REVISTA PRESEI: Șoferii care au consumat alcool, fără permis 5 ani

1. Parlamentarii schimbă Codul Rutier: Șoferii care au consumat alcool, fără permis 5 ani

Mai mulți parlamentari citați de Evz.ro vor depune la Camera Deputaților un proiect de modificare a Codului Rutier, astfel încât conducătorii auto depistaţi cu alcool să rămână fără permis pentru o perioadă de până la cinci ani. Dacă aceştia sunt prinşi din nou, şoferii vor pierde definitiv dreptul de a conduce. Amenzile prevăzute în noul proiect sunt extrem de usturătoare, spun aleșii, şi variază între 5.000 şi 15.000 de lei, pentru conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice. Actul normativ prevede amenzi şi sancţiuni în funcţie de gradul de alcoolemie depistat în sângele şoferului respectiv, dar şi de infracţiunile pe care le comit atunci când se află băuţi la volan. În această toamnă, proiectul va ajunge la Camera Deputaţilor, care, din postura de cameră decizională, va da sau nu undă verde acestui act normativ.

2. Rău-platnicii, dați afară din programul „Prima Casă”

Fiscul a întors foaia cu cei care nu își plătesc la timp ratele la Prima Casă, executându-i silit, spun jurnaliștii de la Digi24. Astfel, ANAF a vândut 31 de apartamente luate prin programul guvernamental, doar din București și împrejurimi. Locuinţele au adus Fiscului 17,4 milioane de lei, cu un sfert peste preţul de strigare, iar suma va crește, cu siguranță, deoarece ANAF a anunțat încă din primăvara acestui an că începe procedurile de executare silită pentru 389 de debitori Prima Casă. Cum creditele sunt garantate de stat, dacă debitorul nu îşi plăteşte ratele două luni la rând, banca se îndreaptă către stat pentru a-şi acoperi jumătate din pierdere şi abia apoi statul trebuie să-şi recupereze banii de la rău platnic cu ajutorul Fiscului.

3. Guvernul vrea să elimine cozile de la toate ghişeele

Guvernul lucrează la un pachet nou de legi privind administrația, pentru a reduce birocraţia şi pentru a elimina cât mai mult cozile de la ghişee, a anunțat ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Violeta Alexandru, citată de Mediafax. Oficialul de la Palatul Victoria nu a detaliat câte acte normative sunt în lucru, dar a subliniat că acestea vor simplifica legislația actuală. Violeta Alexandru  a adăugat că în acest moment, cele mai multe modificări trebuie să le facă Ministerul Afacerilor Interne.

4. Indicatorul de încredere macroeconomică CFA România și-a continuat scăderea și în iulie

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România pentru luna iulie a scăzut cu 7,7 puncte comparativ cu luna anterioară, până la 50,8 puncte, declinul fiind generat atât de componenta privind condițiile curente referitoare la mediul de afaceri și piața muncii cât și de anticipații, se arată într-un comunicat remis Agerpres. Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat în 2011 și reprezintă un indicator prin care se cuantifică anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România, pentru un orizont de timp de un an. În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, valorile mediane ale anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni au consemnat un curs anticipat de 4.5025 lei pentru un euro, iar pentru orizontul de 12 luni, de 4.5000 lei pentru un euro.

5. Exportăm țigări, grâu și porumb și cumpărăm produse de brutărie și carne de porc. Unde a ajuns deficitul comerțului României

Deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare s-a adâncit la 569,6 milioane de euro în primele cinci luni din 2016, pe fondul reducerii exporturilor cu 6,6% și al majorării importurilor cu 13%, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) citate de Hotnews. România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 1.913,7 milioane de euro, în scădere față de 2015, în timp ce importurile au urcat până la 2.483,3 milioane de euro, reprezentând un salt de 13%, determinat exclusiv de sporirea achizițiilor de produse agroalimentare din zona intracomunitară.

6. Guvernul ar putea avea o „listă neagră” a firmelor care să nu mai participe la licitații pentru că au fraudat statul

Ministrul Fondurilor Europene Cristian Ghinea ia în calcul interzicerea de la licitații ale unor firme care au fraudat statul pe baza unor baze de date pre-existente, anunță Profit.ro. Deocamdată, se analizează formula juridică sub care s-ar lua o astfel de măsură, deoarece existența unei „liste negre” ar putea fi contestabilă foarte ușor în instanță, deşi legea o permite. Ministrul a mai explicat că ar putea apărea contestații din două direcții: de la Consiliul Concurenței, care ar putea decide că măsura este neconcurențială, și de la persoane fizice sau juridice, prin instanțe.

7. Cinci miliarde de euro în plus scoşi de la bancomate în 2016. Ce bine ar fi fost ca aceşti bani să meargă în investiţii, nu în consum

Toate cifrele din economie arată că România traversează una dintre cele mai bune perioade din punctul de vedere al consumului din ultimii 25 de ani, însă creşterea îndatorării şi a deficitelor externe ne poate arunca iarăşi în degringoladă dacă dezechilibrele nu sunt ţinute în frâu. Ziarul Financiar publică o analiză care arată că “exuberanţa populaţiei în a cheltui” se vede mai ales în cifrele de creştere a retailului la şase luni, cu 18 – 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Dacă ritmul de 17% se va menţine pe tot anul 2016, cash-ul retras din bancomate este cu 5 miliarde de euro în plus față de 2015. Mai exact, susțin analiștii citați,  consumatorii români au fost extrem de previzibili: au primit la salariu plus 14%, aşa cum arată statisticile privind salariul mediu şi au retras de la bancomate chiar cu 17% mai mult.

8. Doar 13% din 1,2 milioane de bugetari au funcţii publice, restul sunt şefi şi funcţionari cu statut special

Un sfert din cetăţenii care muncesc legal în România se află în sectorul public de stat, arată cifrele oficiale ale INS, analizate de Economica.net. În realitate însă, administraţia românească este XXL, însă numai pe hârtie, pentru că doar 13% din bugetari au funcţii publice de execuţie. Ceilalți peste 85% sunt funcţionari cu statut special, demnitari şi înalţi funcţionari. Asta înseamnă, spun jurnaliștii, că avem o administraţie mare, matură biologic şi profesional, dar elitistă, în care puţini fac efectiv administraţie publică, unde şi salariile sunt la extreme. În România există 4.361 de autorităţi şi instituţii publice.

9. România și Bulgaria, fruntașe în UE la riscul de sărăcie și excluziune socială

România și Bulgaria se află la egalitate, pe primul loc în Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte riscul de sărăcie şi excluziune socială, potrivit Bursa, care citează datele Eurostat.  Astfel, media UE este de 24,1% pentru riscul de sărăcie şi excluziune socială în 2014, iar România şi Bulgaria au un procent de 40% din populaţie care se află în această situaţie, în 2014. Conform unei publicaţii a Institutului Naţional de Statistică (INS), nici în 2015 nu ne-am situat mai bine, o treime dintre gospodăriile din România, respectiv 32,8%, fiind înregistrate că nu au putut face faţă cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat.