REVISTA PRESEI: Președintele țării se mai gândește dacă promulgă Legea salarizării

Preşedintele Klaus Iohannis a spus că va lua o decizie cu privire la promulgarea Legii salarizării săptămâna viitoare, când se va îndeplini termenul constituţional. Potrivit Economica.net, șeful statului a fost întrebat, în cadrul vizitei de la Berlin, despre intențiile cu privire la actul normativ votat de Parlament. În urmă cu o săptămână, întrebat de asemenea, de soarta acestei legi, purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale a afirmat că președintele nu a finalizat “analiza” noii legi.

Moțiunea de cenzură “România nu poate fi confiscată. Apărăm democrația și votul românilor” urmează să fie dezbătută și votată miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, informează Agerpres. Moțiunea de cenzură este inițiată de parlamentarii PSD și ALDE împotriva Guvernului condus de Sorin Grindeanu, numit acum șase luni de această coaliție. Pentru a fi adoptată, moțiunea trebuie să treacă cu cel puțin 233 de voturi “pentru”. Votul va fi secret cu bile.

Ședința de Guvern de marți, în formula restrânsă a guvernului Grindeanu, a fost amânată din cauza unui secretar de stat de la Justiție, căruia i s-a făcut rău când a aflat că trebuie să vină la Palatul Victoria, conform unor surse guvernamentale citate de Profit.ro. Marianei Moț, desemnat de ministrul Justiției, Tudorel Toader, să participe la ședința Executivului, i s-ar fi făcut rău, astfel că a anunțat că nu poate participa la ședință.  Fără niciun reprezentant al Ministerului Justiției nu se pot aviza actele din ședința Guvernului.

Potrivit opiniei separate a judecătorilor CCR Valer Dorneanu, Marian Enache și Simona-Maya Teodoroiu, Curtea Constituțională a României ar fi trebuit să constate că interdicția ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern este constituțională doar dacă este limitată în timp, sau se referă strict la perioada în care au fost restrânse drepturile. Motivarea deciziei CCR, citată de Capital, conține mai multe explicații ale judecătorilor CCR care au decis, pe 4 mai, că sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului nu este admisibilă. Liviu Dragnea nu a putut să ocupe fotoliul de premier, după ce partidul pe care îl conduce, PSD, a câştigat alegerile din 11 decembrie 2016, pentru că a fost condamnat cu suspendare în dosarul “Referendumul”.

Propunerea legislativă care prevede ca plafonul de la care firmele vor fi obligate să se înregistreze în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, ar putea fi majorat de la 220.000 de lei, la 300.000 de lei, este în dezbatere la Senat. Conform actului normative, firmele înfiinţate înainte de 1 ianuarie 2017 ar urma să fie obligate să solicite înregistrarea în scopuri de TVA dacă depăşesc plafonul 220.000 de lei în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 şi data de 1 a lunii următoare celei în care va intra în vigoare actul normative. Pentru a fi aplicată, propunerea legislativă trebuie să primească şi acordul Comisiei Europene, scrie Adevărul.

Facilităţile fiscale pentru cercetători, legiferate în 2016 şi în 2017, nu sunt aplicate pentru că firmelor le este teamă să încadreze activităţile de cercetare-dezvoltare ca fiind scutite de impozit. Societățile comerciale aşteaptă clarificări de la Ministerul Fi­nanţelor şi de la Ministerul Cer­ce­tării privind modificarea legis­laţiei fiscale de încurajare a acti­vi­tăţii de cercetare-dezvoltare: deducerea supli­mentară de 50% la calculul profitului im­po­zabil,  scutirea de impozit pe profit pentru 10 ani pentru companiile care desfăşoară exclusiv ac­tivitate de cercetare-dezvoltare şi scutirea de im­pozit pentru venitul salarial obţinut de anga­ja­ţii implicaţi în activităţi de cercetare-dez­voltare şi inovare. Conform unei analize a Ziarului Financiar, oficialii din ministere încearcă să dea norme cât mai clare de aplicare a legii, doar că încă mai există niste constrângeri din cauza legislaţiei impuse de UE în privinţa ajutoarelor de stat.

Piaţa de retail va avea o creştere de 10% în acest an, cu mult peste media de 1,5% a ţărilor din Uniunea Europeană, se arată într-un studiu efectuat de GfK, citat de Money.ro. Indicatorii de piaţă evaluaţi pentru un total de 32 de ţări europene analizate au fost: puterea de cumpărare, ponderea cheltuielilor populaţiei în retail din cheltuielile totale, inflaţia, profitabilitatea spaţiilor comerciale.

Potrivit unui proiect de ordin elaborat de ANRE, facturile la energia electrică ale consumatorilor finali vor putea fi “umflate” cu restanţele pe care le au la plata taxei de cogenerare furnizorii şi producătorii de energie electric, informează Jurnalul.ro. ANRE precizează că se va apela la această metodă extremă de recuperare a banilor datoraţi doar în cazul în care  s-au epuizat toate metodele de recuperare a acestor datorii de la furnizori şi producători. La data de 12 iunie, ultima raportare afişată de Transelectrica pe site-ul său, restanţele se ridicau la 218,39 milioane de lei. Multe din aceste creanţe sunt de la companiile care au intrat în faliment sau în procedură de insolvenţă.