulie 2010, nivelul penalităţii de întârziere este de 0%, de 5% şi de 15%, fiind stabilit în funcţie de perioada de întârziere la plată a obligaţiilor fiscale.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului  nr. 39/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, în vigoare începând cu data de 1 iulie 2010, s-a introdus în O.G. nr. 92/2003 articolul 1201 cu următorul cuprins:

Art. 1201. Penalităţi de întârziere

(1) Plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale principale.

(2) Nivelul penalităţii de întârziere se stabileşte astfel:

a) dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorează şi nu se calculează penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse;

b) dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţii de întârziere este de 5% din obligaţiile fiscale principale stinse;

c) după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalităţii de întârziere este de 15% din obligaţiile fiscale principale rămase nestinse.

(3) Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.

III. AMENZILE

Amenzile se aplică pentru reţinerea şi nevărsarea în totalitate a sumelor reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni.

Controversele sunt aprinse cu privire la faptul dacă unei persoane care, după ce a fost sancţionată contravenţional cu amendă (în baza art. 219 din O.G. nr. 92/2003, art. 144 şi 145 din Legea nr. 263/2010, art. 47, 48 şi 49 din O.U.G. nr. 158/2005), i se mai poate întocmi şi sesizare penală (în baza art. 6 din Legea nr. 241/2005).

Aplicarea amenzilor se face în baza următoarelor acte normative (sublinierile ne aparţin):

1. Art. 219 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală

Art. 219. Contravenţii

(1) Constituie contravenţii următoarele fapte: […]

p) reţinerea şi nevărsarea în totalitate, de către plătitorii obligaţiilor fiscale, a sumelor reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni;[…]

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează astfel:[…]

e) cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (1) lit. n) – r), dacă obligaţiile fiscale sustrase la plată sunt de până la 50.000 lei inclusiv;

f) cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (1) lit. n) – r), dacă obligaţiile fiscale sustrase la plată sunt cuprinse între 50.000 lei şi 100.000 lei inclusiv;

g) cu amendă de la 6.000 lei la 8.000 lei, pentru persoanele fizice, şi cu amendă de la 25.000 lei la 27.000 lei, pentru persoanele juridice, în cazul săvârşirii faptelor prevăzute la alin. (1) lit. n) – r), dacă obligaţiile fiscale sustrase la plată sunt mai mari de 100.000 lei.[…]”.

Aplicarea sancţiunii contravenţionale cu amendă se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei. Aceasta ca urmare a faptului că, prin art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, se prevede: „Art. 13. (1) Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei.[…]”.

2. Art. 144 şi 145 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Art. 144. Constituie contravenţie următoarele fapte: […]

j) nerespectarea termenelor prevăzute de lege pentru plata contribuţiei de asigurări sociale;

k) neplata de către angajator, timp de 3 luni consecutiv, în condiţiile legii, a contribuţiei de asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat;[…]

n) neplata, timp de 3 luni consecutiv, în condiţiile legii, a contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV;[…]

p) fapta persoanei de a nu vira, pentru o perioadă de 3 luni consecutiv, la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuţia de asigurări sociale reţinută de la asigurat.”

Art. 6. (1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: […]

IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare:

a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;

b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;

c) persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice;

d) persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora;

e) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale;[…]”

Art. 145. (1) Contravenţiile prevăzute la art. 144 se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la lit. b), c), f), g), i), m), n) şi o);

b) cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la lit. a), d), e), h), j), l) şi p);

c) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, cea prevăzută la lit. k).

(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.”

Art. 146. Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 144 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 145 se fac de către organele de control ale CNPP, prin casele teritoriale de pensii, de către ANAF şi unităţile sale subordonate, precum şi de organele de control ale caselor de pensii sectoriale.”.

3. Art. 47, 48 şi 49 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

Art. 47. (1) Constituie contravenţii faptele săvârşite prin încălcarea dispoziţiilor art. 6 alin. (3) şi (4).

(2) Constituie contravenţii următoarele fapte, săvârşite prin încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 36 alin. (3):

a) refuzul nejustificat de plată a indemnizaţiilor;

b) calculul şi plata eronată a indemnizaţiilor.

