8 Decembrie, 2019

Salariul minim va crește. Care sunt cele trei variante ale Guvernului

Guvernul a prezentat, în conferință de presă, cele trei scenarii pe care le ia în clacul pentru majorarea salariului minim brut pe țară din 2020. 

Formula finală nu a fost stabilită încă, dar în niciun caz salariile nu vor scădea, conform oficialilor. 

Creșterea este aceeași în toate cele 3 scenarii, adică 7,2%, numai că diferit se inițiază mecanisme de corecție. 

Scenariul I

Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei

Acest scenariu prezintă avantajul că asigură politicii salariului minim un caracter de sustenabilitate, generat de componenta de productivitate, pe lângă acela de menținere a puterii de cumpărare, generat de componenta ratei inflației. 

Scenariul II

Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei;

În plus față de scenariul 1, se instituie unui mecanism de corecție în funcție de dinamica creșterii economice:

➢ în cazul în care diferență dintre creșterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim și cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creșterii economice, coeficientul de creștere fiind 0%;

➢ în cazul în care această diferență este mai mare de 0,5 puncte procentuale şi până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, fără a depăși 1 punct procentual;

➢ în cazul în care această diferență este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, negociat, fără a depăși 2 puncte procentuale. 

Pe lângă faptul că se asigură sustenabilitatea și se majorează puterea de cumpărare a salariului minim, prin această metodă se evită agravarea situației economice prin deteriorarea profitabilității firmelor ca urmare a unor costuri suplimentare nesustenabile, când are loc o încetinire abruptă a dinamicii PIB, iar pe de altă parte creează premisele ca salariații să beneficieze suplimentar de efectele unei accelerări a dinamicii PIB în anul pentru care se ia decizia de majorare. Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al profitabilității sectorului privat. 

Scenariul III

Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei

În plus față de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corecție în funcție de rata șomajului, respectiv: coeficientul de corecție este un procent din diferența dintre rata efectivă și “rata naturală” a șomajului, acesta fiind negociat cu partenerii sociali.

Pentru “rata naturală” a șomajului se folosește NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rată a șomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creșterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a șomajului se folosește cea determinată conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii. 

Această metodă prezintă, în plus față de sustenabilitate și majorarea puterii de cumpărare, avantajul că ține cont de poziția ciclică a economiei și contribuie la atenuarea excesului de cerere prin luarea în considerare a situației de pe piața muncii. În cazul în care rata șomajului efectiv coboară sub nivelul său natural, procentul de creștere a salariului minim rezultat la primul paragraf este diminuat și în acest fel creșterea câștigului mediu brut este încetinită față de scenariul I, presiunile inflaționiste se reduc iar excesul de cerere, dacă este cazul, se atenuează.

O situare a ratei efective a șomajului peste rata naturală este compatibilă cu necesitatea unei creșteri a salariului minim pentru angajarea de forță de muncă și diminuarea șomajului. Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al pieței muncii.

Pentru anul următor, mecanismul de corecție nu va fi aplicat întrucât creșterea PIB pentru 2020 este previzionată la 4,1%, de la 4,0% cât se estimează pentru anul 2019, iar rata șomajului conform metodologiei BIM este prognozată la 3,8%, rată egală cu cea naturală. 

Cu privire la impactul asupra consumului, este estimată o creștere a consumului final al populației de 0,3%. În același timp, este de aşteptat şi o majorare a importului bunurilor de consum, cu un impact asupra importurilor totale de 0,1%. În consecinţă, la nivelul creşterii economice se estimează o majorare de 0,2%. 

Pentru estimarea efectului majorării salariului minim asupra câştigului salarial mediu brut s-a folosit coeficientul de transmitere, calculat pe baza distribuţiei componentelor grilei de salarizare pe baza calificărilor. Astfel, la o majorare cu 1% a salariului minim, câştigul salarial mediu brut se majorează cu 0,3%. În condiţiile aplicării măsurii de majorare a salariului minim cu 7,2% câştigul salarial mediu brut poate creşte cu 2%.

comentarii

Despre autor  ⁄ Traian Dobre

Fara comentarii

Scrie un comentariu