1. Programul Start 2016 – statul oferă până la 26.000 Euro pentru afacerile noi
Românii care vor să intre în afaceri pot cere până la 26.000 Euro ajutor de stat nerambursabil, în cadrul Programului Start 2016, destinat firmelor nou-înființate, printr-o aplicație online care va fi valabilă în perioada 16.08.2016 ora 10.00 – 30.08.2016, ora 20.00. Conform Startupcafe.ro, în cadrul programului, un IMM poate accesa maximum 120.000 de lei (circa 26.000 de euro, la cursul actual), reprezentând cel mult 90% din investiția totală pe care trebuie să o realizeze. Antreprenorul va trebui să vină el cu restul de minimum 10% din investiție.
2. Ce au cumpărat românii în primele 6 luni: televizoare, telefoane performante și electrocasnice
Piața de bunuri de folosință îndelungată din România a crescut, în trimestrul al doilea, cu 15,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 529 milioane de euro, însă piața IT a consemnat o scădere cu 14%, se arată într-un studiu al GfK, citat de Agerpres. Cea mai mare categorie a sectorului — televizoarele cu ecran plat — a crescut cu aproape 34%, înregistrând vânzări de 76 de milioane de euro. Potrivit studiului, electrocasnicele mari au crescut cu aproape 31% în al doilea trimestru al 2016, față de aceeași perioadă a anului trecut.
3. Vicepremierul Costin Borc: Întreprinderile de stat trebuie restructurate, să terminăm cu influenţele politicianiste
Vicepremierul Costin Borc susține că întreprinderile de stat trebuie restructurate în aşa fel încât să funcţioneze ca „nişte maşini performante„, adăugând că trebuie, totodată, pus capăt „influenţelor politicianiste„. Oficialul guvernului, prezent la Târgu-Jiu și citat de corespondentul Mediafax, a mai spus că este nevoie de restructurare în toate întreprinderile de stat, dar asta nu înseamnă că vor fi disponibilizări. În replică, liderului unuia dintre sindicatele din zonă a declarat că restructurările ar trebui să pornească cu unii guvernanți.
4. Impozitul pe locuință va fi modificat. Cum va reclasifica Guvernul orașele și municipiile
Orașele vor fi reclasificate în 7 categorii, în funcție de statutul administrativ, poziția geografică, nivelul de dotare, valențele de natură culturală și ecologică, iar comunele vor fi încadrate în 2 categorii, ceea ce va impune și modificarea grilei de calcul al impozitului pe locuință. Profit.ro descrie proiectul Guvernului de modificare, după 25 de ani, a clasificării orașelor și municipiilor, care va intra în vigoare la șase luni după publicarea în Monitorul Oficial. Tot de atunci va fi valabil și noul calcul al impozitelor pe clădiri, corespunzător noilor categorii de localități.
5. Tinerii medici aleg Capitala sau alte țări. De ce nu se duc în alte orașe din România?
Peste 15% din personalul sanitar din România lucrează în clinicile şi spitalele din Capitală, în timp ce în judeţe precum Ialomiţa sau Giurgiu numărul medicilor şi al personalului auxiliar nu acoperă necesităţile marilor spitale judeţene. Potrivit datelor INS, analizate de Ziarul Financiar, principala cauză o reprezintă ofertele de salariu mai bune din București sau din alte țări, dar o altă explicaţie ar fi numărul mic de medici în anumite specialităţi unde se înregistrează deficit în toată ţara, cum ar fi oncologie, specialişti în nutriţie, gastroenterologi.
6. Statul a închis punga subvenţiilor jumătate de an. Finanţele: Bani sunt, Ministerul Agriculturii e de vină
Execuţia bugetară pe primele şase luni arată că la capitolul Subvenții s-au cheltuit doar 55,6% faţă de nivelul prognozat pentru această perioadă, respectiv 1,54 miliarde de lei realizat, faţă de 2,77 miliarde de lei prognozat. Economica.net îl citează pe ministrul Finanțelor, care a fost întrebat de unde această discrepanţă, și a arătat cu degetul spre Ministerul Agriculturii, care n-a reuşit să plătească nici jumătate din sumele programate să fie date fermierilor. Jurnaliștii spun că şi la Ministerul Dezvoltării e aceeași situație dezastruoasă, pentru că s-au dat doar 0,004% din subvenţiile programate.
7. Nemții ar putea munci până la 69 de ani, pentru că nu are cine să le mai plătească pensiile
O propunere privind creșterea vârstei limită pentru ieșirea la pensie, inițiată de Bundesbank, i-ar putea face pe germani să muncească până la vârsta de 69 de ani, pentru a contracara efectele îmbătrânirii populației, scrie Business24.ro, care citează BBC. Măsura ar putea fi aplicată treptat, până în 2060, de către Berlin, reprezentanții băncii centrale a Germaniei considerând că sistemul de pensii va fi pus sub presiune în urmatoarele decenii, pe masură ce numeroasa generație născută după Al Doilea Război Mondial va ieși treptat la pensie. În momentul de față, pragul de pensionare în Germania este de 65 de ani.
8. Premieră după 20 de ani: scade numărul farmaciilor
După 20 de ani în care farmaciile s-au dezvoltat într-un ritm alert, chiar şi câteva pe fiecare stradă, datele oficiale arată o primă scădere, relatează jurnaliștii de la Digi24.ro. Conform INS, este primul an, din 1997 încoace, în care numărul de farmacii scade, principala cauză reprezentând-o scăderea abruptă a preţurilor la medicamente. Piaţa de profil este estimată la 3,5 miliarde de euro anual.
