Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost sesizată cu un recurs în interesul legii care vizează stabilirea instanței care realizează controlul de legalitate a documentului constatator ce conține informații referitoare la neîndeplinirea obligațiilor dintr-un contract de achiziții publice și la eventuale prejudicii. Sesizarea RIL a fost formulată de Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași.

Problema de drept care a fost soluţinată diferit de instanţele judecătoreşti:

”În interpretarea și aplicarea art. 166 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului—cadru din Legea 98/2016 privind achizițiile publice/art. 97 indice 1 din HG 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, raportat la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ 554/2004, controlul de legalitate a documentului constatator care conține informații referitoare la neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către contractant/contractant asociat și la eventuale prejudicii se realizează de instanța de contencios administrativ, potrivit Legii contenciosului administrativ 554/2004, sau de instanța civilă, în condițiile art. 53 alin. (1indice1) din Legea 101/2016 și ale art. 8 alin. (2) din Legea 554/2004.”

Potrivit documentului, instanțele nu au un punct de vedere unitar în ceea ce privește problema stabilirii naturii juridice a acțiunii în anulare a documentului constatator emis de către autoritatea contractantă, corelativ cu natura juridică a acestui document care conține informații referitoare la îndeplinirea /neîndeplinirea obligațiilor rezultate dintr-un contract de achiziții publice.

Astfel, unele instanțe au apreciat că acest document este un act administrativ individual al cărui regim juridic este guvernat de prevederile Legii 504/2004, altele au considerat că acest act ține de executarea contractului administrativ, iar regimul juridic aplicabil acțiunii în anulare a documentului este guvernat de prevederile art. 53 alin. (11) din Legea 101/2016. Cu alte cuvinte, în prima opinie, natura juridică a litigiului este de contencios administrativ clasic, iar în cealaltă este un contencios generat de o procedură de achiziție publică.

Într-o opinie jurisprudenţială, se consideră că documntul constatator evocat este un act administrativ individual al cărui regim juridic este guvernat de prevederilen legii  nr.554/2004, iar într-o altă opinie jurisprudenţială, s-a apreciat că documentul contatator ţine de executarea contractului administrativ, iar regimul juridic aplicabil acţiunii în anularea lui este guvernat de prevederile art. 53 alin 1 indice 1 din legea nr.101/2016 şi ale art.8 alin 2 din Legea nr. 554/2004.

Documentul poate fi consultat AICI

www.lege5.roRapid actualizată, platforma Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, consultarea doctrinei sau informații despre companii. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here