Camera Deputaților a adoptat, în ședința din 21 mai, Proiectul de Lege PL-x nr. 140/2025, care completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, marcând un moment definitoriu pentru politicile publice de prevenție în România. Noua lege, care urmează să fie trimisă președintelui pentru promulgare, extinde vaccinarea gratuită împotriva virusului HPV pentru toate fetele și băieții cu vârsta între 11 și 26 de ani, în cadrul Programului Național de Vaccinare.

Această inițiativă legislativă reflectă angajamentul autorităților de a stopa unul dintre cele mai prevenibile tipuri de cancer — cancerul de col uterin — care afectează mii de românce anual și care are o rată de incidență de aproape trei ori mai mare în România comparativ cu media Uniunii Europene.

Modificări

Actul normativ introduce două modificări esențiale:

• La articolul 48 din Legea 95/2006, se adaugă punctul (viii) care prevede includerea vaccinării și screeningului HPV ca parte a serviciilor medicale asigurate gratuit pentru tinerii între 11 și 26 de ani.
• La articolul 193, se introduce un nou alineat care facilitează finanțarea proiectelor de investiții în sănătate prin Compania Națională de Investiții, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), asigurând sumele necesare de la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății.

Gratuit, nu obligatoriu

 Vaccinul împotriva HPV va fi disponibil gratuit, dar nu va fi obligatoriu. Fiecare femeie are dreptul să-și protejeze sănătatea – și tot atâta drept să fie informată corect, fără presiuni și fără teamă. E vorba despre prevenție, nu despre forțare. Despre libertatea de a evita o boală cruntă, nu despre vreo agendă ascunsă.

 Medicina nu funcționează pe bază de impulsuri sau trenduri. Funcționează pe dovezi, pe ani de cercetare, pe fapte. Vaccinul HPV este rezultatul acestui efort științific riguros. Nu e impus – este oferit. O resursă accesibilă, menită să prevină, nu să constrângă.

HPV este un virus comun dar cu potențial devastator.

Virusul Papiloma Uman (HPV) este una dintre cele mai răspândite infecții virale din lume. Până în prezent, au fost identificate peste 150 de tulpini, dintre care aproximativ 30 infectează regiunea genitală, unele având un potențial cancerigen ridicat. Infecția se transmite ușor prin contact direct, în special sexual, și poate apărea chiar și după un singur contact sexual de-a lungul vieții. Datorită răspândirii mari a HPV-ului se consideră că și un singur contact sexual în viață poate fi suficient pentru a contracta un virus oncogen.

Astfel peste 80% dintre femei și bărbați se infectează cu HPV la un moment dat. De cele mai multe ori, infecția trece neobservată, organismul eliminând virusul fără simptome. Dar în unele cazuri, infecția persistă și determină modificări celulare care pot duce la cancer, în special cancer de col uterin – a doua cea mai frecventă formă de cancer ginecologic la nivel global.

De la infecție la cancer drumul este tăcut şi periculos

Odată infectat, virusul poate persista în organism mulți ani, fără să existe semne. HPV cu risc oncogen înalt (precum tipurile 16 și 18) poate provoca leziuni precanceroase la nivelul colului uterin. Acestea nu dau simptome și pot evolua lent, în ani, către forme avansate de cancer. Netratată, infecția poate deveni o amenințare reală pentru viață.

Cancerul de col uterin este tăcut în fazele incipiente.

Simptomele apar abia când boala este deja avansată:

• sângerări vaginale neobișnuite (între menstruații sau după contact sexual),
• dureri în timpul actului sexual,
• dureri pelvine sau lombare,
• oboseală cronică, scădere în greutate,
• uneori dureri la nivelul membrelor inferioare, edeme.

În stadii avansate, cancerul de col uterin necesită tratamente complexe și invazive:

• histerectomie radicală (îndepărtarea completă a uterului și anexelor),
• radioterapie și chimioterapie, cu efecte secundare severe (greață, căderea părului, infertilitate, oboseală extremă, infecții recurente),
• spitalizări frecvente, monitorizare continuă, analize invazive.

Pe lângă suferința fizică, impactul emoțional este uriaș: frica de moarte, pierderea fertilității, modificarea imaginii corporale, stigmatul social. Multe paciente trec prin episoade de anxietate, depresie și izolare, iar revenirea la o viață normală poate fi anevoioasă și lungă.

Vestea bună este că toate acestea pot fi prevenite. Vaccinarea anti-HPV este cea mai eficientă măsură de prevenție, mai ales când este administrată înainte de debutul vieții sexuale. Poate oferi o protecție de până la 90% împotriva cancerului de col uterin, dar beneficiile nu se opresc aici. Infecția cu HPV este responsabilă și pentru alte tipuri de cancere — anale, orofaringiene, peniene — motiv pentru care vaccinarea este recomandată atât fetelor, cât și băieților. Protejându-i pe toți, reducem semnificativ circulația virusului în populație și prevenim suferința care, altfel, ar putea fi evitată.

În plus, screeningul regulat (testul Babeș-Papanicolaou și testarea HPV) poate depista leziunile înainte de a deveni cancer. Testele sunt simple, nedureroase și pot salva vieți.

Noua lege ar trebui să aibă un impact semnificativ în reducerea cancerului de col uterin.

Cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent cancer în rândul femeilor din România, după cancerul de sân și cel colorectal, și a patra cauză de mortalitate oncologică la femei. Deși 100% prevenibil prin vaccinare și screening, rata de acoperire vaccinală rămâne scăzută, în special în zonele rurale sau defavorizate.

Noua lege vine să corecteze această situație, oferind un cadru legislativ stabil și predictibil pentru vaccinare, cu potențialul de a salva vieți și de a reduce drastic costurile sistemului de sănătate. În prezent, tratamentele pentru afecțiunile cauzate de HPV implică costuri medicale semnificative, dar și pierderi de productivitate estimate la circa 3% din PIB.

Obiectivele OMS și UE

Proiectul se încadrează în Strategia OMS de eliminare a cancerului de col uterin, care vizează:

• 90% rată de vaccinare la fetele de 11–15 ani,
• 70% rată de screening la femeile între 35–45 de ani,
• 90% tratament pentru cazurile depistate.

În plus, Comisia Europeană sprijină prin programul EU4Health extinderea vaccinării HPV atât pentru fete, cât și pentru băieți, cu scopul de a elimina cancerul de col uterin ca problemă de sănătate publică până în 2030.

 Un model de prevenție integrată

Legea adoptată oferă un exemplu de politici publice bazate pe dovezi medicale și priorități strategice internaționale. Introducerea gratuității pentru vaccinul anti-HPV și extinderea grupei de vârstă vizate reflectă o abordare holistică, care vizează nu doar reducerea incidenței, ci și a mortalității prin cancer de col uterin și alte boli asociate HPV.

Implementarea acestui program va presupune campanii de informare, consiliere pentru părinți și adolescenți, dar și colaborare între medicii de familie, școli și autorități locale. Obiectivul este dublu: creșterea gradului de cunoaștere și consolidarea încrederii în vaccinuri.

România are de recuperat decalaje majore în ceea ce privește prevenția oncologică. Acest proiect legislativ este mai mult decât o completare legală — este o declarație de intenție pentru un viitor în care prevenția devine fundamentul sistemului de sănătate.

Pe măsură ce legea intră în vigoare, autoritățile sunt chemate să transforme acest cadru legal într-un program operațional eficient, echitabil și accesibil tuturor femeilor din România. Doar astfel se poate spera la o reducere reală a poverii cancerului și la o societate mai sănătoasă – atât fizic, cât și sufletește.