 (3) Constituie contravenţie eliberarea certificatelor de concediu medical de către medicii prescriptori, cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 48. (1) Contravenţiile prevăzute la art. 47 se sancţionează după cum urmează:

a) cele prevăzute la alin. (1) şi (2), cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei;

b) cele prevăzute la alin. (3), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

(2) Sumele încasate din aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1) constituie venituri la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Art. 49. Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 47 şi aplicarea amenzilor corespunzătoare se fac de către organele de control ale CNAS şi ale caselor de asigurări de sănătate

IV.  SESIZĂRILE PENALE / INFRACŢIUNI / ÎNCHISOARE

Sesizările penale se întocmesc în cazurile în care se constată o întârziere de peste 30 de zile de la scadenţă în nevărsarea, cu intenţie, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.

Unui contribuabil i se poate întocmi o singură sesizare penală pentru nevărsarea, cu intenţie, de peste 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă, constatate la data controlului, indiferent (1) de numărul impozitelor sau contribuţiilor cu reţinere la sursă nevirate, (2) de mărimea acestora, şi (3) de vechimea lor, în cadrul termenului de prescripţie, de 5 ani.

Pedeapsa cu închisoarea este prevăzută prin următoarele acte normative:

* Art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.

*Art. 108 din O.G. nr. 92/2003 (Sesizarea organelor de urmărire penală)

(1) Organele fiscale vor sesiza organele de urmărire penală în legătură cu constatările efectuate cu ocazia inspecţiei fiscale şi care ar putea întruni elemente constitutive ale unei infracţiuni, în condiţiile prevăzute de legea penală.[…]

În baza art. 6 din Legea nr. 241/2005, şi art. 108 din O.G. nr. 92/2003, organele fiscale sunt obligate să întocmească sesizări (plângeri) penale imediat cum constată din evidenţele fiscale că un contribuabil se înregistrează cu un impozit şi/sau cu o contribuţie restantă la plată de peste 30 de zile.

* Art. 303 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, coroborat cu art. 3021 din Codul penal

Art. 303 din Legea nr. 95/2006.

Art. 303. Fapta persoanei care dispune utilizarea în alte scopuri sau nevirarea la fond a contribuţiei reţinute de la asiguraţi constituie infracţiunea de deturnare de fonduri şi se pedepseşte conform prevederilor din Codul penal.

Art. 3021din Codul penal

Art. 3021. Deturnarea de fonduri

Schimbarea destinaţiei fondurilor băneşti sau a resurselor materiale, fără respectarea prevederilor legale, dacă fapta a cauzat o perturbare a activităţii economico-financiare sau a produs o pagubă unui organ ori unei instituţii de stat sau unei alte unităţi dintre cele la care se referă art. 145, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.[]…]”/ ivit legii, sunt de interes public.”

Alte articole din Codul penal care trebuie avute în vedere:

*Art. 144. Săvârşirea unei infracţiuni

Prin „săvârşirea unei infracţiuni” sau „comiterea unei infracţiuni” se înţelege săvârşirea oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumată sau ca tentativă, precum şi participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice.

*Art. 145. Public

Prin termenul „public” se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum şi bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.

*Art. 146. Consecinţe deosebit de grave

Prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii, cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.

*Art. 147. Funcţionar public şi funcţionar

Prin „funcţionar public” se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145.

Prin „funcţionar” se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.

Deci, în baza art. 303 din Legea nr. 95/2006, coroborat cu art. 3021 din Codul penal, fapta de nevirare a contribuţiei de sănătate se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

* Art. 112 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

Reţinerea de către angajator de la salariaţi a contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj şi nevirarea acestora în termen de 15 zile în conturile stabilite potrivit reglementărilor în vigoare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă.

Organele fiscale sunt obligate să sesizeze organele de urmărire penală în legătură cu constatările efectuate cu ocazia inspecţiei fiscale şi care ar putea întruni elemente constitutive ale unei infracţiuni, în condiţiile prevăzute de legea penală.

*Art. 108 din O.G. nr. 92/2003 (Sesizarea organelor de urmărire penală)

(1) Organele fiscale vor sesiza organele de urmărire penală în legătură cu constatările efectuate cu ocazia inspecţiei fiscale şi care ar putea întruni elemente constitutive ale unei infracţiuni, în condiţiile prevăzute de legea penală.[…]

* Art. 146 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

Art. 146. Fapta persoanei care dispune utilizarea în alte scopuri şi nevirarea la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuţiei de asigurări sociale, reţinută de la asigurat, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

În baza actualelor prevederi legale, în cazul în care un contribuabil se înregistrează, într-o lună, cu contribuţii şi/sau cu impozite cu stopaj la sursă restante la plată, organele fiscale sunt obligate să aplice următoarele sancţiuni:

1) să calculeze majorări;

2) să calculeze penalităţi;

3) să aplice amenzi contravenţionale;

4) să întocmească sesizări penale (pe care să le înainteze la Parchet);

5) să aplice una sau mai multe sancţiuni contravenţionale dintre cele prevăzute prin art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

De reţinut şi faptul că, în categoria contribuabililor care intră sub aplicarea prevederilor legale în discuţie, se încadrează şi persoanele fizice plătitoare de venituri pentru care contribuţiile şi impozitele aferente acestora sunt cu reţinere la sursă.

Cum numărul contribuabililor (în special, în condiţiile crizei actuale) care se înregistrează cu restanţe la plata obligaţiilor fiscale aferente salariilor (lăsând la o parte celelalte obligaţii bugetare) este destul de mare, este uşor de înţeles numărul enorm de mare de sancţiuni pe care le au de aplicat, de urmărit, de încasat, de executat etc. organele fiscale.

În condiţiile în care s-ar aplica efectiv prevederi legale prin care se reglementează toate aceste sancţiuni s-ar ajunge în situaţia ca:

a) foarte puţini contribuabili să nu aibă întocmită cel puţin o sesizare penală într-un an;

b) marea majoritate a contribuabililor (peste 95% dintre persoanele juridice şi un număr destul de mare de persoane fizice) ar avea statutul de „sesizat penal”;

c) peste 50% din activitatea organelor fiscale ar fi ocupată cu (c1) întocmirea de sesizări penale (pe care să le înainteze la Parchet), cu (c2) calculul de penalităţi şi (c3) cu aplicarea de amenzi contravenţionale care, în final, rămân fără efecte (urile cu adevărat) în plan practic;

Oare guvernanţi şi parlamentarii noştri nu gândesc (chiar deloc) atunci când emit asemenea prevederi legale, precum cele prezentate în acest material, care nu sunt singurele de acest fel?

Numai că prevederile legale prin care se reglementează aplicarea de amenzi şi întocmirea de sesizări penale fie nu se aplică, fie dacă se aplică rămân fără efecte în plan practic şi aceasta din cauza numeroaselor şi gravelor neajunsuri pe care le conţin respectivele prevederi legale.

În condiţiile în care, la nivel de ţară, sunt în fiecare an (şi aceasta de mai mulţi ani) sute de mii de asemenea amenzi şi de sesizări penale, rămase efectiv fără rezultat, dar generatoare de cheltuieli de zeci de milioane de euro anual, organele implicate în aplicarea acestor sancţiuni ar fi trebuit să intervină permanent şi insistent pentru modificare prevederilor legale respective.

Pentru organele implicate în rezolvarea acestor sesizări penale se pare că această adevărată avalanşe, de  peste 200.000 de sesizări penale pe total ţară, (soluţionate, pe bandă rulantă, cu „NUP = neînceperea urmăririi penale”), le convine întrucât „dă bine la indicatori”.

8 COMMENTS

  1. Buna ziua,

    in perioada 2006-2009 eu am lucrat cu contract de colaborare si ulterior PFA, iar pentru aceste venituri am platit doar impozit pe venit. 10% retinea si vira angajatorul, si 6% plateam eu.
    Pentru acea perioada nu am platit CASS, CAS, si am aflat ca trebuia platit .
    recunosc ca mi-a scapat si nici nu mi-a spus nimeni, cand ma duceam la finante sa platesc impozitul si sa depun declaratiile de venit.
    in fine. Intrebarea mea este, care sunt sanctiunile in acest caz pentru neplata acestor impozite, si daca mai trebuie sa platesc CASS, tinand cont de faptul ca eu nu am fost asigurata in acea perioada ( ca nu plateam), iar daca platesc acum nu mai benefeciez de nimic. Pentru ca este vorba de o asigurare de acum cativa ani.

    multumesc

  2. Buna ziua,
    As dori o lamurire cu privire la urmatoarea problema >In august 2012 firma mi-a fost scoasa de la plata Tva pe motivul nedepunerii 2 semestre a declaratiilor, in mai a.c am redevenit platitor de tva, insa am activitati de comert si in extern pentru care am solicitat si reinregistrarea in Registrul Operatorilor Intracomunitari. Toate bune si frumoase doar ca Administratia Financiara locala refuza sa-mi elibereze certificatul pentru ca am TVA de plata. Am verificat actele si am constatat ca sunt erori ale sistemului lor si nu s-au facut toate inregistrarile iar ei,, nu mai pot corecta erorile din sistem” si ma obliga sa platesc TVA dar nu imi dau nici Roi-ul pana nu platesc Tva. e legal?Sincer nu am gasit prin legislatie asa ceva.
    Multumesc

    • Buna,

      Am avut aceeasi situatie, nu eliberau decizia de ROI deoarece contribuabilul avea TVA de plata.
      As dori sa le multumesc celor de la Hotline Asistenta Contribuabili pentru idee, deoarece a rezolvat treaba.

      Doamna de la asistenta mi-a atras atentia asupra faptului ca cei de la directiile care se ocupa de ROI nu au voie sa nu emita decizia daca au acceptat cererea tip 095 si atunci actele au fost in regula. Astfel, ei sunt obligati sa emita o decizie, chiar daca este cu refuz. Avand in vedere ca in situatia prezentata ei nu au nici o baza legala pentru amanarea deciziei, vor trebui sa o emita sau sa inventeze un motiv legal, deoarece ROI in lege nu e legat de plata taxelor.

      Sper sa te ajute aceasta idee.

      Numai bine

  3. Buna ziua,
    Am castigat un proces impotriva firmei la care am lucrat,pentru concediere ilegala,in urma careia am obtinut plata drepturilor salariale din urma(un an si 8 luni),plata zilelor de concediu neefectuat si daune morale.Mi-au platit drepturile pe anii 2013,2014,zilele de concediu si daunele morale,toate cu mare intarziere.Mai au de plata 3 luni pe 2015(9 000 lei,la care ma gandeam sa apelez la un executor judecatorescsi sa cer si dobanzi si penalitati.Am tot asteptat un an de zile poate le-o platii,dar….
    Ma nelinisteste faptul ca nu vrea sa plateasca contributiile sociale,atat ale mele care sunt retinute la sursa,cat si obligatiile angajatorului.Nevoia de protejare a propriilor drepturi si interese , a dreptului la o pensie corecta,presupunand ca neplata contributiilor va diminua corespunzator cuantumul pensiei,avand un stagiu de cotizare mai mic cu 1 an si 8 luni.UN raport juridic,de drept al muncii,este numai intre mine si angajator,ceilalti actori,Fiscul,ITM,Ministerul muncii,la toate sesizarile pe care le-am facut,tac,nu comunica,intre noi s-a nascut un raport juridic de drept fiscal,dat prin legi,drept corelativ de a pretinde si la nevoie de a executa silit.Ma invart intr-un cerc vicios,unii,n-ar da,altii n-ar cere ,n-ar aplica sanctiuni.
    Intreb:-Daca actionez firma in judecata,o pot obliga sa-mi plateasca toate contributiile si impozitele la zi?.Aceasta obligatie ar fi a Fiscului.
    – In situatia prezentata ,eu beneficiez de vechime in munca conf.leg.19/2000,vz.art.5 si 37,alin.1
    -Casa teritoriala de pensii,organul fiscal,conf.legii 263/2010,art.41,43,44,au o obligatie,un drept fiscal neonorat,contributiile sociale neplatite sunt considerate creante fiscale ?.
    – Ce se intampla cu firma daca intra in insolventa sau se radiaza ?.
    – Termenul de prescriptie de 3 ani cand incepe ?,avand in vedere ca:-desfacerea contractului de munca a fost in 01.07.2013;,- Hotararea definitiva Curtii de Apel Pitesti a
    fost in 18.02.2015;,-incetarea contractului de munca dupa repunerea in drepturi a fost in 18.03.2015.
    Va multumesc si astept un raspuns dat prin email.
    BRAGA ANA

  4. In mai 2012 am primit o amenda de circulatie in valoare de 280 ron. Am uitat sa o platesc.Acum 26 09 2016 am primit notificare ca am de plata 1900 ron. Cum se calculeaza majorarea? pe zi pe an? cum? Multumesc!

LEAVE A REPLY

Adaugă comentariu!
Adaugă nume aici